Un ambasador american lansează semnalul că Finlanda si Suedia vor adera la NATO până la Crăciun

În urma unui vot din 16 septembrie în Portugalia, parlamentele din 27 de state membre NATO au aprobat extinderea. Parlamentul României a exprimat un vot favorabil aderării celor două state scandinave pe 21 iulie. 

Din 30, au mai rămas trei membri NATO care să ratifice aderarea celor două ţări la alianţă. Se aşteaptă ca Slovacia să dea undă verde, în timp ce Ungaria şi Turcia continuă să amâne decizia.

Presupunerea generală este că Budapesta şi Ankara vor aştepta până în 2023 pentru a lua o hotărâre finală.

Erdogan invocă amânarea din trei motive 

Din modul cum a procedat în trecut, ne putem aştepta ca Turcia să-şi amâne decizia proprie din cauza a trei motive, transmite Atlantic Council. 

Primul motiv  este dat de preocupările Turciei privind securitatea şi combaterea terorismului exprimate într-un memorandum trilateral din 28 iunie.

Regimul erdoganist de la Ankara aşteaptă măsuri concrete şi acuză Suedia şi Finlanda că adăpostesc persoane din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) şi adepţi ai lui Fethullah Gulen.  Erogan îl  acuză că a orchestrat o tentativă de lovitură de stat în 2016 împotriva sa. 

Viteza ratificării va fi legată de acţiuni concrete privind cooperarea industrială în domeniul apărării (încheierea embargourilor asupra armelor), urmărirea penală a activităţilor de finanţare şi recrutare din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) şi alte organizaţii teroriste şi de instituire a unui Mecanism Comun Permanent pentru a supraveghea cooperarea în materie de securitate. 

Al doilea motiv este dat de alegerile prezidenţiale şi legislative din 2023; Preşedintele Recep Tayyip Erdogan va evita să pară prea blând sau prea grăbit privind procesul de aderare. De altfel, încă încearcă să întreţină relaţii de prietenie cu Federaţia Rusă.

Al treilea aspect este o potenţială operaţiune militară turcă împotriva kurzilor din Siria. Asta ar putea duce la creşterea frustrării şi presiunii occidentale asupra Turciei.

UNGARIA: Orbán va face pasul, dar numai la sfârşit

Poziţia maghiară cu privire la sprijinul pentru aderarea finlandeză şi suedeză la NATO este mai puţin entuziasmată. Prim-ministrul Viktor Orbán va fi probabil ultimul care va ratifica aderarea. Da, este decizia lui şi numai a lui. Cu toate acestea, până la urmă el va ratifica.

Întrebat despre ratificare, el susţine că trebuie „să ţină cont de sensibilităţile Turciei”. El este de părere că politica cu uşile deschise a NATO este o provocare la adresa Rusiei şi a promisiunilor încălcate ale Occidentului – ceea ce este bizar având în vedere faptul că el a fost cel care a semnat Tratatul de la Washington pentru a aduce Ungaria în NATO în 1999. Termenul pentru ratificare rămâne neclar.

 

Ungaria şi Turcia o lungesc, ca să negocieze, dar America poate să determine grăbirea procesului de aderare

Votul trebuie să fie unanim, dar ambasadorul SUA în Finlanda, Douglas Hickey ştie ceva mai mult.

El crede că SUA se pun în mişcare şi vor media procesul în aşa fel încât să se ratifice aderarea înainte de Crăciun şi, evident, înainte de termenele pe care Ungaria şi Turcia le-au vehiculat până acum ca mecanism de negociere. 

Este o estimare bazată strict pe presupunerea că nimic altceva nu se va întâmpla (respectiv, că SUA şi alţi aliaţi nu vor apăsa pedala cu promisiuni / presiuni la adresa Ungariei / Turciei). 

Rusia a invadat Finlanda de trei ori în ultimul secol

Politico scrie că ambasadorul care a depus jurământul în aprilie, a declarat că este optimist că NATO va avea 32 de membri înainte de sfârşitul anului.

Conversaţiile pe care le-a avut cu omologul său ungar de la Helsinki l-au făcut să creadă că un vot pozitiv va veni în curând, a declarat el în faţa grupului, avertizând că situaţia s-ar putea schimba. Dar Hickey crede că preşedintele turc nu vrea să fie singurul reticent, ceea ce îl stimulează să acţioneze rapid în această problemă.

“Nu cred că vrea să stea pe o insulă prea mult timp”, a declarat în timpul unei călătorii organizate şi sponsorizate de German Marshall Fund of the United States.

“Timpul este esenţial”, adaugă el, “mai ales după ce preşedintele rus VLADIMIR PUTIN a ordonat o mobilizare parţială a armatei sale şi a ameninţat cu folosirea armei nucleare. Trebuie să rezolvăm acest lucru. Trebuie să stabilizăm această situaţie”.

Când Hickey a fost abordat pentru a deveni ambasador în Finlanda, l-a sunat pe prietenul său John Kerry pentru a afla ce ar implica acest rol. Răspunsul fostului secretar de stat a fost “Rusia, climatul şi NATO”, a spus Hickey. Portofoliul privind clima ocupă o parte din timpul lui Hickey, dar Rusia şi NATO au dominat agenda sa.

Invazia Rusiei în Ucraina a împins Finlanda să se alăture alianţei după decenii în care şi-a păstrat o relativă independenţă, şi anume pentru a menţine legături cordiale cu vecinul său. Până şa urmă, Rusia a invadat Finlanda de trei ori în ultimul secol.

Majoritatea membrilor alianţei au salutat această revenire, dar Erdogan a susţinut că Helsinki şi  Stockholm adăpostesc terorişti şi nu ţin cont de preocupările de securitate ale Turciei. 

Hickey a transmis că anxietăţile Turciei au lăsat Finlanda cu sentimentul că “a primit un pumn în faţă”.

Poate că vânătăile sunt încă în curs de vindecare, dar acest lucru nu afectează eforturile guvernului de la Helsinki de a deveni membru oficial al NATO şi nici nu determină Washingtonul să îşi regândească sprijinul total.

Hickey s-a lăudat cu modul în care Finlanda va fi un “factor de creştere” pentru alianţă, cu o forţă marină construită pentru lupta pe litoral, care va completa o mare parte din flotele NATO, şi cu o forţă aeriană care va include în curând  avioanele F-35.

“Finlanda este cea mai pregătită să se alăture NATO dintre toate naţiunile din istoria modernă”, a spus Hickey. “Ei văd acest lucru ca şi cum vor apăra pe altcineva, precum şi pe ei înşişi”.

 

SLOVACIA: decizia vine în septembrie

Motivele procedurale explică de ce Slovacia nu a ratificat încă aderarea Finlandei şi a Suediei la NATO.

Guvernul de la Bratislava a aprobat tratatul modificat la sfârşitul lunii iulie, iar parlamentul (care e compus dintr-o singură cameră) trebuia să îl discute la începutul lunii septembrie, la prima sa şedinţă de după vacanţa de vară. Unele persoane din opoziţie ar putea încerca să marcheze câteva puncte politice criticând NATO, dar în general se presupune că propunerea va fi aprobată.

Preşedintele Zuzana Čaputová va susţine aderarea celor două state scandinave la NATO cu siguranţă, şi foarte curând după sesiunea parlamentară.