„Suntem la limită”. Tanczos Barna avertizează asupra costurilor tot mai mari cu datoria publică

România se află într-o situaÈ›ie dificilă din cauza costurilor tot mai mari cu finanÈ›area datoriei publice, care ajung la 60-70 de miliarde de lei anual, iar presiunea asupra bugetului va continua È™i în 2027, a avertizat senatorul UDMR Tanczos Barna, într-un interviu acordat Digi24, în emisiunea „În faÈ›a taâ€.

Fostul ministru al Finanțelor a explicat că nivelul datoriei publice nu trebuie analizat izolat.

„Volumul datoriei este o cifră pe care este greu să o compari la nivelul unor state membre, pentru că economia este cea care produce sau nu produce suficient ca să plăteÈ™ti costul acestei datorii. Datoria în sine nu e o problemă atât de mare dacă costul, rata dobânzii la care te împrumuÈ›i, volumul dobânzii pe care o plăteÈ™te statul nu este foarte mare, proporÈ›ional raportat la bugetul total de care dispuneâ€, a explicat Tanczos Barna.

Acesta consideră însă că România se află într-o poziție vulnerabilă tocmai din cauza costului finanțării datoriei, care continuă să crească.

„Aici stăm extrem de prost, pentru că în continuare creÈ™te costul datoriei, costul finanțării acestei datorii. Trebuie să ne reîmprumutăm ca să rostogolim în față datoria pe care o avemâ€, a declarat senatorul UDMR.

România nu este la dobânzi de junk, dar se află la limită

Întrebat dacă România se împrumută deja la dobânzi de tip junk, asociate statelor cu un risc foarte ridicat de neplată, Tanczos Barna a respins această caracterizare, dar a avertizat că situația fiscală rămâne fragilă.

„Nu, nu la dobânzi de junk, dar vedeÈ›i, la fiecare valoare suntem cu cuÈ›itul deasupra sau cu sabia deasupra capului. Suntem la limită È™i este un secret, o spun agenÈ›iile de rating, că trebuie să fim foarte, foarte atenÈ›i, pentru că suntem exact în ultima perioadă în care trebuie să È›inem totul sub control, ca să începem să ieÈ™im din această situaÈ›ie complicatăâ€, a afirmat acesta.

Senatorul a estimat că plata dobânzilor și costurile finanțării datoriei reprezintă o povară de aproximativ 60-70 de miliarde de lei anual pentru bugetul României.

„60-70 de miliarde de lei pe an este un cost imens, în comparaÈ›ie cu volumul total de cheltuieli, sumele de care dispune bugetul României. Și o să crească È™i în 2027 față de 2026 È™i după aceea începe abia să scadăâ€, a declarat Tanczos Barna.

„Datoria în sine, dacă este pentru investiÈ›ii, nu este o catastrofăâ€

Tanczos Barna a făcut distincția între împrumuturile utilizate pentru investiții și cele folosite pentru finanțarea deficitului și a cheltuielilor curente ale statului.

În opinia sa, împrumuturile nu reprezintă în mod automat o problemă, atât timp cât banii sunt utilizați pentru proiecte care contribuie la dezvoltarea economiei și generează beneficii pe termen lung.

„Datoria în sine, dacă este pentru investiÈ›ii, dacă este pentru repornirea economiei, dacă este pentru programe de relansare economică, nu este o catastrofă în sine. Problema este când este foarte scumpă această datorie È™i dobânzile sunt foarte mari, ceea ce am bifat, È™i când folosim banii pentru rostogolirea È™i pentru finanÈ›area deficituluiâ€, a explicat senatorul.

Acesta a avertizat că România trebuie să își schimbe structura cheltuielilor bugetare, astfel încât împrumuturile să nu mai acopere în principal necesarul de finanțare al funcționării curente a statului.

Cum poate ieși România din cercul împrumuturilor. Tanczos Barna cere reducerea cheltuielilor

Întrebat cum poate România să iasă din cercul vicios al împrumuturilor și al dobânzilor tot mai mari, senatorul UDMR a indicat două direcții principale: oprirea creșterii datoriei publice și eficientizarea cheltuielilor administrației.

„Putem ieÈ™i în momentul în care nu mai creÈ™te datoria publică, deci în momentul în care începem să reducem cheltuielile È™i să menÈ›inem investiÈ›iile la acelaÈ™i nivel cel puÈ›in, astfel încât componenta, structura internă să se remodeleze un pic la nivelul bugetului de statâ€, a afirmat Tanczos Barna.

O altă soluție indicată de acesta este eficientizarea serviciilor publice, atât la nivelul administrației centrale, cât și al celei locale.

„AÈ™ spune să luăm câte o nișă, câte o felie din povestea asta a administraÈ›iei centrale, locale, pe sănătate, pe învățământ, pe toate, È™i să începem să eficientizăm, să ne coste mai puÈ›in acelaÈ™i serviciu. Nici măcar să nu visăm la servicii mai complexe, mai bune sau mai multe. Măcar acelaÈ™i nivel È™i acelaÈ™i volum de servicii să ne coste mai puÈ›inâ€, a declarat Tanczos Barna.

Declarațiile vin într-un moment în care România încearcă să reducă deficitul bugetar și să stabilizeze finanțele publice, în condițiile în care o parte tot mai importantă a resurselor bugetare este direcționată către plata dobânzilor la împrumuturile contractate de stat.