Alexandru Nazare, discuÈie cu Mark Rutte despre securitatea MÄrii Negre Èi finanÈarea apÄrÄrii. Ce rol va avea Autostrada Moldovei
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat luni seara că a discutat cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, în cadrul reuniunii Eurogrup de la Bruxelles, despre finanțarea apărării, securitatea Mării Negre și infrastructura strategică a României.
Printre subiectele abordate s-au numărat și Autostrada Moldovei (A7), precum și rolul Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență (DSRB), la care România participă ca stat fondator.
„Am participat astăzi, la Bruxelles, la reuniunea Eurogrup în format incluziv, dedicată finanțării apărării. Cu această ocazie, am avut un dialog cu Mark Rutte, secretarul general al NATO, cu Alena Schillerová, ministrul finanÈ›elor din Cehia È™i cu Giancarlo Giorgetti, ministrul economiei È™i finanÈ›elor din Italiaâ€, a transmis Alexandru Nazare într-o postare pe Facebook.
Ministrul a spus că securitatea și apărarea sunt interese comune ale tuturor statelor europene și că investițiile făcute de țările aflate în prima linie a riscurilor contribuie la protejarea întregii Europe.
În discuția cu Mark Rutte, acesta a adus în atenție securitatea Mării Negre și riscurile tot mai mari pentru navigație și comerț.
Potrivit ministrului, eforturile statelor aflate în prima linie trebuie susținute prin mecanisme de finanțare adecvate, deoarece contribuie la securitatea întregii Europe.
Autostrada Moldovei, infrastructură cu rol civil și militar
Un alt subiect important a fost mobilitatea militară, despre care Alexandru Nazare spune că este importantă pentru apărarea flancului estic. Forțele și echipamentele aliate trebuie să poată ajunge rapid în zonele în care este nevoie de ele.
Ministrul a dat exemplul Autostrăzii Moldovei (A7), pe care o consideră o infrastructură cu dublă utilizare, atât civilă, cât și militară.
„Pentru România, Autostrada Moldovei (A7) este exemplul cel mai concret de infrastructură cu dublă utilizare, civilă È™i militară – axa nord–sud a flancului estic, care va lega BucureÈ™tiul È™i portul ConstanÈ›a de graniÈ›a cu Ucraina È™i, prin A8, de Republica Moldovaâ€, a explicat Nazare.
Ministrul a precizat că, în ultimul an, a fost asigurată finanțarea acestui proiect, prin trecerea autostrăzii de la componenta de împrumut la cea de fonduri nerambursabile din PNRR.
De asemenea, România a obținut prin programul SAFE 4,2 miliarde de euro pentru sectoarele strategice ale celor două autostrăzi: Pașcani–Suceava–Siret și Moțca–Iași–Ungheni.
Aceste investiții, spune el, fac parte din angajamentul asumat la summitul NATO de la Haga, prin care până la 1,5% din PIB poate fi alocat investițiilor legate de apărare și securitate, inclusiv infrastructurii.
România va găzdui la București biroul regional al Băncii pentru Apărare
Un alt subiect discutat a fost rolul Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență (DSRB), la care România participă ca stat fondator.
Alexandru Nazare a spus că această instituție de cooperare internațională ar putea atrage bani suplimentari și investiții private pentru proiecte din domeniul apărării și securității.
„Acest organism de cooperare internaÈ›ională are potenÈ›ialul de a atrage resurse suplimentare È™i capital privat pentru investiÈ›iile în apărare È™i securitate. Prin negocierile purtate în ultimul an am obÈ›inut pentru România găzduirea biroului regional pentru flancul de sud al băncii, la BucureÈ™ti, ceea ce va creÈ™te relevanÈ›a țării noastre în cadrul acestei structuriâ€, a transmis ministrul.
El a precizat și că este foarte importantă folosirea acestei bănci ca instrument suplimentar de finanțare, dar a și încurajat evaluarea posibilităților pe care le oferă.
Nazare vrea ca firmele românești să participe la investițiile europene în apărare
Ministrul Finanțelor a povestit în postare și despre participarea companiilor românești la proiectele europene din domeniul apărării.
Potrivit acestuia, una dintre principalele probleme pentru statele cu o industrie de apărare mai puțin dezvoltată este integrarea propriilor companii în lanțurile europene de producție și furnizare.
Acesta a susținut că programele precum SAFE și achizițiile comune trebuie să ofere oportunități tuturor statelor membre.
„Una dintre principalele provocări pentru statele cu o capacitate industrială de apărare mai redusă este integrarea propriilor industrii în lanÈ›urile europene de valoare. Am susÈ›inut că instrumentele precum SAFE È™i achiziÈ›iile comune trebuie să faciliteze accesul industriilor din toate statele membre la aceste lanÈ›uri de furnizori, nu doar să consolideze poziÈ›ia marilor producători europeniâ€, a explicat ministrul.
Achizițiile comune trebuie să fie însoțite de lanțuri de aprovizionare integrate, astfel încât firmele din toate statele membre să poată participa efectiv la aceste investiții, a spus Nazare.
În ceea ce privește regulile pentru achizițiile comune, el a mai spus că este nevoie de proceduri administrative mai simple, termene și bugete flexibile, adaptate situației economice.
„Companiile româneÈ™ti au nevoie de oportunități de a-È™i moderniza producÈ›ia, de a dezvolta tehnologii È™i de a accesa pieÈ›e noiâ€, a transmis acesta.
„Toate aceste obiective trebuie urmărite într-un context financiar dificil, marcat de creÈ™terea costurilor de finanÈ›are È™i de presiuni tot mai mari asupra bugetelor publice. Recalibrarea È™i prioritizarea cheltuielilor publice pentru a acomoda investiÈ›iile în apărare trebuie realizate fără a pierde din vedere consolidarea fiscală È™i presiunile sociale tot mai mari”, a punctat el.
Potrivit ministrului, „este esenÈ›ial să identificăm sinergii între instrumentele europene – SAFE, Mecanismul pentru Interconectarea Europei, pentru care Comisia Europeană a propus, în viitorul cadru financiar multianual, de nouă ori mai multe fonduri pentru mobilitate militară, aproximativ 15,6 miliarde de euro -, rolul important al Băncii Europene de InvestiÈ›ii È™i celelalte instituÈ›ii financiare internaÈ›ionale”.
El a mai explicat că dezvoltarea capacităților de apărare trebuie să țină cont de situația finanțelor publice și de obligațiile bugetare asumate.
„Din perspectiva Ministerului FinanÈ›elor, dezvoltarea capacităților de apărare trebuie corelată cu sustenabilitatea finanÈ›elor publice È™i cu obligaÈ›iile bugetare asumate. Resursele disponibile trebuie direcÈ›ionate către proiecte cu valoare strategică, cu o evaluare atentă a costurilor È™i a beneficiilor pe termen lungâ€, a transmis Alexandru Nazare.