COMENTARIU Adrian Onciu: Justiţia străzii sau asemănarea dintre Joe Biden şi Klaus Iohannis

În mai puţin de două luni, un juriu din Statele Unite a reuşit să se pronunţe asupra vinovăţiei poliţistului Derek Chauvin, acuzat de moartea afro-americanului George Floyd (devenit între timp simbolul mişcării Black Lives Matter).

Spre deosebire de procesele din România, unde verdictul este dat exclusiv de către judecători, în America există o procedură complexă de selecţie a juraţilor – simpli cetăţeni cu sau fără studii juridice, dispuşi să cântărească pro bono vinovăţia inculpaţilor, pe baza probelor şi a argumentelor aduse de procurori, respectiv de avocaţii apărării. Hollywood-ul ne-a lămurit în mare măsură, fără să fi fost neaparat specialişti în Drept.

Ştim cu toţii ce s-a întâmplat. Pe 25 mai 2020, cineva a sunat la Poliţia din Minneapolis pentru a oferi detalii despre un cetăţean afro-american care încercase să folosească o bancnotă falsă de 20 de dolari. Poliţiştii au ajuns la faţa locului şi i-au cerut lui George Floyd să iasă din maşină. Potrivit raportului întocmit de ofiţeri, suspectul părea sub influenţa drogurilor şi ar fi opus rezistenţă după ce a coborât din vehicul. Timp de opt minute şi 46 de secunde, Derek Chauvin l-a imobilizat pe Floyd apăsându-l cu genunchiul pe ceafă, până când ultimul a încetat să mai respire. Incidentul a fost filmat de un martor, iar secvenţele urcate pe Youtube au stârnit indignarea populaţiei.

Consecinţele au fost fireşti până la un punct. Apoi manifestaţiile de stradă organizate de BLM au degenerat în violenţe. Au avut loc jafuri, acte de vandalism, incendieri de maşini, confruntări sângeroase cu forţele de ordine. Preşedintele de atunci, Donald Trump, a mobilizat Garda Naţională, acuzându-i pe insurgenţi de ”terorism domestic” (sună cunoscut, nu-i aşa?).

Din capul locului, Partidul Democrat a simţit oportunitatea imensă de dinaintea alegerilor prezidenţiale. În pofida pandemiei şi a restricţiilor dure impuse de doctorul Anthony Fauci (un apropiat al democraţilor), politicieni cinici şi iresponsabili au încurajat protestele violente. Candidatul prezidenţial Joe Biden a devenit port-drapelul luptei anti-rasism. Şi-a cerut scuze în numele stăpânilor de sclavi de altădată, a îngenuncheat în Capitoliu şi a dat de înţeles că administraţia Trump ar tolera (şi chiar ar încuraja!) abuzurile poliţiei asupra minorităţii afro-americane.

Până ca juraţii să dea un verdict, municipalitatea din Minneapolis s-a grăbit să ajungă la o înţelegere cu familia lui George Floyd. Consilierii locali au votat în unanimitate acordarea unei sume record, de 27 de milioane de doalri, pentru ca rudele lui Floyd să renunţe la procesul civil de despăgubiri intentat împotriva departamentului de Poliţie şi implicit a primăriei.

Pe măsură ce procesul penal se apropia de final, anumiţi politicieni au început să pună presiune pe juraţi prin intermediul mass-media. Cu două zile înainte de pronunţarea verdictului, Maxine Waters, în calitate de reprezentantă a Partidului Democrat în Camera Reprezentanţilor, le-a cerut protestatarilor BLM să rămână în stradă şi să devină mai agresivi în cazul în care ofiţerul de poliţie nu va fi condamnat. ”Dacă nu se întâmplă nimic, atunci ştim că trebuie să rămânem nu numai pe stradă, ci trebuie să luptăm pentru dreptate”, a subliniat Maxine Waters.

Presiunile democratei asupra juriului nu au rămas fără ecou. Republicanii au acuzat-o de ingerinţă brutală şi neavenită în bunul mers al procesului. I-au reproşat că incită la violenţă şi i-au pus în vedere că orice cetăţean american are dreptul la un proces corect, echitabil, fără ca juriul să fie intimidat de intervenţiile politicienilor şi ale mass-media. ”Nu echilibraţi balanţa justiţiei încercând să apăsaţi pe unul dintre talere”, au avertizat republicanii, arătând că juraţii s-au trezit cu sabia lui Damocles deasupra capului. Mesajul unor politicieni ca Maxine Waters, mai străveziu decât vitrina unui magazin Nike vandalizat de activişti BLM, îi avertiza pe juraţi că în cazul unui verdict ”greşit” oraşele americane vor începe să ardă. Ţara va fi distrusă.

”Mi-aş dori ca politicienii să nu mai vorbească despre acest caz, mai ales într-un mod care nu respectă statul de drept şi independenţa Justiţiei. Cred că dacă vor să-şi exprime părerile, ar trebui să o facă într-un mod respectuos şi într-o manieră care să fie în concordanţă cu jurământul lor faţă de Constituţie”, a declarat judecătorul Peter Cahill, direct implicat în procesul lui Chauvin.

Cu toate acestea, însuşi preşedintele Joe Biden s-a simţit dator să intervină, cu câteva ore înainte ca juraţii să se pronunţe. ”Mă rog ca verdictul să fie cel bun. După părerea mea, probele sunt copleşitoare. Nu aş spune acest lucru dacă juriul nu s-ar fi retras să delibereze”, a punctat preşedintele Biden, la fel de senin ca şi cum ar fi cerut o bere Ciuc, pe plajă la Vama Veche. 

În aşteptarea deciziei juriului, mii de simpatizanţi BLM au ieşit în stradă, unii chiar în preajma tribunalului. Poliţistul Derek Chauvin a fost găsit vinovat pentru toate cele trei capete de acuzare: omor neintenţionat de gradul doi (până la 40 de ani de închisoare), omor de gradul trei (cel mult 25 de ani) şi omor prin imprudenţă de gradul doi (10 ani de închisoare). Se pune întrebare nu dacă Chauvin este sau nu vinovat, ci dacă ceea ce s-a întâmplat în America se numeşte justiţie. Ne putem imagina că juraţii ar fi fost cu uşurinţă linşaţi dacă sentinţa nu ar fi corespuns cu aşteptările activiştilor BLM. Ne putem imagina cum ar fi reacţionat mulţimea furioasă, la scurt timp după ce preşedintele Biden tocmai îi asigurase pe americani, cu mâna pe inimă, că Chauvin este sută la sută vinovat.

Poate că pe viitor procesele penale în care sunt implicaţi cetăţeni afro-americani ar trebui să fie judecate direct în stradă, iar sentinţele să fie date de juraţi cu tricouri BLM.

Sau poate că preşedintele Joe Biden îşi va încorda muşchii şi va face dreptate fix după modelul omologilor săi Kim Jong-un şi Xi Jinping.
p.s. În România, Klaus Iohannis şi politicienii din anturajul regimului au concluzionat că sentinţa definitivă în dosarul ”10 august” nu este corectă. Rezultatul s-a văzut la scurt timp. DIICOT a redeschis ancheta.