Câtă cafea poţi bea într-o zi? Răspunsul îl găseşti în ADN

„Cafeaua este un exemplu perfect de nutrigenetică, adică ştiinţa care explică de ce fiecare dintre noi reacţionează diferit la alimente”, este părerea lui Francesco Visioli, farmacolog şi nutriţionist care studiază compuşii activi ai alimentelor de la Universitatea din Padova şi care analizează în special cofeina din cafea.

Fiind un stimulent al sistemului nervos, este capabil să crească atenţia, concentrarea şi luciditatea, reducând somnolenţa, dar efectul său nu este acelaşi pentru toată lumea.

Există cei care nu pot bea cafea după cină, altfel nu vor dormi. Este, partial, vina concentraţiei de cofeină din băutură: un espresso conţine de la 60 la 80 de miligrame.

Evident, cu cât este mai mare cantitatea, cu atât mai mare poate fi efectul asupra stării de veghe şi a productivităţii. Dar ceea ce face diferenţa este mai presus de toate structura genetică a fiecăruia dintre noi.

Cele două categorii de oameni

În ceea ce priveşte reacţia la cofeină, există două categorii de oameni: metabolizatori lenti şi metabolizatori rapizi.

„Efectele stimulatoare ale unei cafele apar la aproximativ 30-45 de minute după administrarea sa şi persistă câteva ore, întrucât timpul de înjumătăţire al cofeinei, adică timpul necesar organismului pentru a o metaboliza, este în medie de trei până la patru ore”, explică Raffaella Cancello, specialist în ştiinţa alimentelor la Irccs Istituto Auxologico Italiano din Milano:
“Cu toate acestea, reacţia este variabilă: dacă sunt un metabolizator rapid după o oră şi jumătate s-ar putea să nu mai simt efectul; sunt lent, o cafea mă poate ţine activ timp de cinci până la şase ore”.

Diferenţa este determinată de obiceiurile personale şi, de asemenea, de variantele genetice, care fac ca enzima care metabolizează cofeina din ficat să fie mai mult sau mai puţin rapidă în a-şi face treaba.

Enzima, mai puţin activă la minori

O enzimă, printre altele, mai puţin activă până la aproximativ 18 ani, motiv pentru care nu este recomandat să daţi cofeină la minori, având în vedere că se găseşte şi în unele băuturi carbogazoase şi băuturi energizante.

Viteza de metabolizare a cafelei, pe de altă parte, creşte chiar cu 30-50% la cei care au obiceiul de a fuma ţigări. Potrivit unui studiu publicat în Jurnalul Internaţional de Epidemiologie în 2017 – care a analizat profilul genetic al peste 250.000 de persoane şi obiceiurile lor – cei cu o anumită variantă genetică, care îi predispune să fumeze mai mult, tind să bea mai mult.

Cercetătorii cred că acest lucru se poate întâmpla tocmai pentru că nicotina determină metabolizarea mai rapidă a cofeinei, stimulând oamenii să ia mai mult pentru a profita de beneficii.

Corelaţia strânsă dintre cafea şi fumat este, de asemenea, motivul pentru care, la începutul anilor 1990, cofeina a fost clasificată ca substanţă probabil cancerigenă: studiile nu au luat în considerare faptul că pauzele de cafea ale multor subiecţi corespundeau şi pauzelor de ţigări.

Pilula care inhibă

Astăzi, de fapt, ştim că această băutură nu are niciun efect negativ asupra sănătăţii, dacă este luată cu moderare. Chiar dacă este responsabilă pentru o uşoară creştere a tensiunii arteriale (reversibilă, fiziologică şi tipică în special la băutorii neobişnuiţi).

„Cantitatea maximă recomandată de cofeină este de aproximativ 400 mg pe zi, dar persoanele hipertensive ar trebui să ia chiar mai puţin sau, în orice caz, să se consulte cu medicul lor pentru a defini cantităţile cele mai potrivite pentru acestea”, sfătuieşte expertul.

Există medicamente, precum cele luate pentru boli cardiovasculare sau prescrise pentru astm sau depresie, care pot interacţiona cu cofeina.
Sub lupa oamenilor de ştiinţă se află şi pilula contraceptivă. „Poate inhiba enzima care descompune cofeina, care tinde să rămână eficientă mai mult la femeile care utilizează contraceptive orale”, subliniază Cancello.