Trufele româneşti, în pericol de dispariţie din cauza braconajului

Potrivit acestuia, braconierii care culeg ilegal trufe folosind câini special antrenaţi distrug ecosistemele forestiere, afectând procesul de regenerare a acestor ciuperci valoroase.

„Culegerea necontrolată a trufelor are un impact devastator asupra pădurilor. Sapă excesiv terenurile, schimbând umiditatea şi nutrienţii solului, ceea ce împiedică regenerarea acestora,” a explicat Păştinaru, într-un comunicat de presă.

În urma acestei practici ilegale, preţurile trufelor au scăzut semnificativ pe piaţa neagră, unde sunt vândute la preţuri mult mai mici decât cele din magazinele de delicatese, unde trufele pot ajunge la mii de lei pe kilogram.

În România, există mai multe soiuri de trufe, inclusiv trufa albă, una dintre cele mai scumpe din lume, şi diverse tipuri de trufe negre, fiecare cu caracteristici distincte de culoare, miros şi gust.

Pentru a combate braconajul, ANPM propune modificarea Legii Mediului şi a Ordinului nr. 410/2008, astfel încât doar persoanele juridice să poată obţine autorizaţii pentru recoltarea trufelor. Această schimbare ar întări controlul autorităţilor şi ar reduce braconajul, asigurându-se că recoltele sunt gestionate în mod sustenabil.

De asemenea, ANPM atrage atenţia asupra faptului că autorităţile locale uneori emit acorduri ilegale de recoltare, chiar pe terenuri care nu pot susţine trufe, susţinând indirect activitatea braconierilor.

În prezent, există propuneri legislative care vizează reglementarea mai strictă a acestui sector, dar acestea nu au fost încă adoptate de Parlament.

Conform legislaţiei, fiecare tip de trufă are o perioadă specifică de recoltare, pentru a permite regenerarea acestora în mod natural. Printre acestea se numără trufa de iarnă (recoltată din decembrie) şi trufa neagră, care poate fi culeasă între 1 august şi 31 decembrie.