Poveşti care vindecă. A pierdut 40 kg. după o intervenţie de chirurgie bariatrică şi a ajuns să se iubească din nou

RJ are acum 55,3 kg., după ce în urmă cu 11 luni cântărea 94,5 kg. La 47 de ani, a revenit la greutatea pe care o avea înainte de 30 de ani, ca urmare a intervenţiei de chirurgie bariatrică, procedura Gastric Sleeve, efectuată în cadrul Life Memorial Hospital Bucureşti – MedLife de dr. Şerban Vasile, medic primar chirurgie generală şi chirurgia obezităţii.

RJ avea obezitate morbidă şi nu se mai recunoştea. L-a cunoscut pe Dr. Şerban Vasile în 2019, nu pentru a-şi reduce stomacul, ci pentru că fiul ei a avut peritonită şi a fost nevoie să fie operat în regim de urgenţă. Tot atunci a aflat că medicul efectuează intervenţii chirurgicale minim invazive pentru pacienţii obezi care nu reuşesc să elimine surplusul de greutate printr-un regim alimentar şi activitate fizică. Aşa a început să se documenteze – a citit sute de testimoniale, pentru a înţelege plusurile şi minusurile intervenţiei. Nu era o decizie uşoară. Însă a decis să apeleze la chirurgie bariatrică.

Doar că a venit pandemia. Şi-a spus că e un semn că ar trebui să amâne decizia şi a făcut un ultim efort de a slăbi. În circa trei luni, a dat jos 15 kilograme. Numai că le-a pus la loc aproape imediat – un „Yo-Yo Effect”, precizează RJ, o poveste tipică persoanelor care au ajuns deja la surplus de greutate major. La un an de la începerea pandemiei, a mai bifat o încercare eşuată de a slăbi şi s-a hotărât să se opereze.

„Am făcut investigaţiile necesare intervenţiei şi am amânat, din nou, intervenţia pentru că pe parcursul investigaţiilor clinice pre-operatorii am descoperit ceva ce ne-a alarmat, atât pe mine, cât şi pe medic. Am pornit în acea direcţie şi am investigat suplimentar, am eliminat orice potenţial risc, abia apoi, împreună cu Dr. Şerban Vasile, am decis că pot face intervenţia”, îşi aminteşte RJ.

Ceea ce o alarmase pe RJ erau anumiţi markeri tumorali săriţi din limitele normale. “A fost momentul în care îţi trec prin cap toate gândurile negre, ştiind că boala acestui secol este cancerul, şi te gândeşti că (şi) tu ai tras lozul necâştigător. Medicul şi echipa acestuia au reuşit să facă minuni. Şi eu, şi ei am fost convinşi că analizele iniţiale şi deviaţiile obţinute la acestea au fost doar semne ale înaintării în vârstă şi o condiţie medicală perfect normală în cazul anumitor femei trecute de 40 de ani. Am eliminat suspiciunea de cancer, astfel că am putut merge mai departe”.

Dr. Şerban Vasile: „Chirurgia obezităţii nu este o chirurgie de înfrumuseţare”

Dr. Şerban Vasile, medic primar chirurgie generală şi coordonator al Departamentului de Chirurgie Bariatrică şi Minim Invazivă din cadrul Life Memorial Hospital – MedLife, a constatat că pacienta suferea de obezitate morbidă cu IMC 40, cu multiple tentative de scădere ponderală prin regim alimentar privativ condus de nutriţionişti. Acest exces ponderal era însoţit de o dislipidemie (creşterea grăsimilor în sânge) şi de o încărcare grasă a ficatului.

Medicul i-a explicat pacientei care sunt marile avantaje ale chirurgiei bariatrice: „Chirurgia obezităţii nu este o chirurgie de înfrumuseţare, cum este percepută de multe ori în mod eronat, deşi unul din efectele sale este evident şi acesta. Această chirurgie a fost implementată şi se adresează obezităţii severe şi morbide (IMC peste 35), care a fost declarată boală de către OMS şi care poate determina sau se poate asocia cu multiple afecţiuni severe, cu reducerea speranţei de viaţă. Procedurile bariatrice au rolul de a aduce pacientul cu exces ponderal la o greutate normală raportată la înălţime (IMC 20-24) şi de a ameliora sau vindeca afecţiunile care însoţesc obezitatea: diabetul zaharat tip II, hipertensiunea arterială, dislipidemia, sindromul metabolic, afecţiuni osteo-articulare.”

Cum funcţionează, mai exact, chirurgia bariatrică? Mecanismul de acţiune al intervenţiilor bariatrice, relatează Dr. Şerban Vasile, diferă în funcţie de procedeul ales. Sunt mai multe tipuri de intervenţii ce vizează scăderea rapidă în greutate; procedee restrictive, care limitează drastic ingestia de alimente. Din această categorie este şi operaţia Gastric Sleeve, efectuată în cazul pacientei RJ, care creează un stomac tubular de cca 100 ml. Această intervenţie, însă, are şi multiple valenţe metabolice. Partea de stomac care se excizează (cca 70%) este implicată prin multiple mecanisme neuro-hormonale în creşterea şi menţinerea greutăţii; procedee malabsorbtive, care au rolul de a scădea substanţial absorbţia principiilor alimentare la nivelul intestinului subţire. Diversia bilio-pancreatică este principala intervenţie malabsorbtivă efectuată, din care au derivat ulterior multiple alte procedee chirurgicale; procedeele mixte, care însumează efectele ambelor tipuri enumerate şi care sunt cel mai des folosite în lupta cu obezitatea morbidă cu IMC peste 40. Operaţia reprezentativă din această categorie este Gastric Bypass.

