Noua lege europeană a cercetării ar putea aduce schimbări pentru universități și institute. România pornește de la cel mai redus nivel al investițiilor din UE

Potrivit datelor Eurostat prezentate de Autoritatea Națională pentru Cercetare, România a alocat în 2024 doar 0,46% din PIB pentru cercetare și dezvoltare, comparativ cu media europeană de 2,24%.

Noua inițiativă, denumită European Research Area Act (ERA Act), urmărește consolidarea Spațiului European de Cercetare, îmbunătățirea condițiilor profesionale pentru cercetători și creșterea investițiilor în domeniu.

România investește în cercetare de aproape cinci ori mai puțin decât media europeană

Datele prezentate de Autoritatea Națională pentru Cercetare arată că ponderea cheltuielilor pentru cercetare și dezvoltare în economia României a scăzut de la 0,52% din PIB în 2023 la 0,46% în 2024.

Prin comparație, media Uniunii Europene a fost de 2,24% din PIB, ceea ce evidențiază decalajul semnificativ dintre România și celelalte state membre.

Diferențele sunt și mai pronunțate în cazul alocărilor bugetare publice.

În 2025, România a prevăzut pentru cercetare și dezvoltare echivalentul a 18,8 euro pe locuitor, în timp ce media europeană a ajuns la 288,9 euro pe locuitor.

Astfel, alocarea bugetară pe locuitor din România a fost de peste 15 ori mai mică decât media UE.

Potrivit datelor Eurostat citate de instituție, România a fost singurul stat membru în care acest indicator a scăzut între 2015 și 2025.

În această perioadă, alocarea a coborât de la 20,8 euro la 18,8 euro pe locuitor, reprezentând o diminuare de 9,6%. La nivelul Uniunii Europene, indicatorul a crescut cu 57,7%.

Autoritatea Națională pentru Cercetare precizează că aceste cifre reflectă sumele prevăzute în bugetele publice, nu cheltuielile efectiv realizate.

Comisia Europeană pregătește ERA Act. Obiectivul: investiții de 3% din PIB

În acest context, Comisia Europeană lucrează la o nouă inițiativă legislativă care ar urma să consolideze Spațiul European de Cercetare și să reducă fragmentarea dintre sistemele naționale.

ERA Act ar putea introduce angajamente mai clare privind finanțarea cercetării, coordonarea politicilor naționale și europene și îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru personalul științific.

Un obiectiv central al dezbaterilor europene îl reprezintă creșterea investițiilor în cercetare și dezvoltare până la cel puțin 3% din PIB.

Parlamentul European a susținut această țintă printr-o rezoluție adoptată la 10 martie, cu 399 de voturi pentru, 78 împotrivă și 69 de abțineri.

Eurodeputații au solicitat atingerea obiectivului la nivelul Uniunii până în 2030, completat de ținte naționale și măsuri pentru consolidarea finanțării publice.

Totodată, Parlamentul European a cerut protejarea libertății cercetării științifice prin standarde minime referitoare la drepturile cercetătorilor, etică, integritate și independență instituțională.

Ținta de 3% nu reprezintă, în prezent, o obligație individuală deja impusă României prin ERA Act. Natura eventualelor angajamente naționale urmează să fie stabilită prin propunerea legislativă și negocierile europene.

Cercetătorii ar putea beneficia de condiții profesionale mai bune și de mobilitate sporită

Pe lângă finanțare, inițiativa europeană urmărește reducerea obstacolelor care afectează carierele științifice.

Printre priorități se numără facilitarea mobilității cercetătorilor între state și instituții, recunoașterea competențelor profesionale, dezvoltarea infrastructurilor și extinderea cooperării internaționale.

Comisia Europeană urmărește și promovarea științei deschise, precum și protejarea libertății academice, a integrității cercetării și a egalității de șanse.

Interesul pentru reformă s-a reflectat în consultarea publică încheiată la 23 ianuarie 2026.

Potrivit Autorității Naționale pentru Cercetare, Comisia a primit 735 de contribuții și 117 documente de poziție, provenite din toate cele 27 de state membre ale UE, din opt țări asociate programului Orizont Europa și din alte 15 state.

Instituțiile academice și de cercetare au reprezentat 45% dintre participanți.

Institutele de cercetare din România avertizează asupra reducerii fondurilor

Problemele de finanțare au fost evidențiate și în contextul rectificării bugetare din octombrie.

Reprezentanții institutelor au avertizat că diminuarea finanțării ar putea afecta plata activităților deja realizate, continuitatea proiectelor și capacitatea instituțiilor de a-și păstra personalul specializat.

Autoritatea Națională pentru Cercetare subliniază că predictibilitatea bugetară este esențială pentru derularea proiectelor pe termen lung și pentru participarea institutelor românești la programele internaționale.

În același timp, evaluările europene consemnează progrese ale României în domeniul carierelor științifice, al integrității cercetării și al cooperării internaționale.

Printre acestea se numără aplicarea Legii nr. 25/2023 privind Statutul personalului de cercetare, dezvoltare și inovare, actualizarea codurilor de etică și participarea la infrastructuri europene precum ELI-NP și DANUBIUS-ERIC.

Ce ar putea însemna noua lege europeană pentru România

Adoptarea ERA Act ar putea determina statele membre să își asume obiective mai clare privind investițiile în cercetare și să raporteze mai sistematic progresele realizate.

Pentru România, o asemenea schimbare ar putea presupune stabilirea unui calendar credibil de majorare a finanțării și îmbunătățirea condițiilor în care funcționează universitățile și institutele de cercetare.

Totodată, o integrare mai profundă în Spațiul European de Cercetare ar putea facilita accesul la infrastructuri comune, proiecte transnaționale și oportunități profesionale pentru cercetători.

Beneficiile vor depinde însă de resursele disponibile și de măsurile adoptate la nivel național.

Potrivit Autorității Naționale pentru Cercetare, Comisia Europeană intenționează să prezinte propunerea ERA Act în cursul anului 2026.

La începutul lunii noiembrie, inițiativa se afla încă în etapa de pregătire, iar prevederile sale concrete nu fuseseră stabilite definitiv.

După prezentarea proiectului, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene urmează să negocieze forma finală a legislației.