România, cel mai mare deficit trimestrial din UE: 9,2% din PIB. Ce arată datele Eurostat și cum se compară cu ținta anuală de 6%

Potrivit datelor Eurostat publicate miercuri, 21 octombrie, deficitul bugetar al României a ajuns la 9,2% din PIB în trimestrul al doilea din 2026, după ajustarea sezonieră, față de 5,5% în primul trimestru. Creșterea a fost de 3,7 puncte procentuale.

Deficitul a depășit și nivelul de 7,7% din PIB înregistrat în trimestrul al doilea din 2025, cu 1,5 puncte procentuale.

România, cel mai mare deficit din Uniunea Europeană

În trimestrul al doilea din 2026, cele mai mari deficite bugetare ajustate sezonier au fost înregistrate în România (9,2% din PIB), Ungaria (7,2%), Polonia (5,9%), Belgia și Bulgaria (câte 5,3%) și Franța (5,1%).

Media Uniunii Europene a fost de 3,5% din PIB, în timp ce în zona euro deficitul a ajuns la 3,3% din PIB.

Astfel, România a avut un deficit cu 5,7 puncte procentuale peste media UE și cu două puncte procentuale peste Ungaria, țara aflată pe locul al doilea.

Cum se compară deficitul de 9,2% cu ținta anuală de 6%

Cifra de 9,2% publicată de Eurostat reprezintă deficitul din trimestrul al doilea, raportat la PIB-ul trimestrial și ajustat sezonier. Aceasta nu reprezintă deficitul cumulat în primele șase luni și nici deficitul raportat la PIB-ul anual.

Ținta de aproximativ 6% din PIB pentru sfârșitul anului se referă la deficitul întregului exercițiu bugetar.

Separat, Ministerul Finanțelor publică execuția bugetară în sistem cash, care înregistrează în principal încasările și plățile efective, spre deosebire de metodologia europeană ESA, bazată pe principiul contabilității de angajamente.

Potrivit Ministerului Finanțelor, deficitul cash după primele șase luni din 2026 era de 41,03 miliarde de lei, reprezentând 2% din PIB, comparativ cu 69,80 miliarde de lei și 3,64% din PIB în primul semestru din 2025.

După primele nouă luni, deficitul cash a ajuns la 78,52 miliarde de lei, respectiv 3,82% din PIB, față de 102,47 miliarde de lei și 5,35% din PIB în perioada similară din 2025.

Astfel, execuția cash indică o reducere a deficitului față de anul precedent, în timp ce datele trimestriale Eurostat arată o deteriorare a soldului ajustat sezonier între primele două trimestre din 2026.

Diferența dintre cei doi indicatori rezultă din metodologia de calcul și din perioadele de referință. Prin urmare, nivelul de 9,2% din PIB în trimestrul al doilea nu înseamnă automat depășirea țintei anuale de 6%.

Datele trimestriale Eurostat sunt provizorii și pot fi revizuite. De exemplu, estimarea pentru primul trimestru din 2026 a fost modificată de la 3,6% din PIB în iulie la 5,5% în seria publicată în octombrie.

Economia a încetinit, salariile reale au scăzut, iar firmele sunt sub presiune

Consolidarea bugetară s-a desfășurat într-un context economic dificil.

Potrivit datelor INS publicate la 9 octombrie, economia României a stagnat în trimestrul al doilea din 2026 față de trimestrul precedent. În primul semestru, PIB-ul s-a contractat cu 0,6% comparativ cu perioada similară din 2025, pe seria brută.

Scăderea consumului a fost unul dintre factorii principali ai evoluției economice.

Puterea de cumpărare a salariaților a fost afectată de inflație. În mai 2026, salariul mediu real era cu aproximativ 6,9% mai mic decât în aceeași lună din anul precedent. În august, scăderea anuală se temperase la aproximativ 0,5%, dar era deja a paisprezecea lună consecutivă de diminuare a salariului real.

Și pensionarii au resimțit efectele creșterii prețurilor. Datele INS arată că indicele pensiei medii reale în trimestrul al doilea din 2026 a fost de 98,1% față de trimestrul precedent, echivalentul unei scăderi de aproximativ 1,9% a puterii de cumpărare în acest interval.

Datele Oficiului Național al Registrului Comerțului arată că 4.782 de firme și PFA au intrat în insolvență în primele opt luni din 2026, în creștere cu 4,85% față de aceeași perioadă din 2025.

Pe piața muncii, o analiză realizată de Ziarul Financiar pe baza datelor INS indica o reducere de peste 64.000 a numărului de salariați în iunie 2026 față de iunie 2025.

Facturi neplătite și finanțarea investițiilor publice

O categorie distinctă de cheltuieli o reprezintă obligațiile de plată aferente investițiilor publice.

La 10 septembrie, Ministerul Dezvoltării a anunÈ›at epuizarea fondurilor disponibile pentru Programul NaÈ›ional de InvestiÈ›ii „Anghel Salignyâ€. ÃŽncepând cu 11 septembrie, depunerea unor noi solicitări de transfer a fost suspendată în aÈ™teptarea suplimentării bugetului.

La 19 octombrie, Ilie Bolojan a declarat că în cadrul programului existau facturi în sold de 2,4 miliarde de lei, care ar putea fi achitate prin rectificare și redistribuirea fondurilor disponibile. Nu toate aceste facturi reprezintă neapărat arierate, respectiv obligații de plată cu scadența depășită.

În sectorul transporturilor, valoarea contractelor semnate depășește 30 de miliarde de euro, potrivit declarațiilor lui Bolojan, în condițiile unui buget anual mediu pentru investiții de aproximativ 6 miliarde de euro.

Contractele sunt multianuale, astfel că valoarea lor totală nu reprezintă datorii scadente în 2026. Nu toți banii aferenți acestor contracte trebuie plătiți în acest an, deoarece contractele au termene multiple de plată.

PNRR și SAFE: sume de încasat și cheltuieli de finanțat

Potrivit datelor Ministerului Finanțelor din 16 octombrie, România încasase 13,27 miliarde de euro din PNRR, iar alte 6,43 miliarde de euro erau aferente ultimelor două cereri de plată.

La sfârșitul lunii septembrie, veniturile din granturi PNRR însumau 22,27 miliarde de lei, față de plăți de 27,19 miliarde de lei. Diferența era de 4,92 miliarde de lei, reprezentând un decalaj între încasările și cheltuielile raportate până la acea dată, nu o pierdere definitivă de fonduri.

Separat, România are alocată prin programul european SAFE o finanțare sub formă de împrumuturi de aproximativ 16,68 miliarde de euro. Prefinanțarea primită în august a fost de aproximativ 2,5 miliarde de euro, iar plățile aferente programului în primele nouă luni s-au ridicat la 6,34 miliarde de lei.

Aceste sume nu pot fi adunate direct la deficitul bugetar, deoarece reprezintă categorii diferite: angajamente multianuale, fonduri de încasat, împrumuturi și plăți deja efectuate.

În prezent, datele publice disponibile nu permit stabilirea unei valori totale certe a facturilor neachitate, a plăților amânate și a altor obligații bugetare transferate în exercițiile următoare.

Potrivit strategiei de finanțare a Ministerului Finanțelor, necesarul brut de finanțare estimat pentru 2026 este de aproximativ 278,5 miliarde de lei. Suma include atât finanțarea deficitului bugetar, cât și refinanțarea datoriei publice ajunse la scadență, estimată la circa 150,7 miliarde de lei.