Intervenţie minim invazivă pentru a reduce dimeniunile stomacului

Procedura propusă în cazul RJ a fost Gastric Sleeve – o operaţie care reduce dimensiunile stomacului printr-o procedură numită rezecţie longitudinală. Intervenind laparoscopic (minim invaziv), medicul a reuşit să micşoreze stomacul cu peste 70% şi să creeze un segment sub formă de tub cu o capacitate de aproximativ 100 ml. Intervenţia a durat aproximativ 90 minute şi a decurs fără incidente sau complicaţii.

“Pacienta a fost mobilizată precoce postoperator, chiar în ziua respectivă, iar din a doua zi a revenit la regimul de activitate cotidiană de dinainte de operaţie. Pacientul bariatric este spitalizat standard trei zile, atât pentru monitorizare şi depistarea unor posibile complicaţii precoce postoperatorii (sângerare, fistulă eso-gastrică), cât şi pentru reluarea graduală a alimentaţiei orale strict lichidiană pentru prima lună postoperator”, menţionează dr. Şerban Vasile.

RJ se consideră norocoasă că l-a întâlnit pe dr. Şerban Vasile, spunând despre acesta că ştie să asculte, să calibreze discursul pe potenţialul interlocutorului, folosind termeni medicali specifici, dar fără să dea niciun pas înapoi de la a-i explica dacă i se cere. Este, susţine pacienta, un mix perfect de profesionist în domeniu, dar şi de grijă faţă de nevoile pacientului.

Dincolo de atenţia chirurgului, RJ a fost mişcată de grija întregului personal din cadrul spitalului: „Personalul de la ATI a făcut totul să pară normal, natural, cald. Să nu poţi folosi toaleta şi să foloseşti plosca medicală într-un salon în care sunt şi alte persoane este extrem de inhibant. Desigur că există şi o altă soluţie pentru a ajuta la eliminarea lichidelor – montarea unei sonde. Dar asistentele de la ATI au ales să îmi explice cald cum să mă relaxez, astfel încât inhibiţiile mele să fie demolate”.

Bornele noii identităţi corporale

Deoarece se consideră o pacientă care ascultă sfaturile medicilor, iar dr. Şerban Vasile i-a explicat riscurile postoperatorii şi a monitorizat-o atent, RJ a avut o recuperare care a decurs fără incidente. După aproximativ două luni de la operaţie, a fost consiliată de către nutriţionistul Cristiana Popa. Un nutriţionist „fără regim”, care face lucrurile foarte diferit, susţine RJ. La început, nu putea tolera absolut deloc paste/orez. De altfel, până în prezent mănâncă orez doar din sushi/maki. Nimic mai mult. De paste nu s-a mai atins de un an. În rest, exceptând băuturile carbogazoase, nu are niciun alt aliment pe care să nu îl tolereze. Are, însă, foarte mare grijă la ce mănâncă, deoarece unul din marile avantaje ale intervenţiei este mâncatul conştient. „Nu mai cărăbănesc absolut orice în stomac, nu mai mănânc impulsiv şi nu mai găsesc deloc plăcere în fast-food. O friptură şi salată plus timpul necesar anticipării şi apoi, pregătirii meselor, a devenit esenţial şi înglobat perfect în rutina zilelelor mele extrem de aglomerate. Este timpul MEU”, povesteşte RJ.

În iunie 2021, RJ avea 94.5 kg. Azi a ajuns la 55,3 kg. O pierdere în greutate spectaculoasă. Poate mânca orice, cantitatea de mâncare, însă, nu poate depăşi circa 100 g/masă. Nu-şi mai cântăreşte mâncarea, ca la începutul „călătoriei”, aşa cum denumeşte RJ această perioadă. În primele trei luni a pierdut circa 20 kg. Apoi, după introducerea treptată a alimentelor, scăderea în greutate a fost mai lentă, corpul a avut timp să se obişnuiască cu noul stil de viaţă, adică mâncat puţin, dar des. La 9 luni de la operatie, pierduse 37 de kg.

Acum se simte cum nu s-a mai simţit de când avea sub 30 de ani. Şi se iubeşte din nou. „Sunt mai mult decât mulţumită de înfăţişarea mea actuală. M-am reîntors la greutatea pe care obişnuiam să o am înainte de 30 de ani, ceea ce este extraordinar. Hainele mele sunt vesele, colorate, timpul pe care îl dedic îngrijirii mele personale a crescut simţitor. Am o preocupare mult mai mare pentru felul în care arăt, cum mă îmbrac. Viaţa mea a reintrat pe făgaş normal din punct de vedere al aspectului fizic, ceea ce înseamnă că am eliminat unul dintre cei mai mari factori de stres pe care îi aveam înainte de intervenţie. O iubesc pe noua RJ!”, spune fosta pacientă.

***

Acest articol face parte din demersul RoMâine, iniţiat şi susţinut MedLife, furnizorul naţional de sănătate al României.

RoMâine este un efort comun de însănătoşire naţională, care se construieşte cu grijă, respect, încredere, speranţă şi empatie. Valori care se regăsesc şi în spitalele MedLife. Aici se aude grija, speranţa prinde glas şi se naşte un mâine mai bun ca azi.

MedLife deţine cea mai complexă reţea de spitale private din România, cu 14 unităţi spitaliceşti în Bucureşti şi în ţară şi mii de medici, asistente şi infirmiere care împreună fac România bine zi de zi.

Intră pe medlife.ro/spitalele-medlife şi află mai multe detalii.

#GrijaRoMaine #SpitaleleMedLife #ImpreunaFacemRomaniaBine