Cu ce resurse intrÄ România în iarnÄ Èi la ce poate apela în cazul unui consum foarte ridicat. Secretarul de stat Pavel Casian NiÈulescu: Nu pot sÄ plec din start cu foarte mult optimism
Volumele de gaze naturale înmagazinate în depozitele subterane și de rezervele de apă pentru hidrocentrale existente acum în lacurile de acumulare de care dispune România înainte de începerea iernii calendaristice sunt mult mai scăzute decât cele de anul trecut, a detaliat Pavel-Casian Nițulescu, secretar de stat în Ministerul Energiei, miercuri după amiaza, după discuțiile prelungite cu toți actorii majori ai sistemului energetic din cadrul ședinței de miercuri a Comandamentului Energetic Național.
„Am făcut o radiografie, ce am găsit și tot ce există acum în sectorul energetic. Pot să vă răspund cu curaj, că nu stăm atât de bine cum ne așteptam, dar nici rău. Nu pot să plec din start cu foarte mult optimism. Rezervele de gaze naturale sunt mult mai scăzute față de ce a fost anul trecut, cu o diferență la ora actuală de aproximativ 362 milioane metri cubi, adică e o diferență substanțială, care se va regăsi din mai multe puncte de vedere, atât la consumuri, cât și la anumite costuri, a declarat Pavel-Casian Nițulescu.
Potrivit oficialului, la capitolul rezerve de cărbune „să zicem că stau binișor″, la circa 579.000 de tone.
Crește producția hidro
În cazul rezervelor de apă, responsabilii au decis ca rezerva în lacurile energetice să fie folosită doar pentru partea de echilibrare și, atunci când este necesar, pentru a acoperi necesarul de consum, după cum a declarat Pavel Casian Nițulescu.
„Pe partea de hidrologie, avem niÈ™te rezerve mult, mult mai scăzute, È™i neanticipate până în prezent. Rezerva, în termeni energetici, la ora actuală, este de aproximativ 1.240 GW È™i, ca procent, de doar 43,85% din păcate, într-o scădere. Cum ne-a arătat prognoza meteo pentru luna noiembrie, rămânem, din punct de vedere al precipitaÈ›iilor, la o normalitate, dar din punct de vedere al debitelor, suntem sub media anuală, pe partea de Dunăre avem niÈ™te debite de aproximativ 1.700m³/s, mult mai puÈ›in față de anii anteriori, puÈ›ine creÈ™teriâ€, a explicat secretarul de stat.
Potrivit lui Pavel Casian Nițulescu, creșterea debitelor Dunării va asigura necesarul pentru susținerea producției de energie din sursă nucleară a celor două reactoare de la Cernavodă. Miercuri a fost reconectată Unitatea 2, iar Unitatea 1 este planificată să fie repornită vineri, după ce a finalizării lucrărilor de remediere a defecțiunii din cauza căreia a fost oprită luni, după trei zile de funcționare.
Producția de energie electrică din ape este așteptată să crească, pe măsură ce cresc debitele pe Dunăre și pe cursurile interioare, a declarat Iulius Dan Plaveti, președintele Directoratului și CEO al Hidroelectrica S.A., cel mai mare producător național de energie electrică, la întrebarea reporterului Mediafax, subliniind în același timp că seceta prin care am trecut este cea mai îndelungată de când se fac măsurători în bazinul Dunării.
„Din tot ce È™tim despre prognoză, debitele pe Dunăre au început să crească È™i cresc deja, aÈ™teptând pentru luna decembrie să ajungem spre 2.500 mc/s, pentru luna noiembrie, probabil 1.700 mc/s, dar este media pentru luna noiembrie, deja este 1.800 mc/s în prezentâ€, a explicat È™eful Hidroelectrica.
Potrivit celei mai recente prognoze pentru Dunăre a Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va avea valoarea de 1800 m3/s în primele două zile, 1850 m3/s în următoarele trei zile, apoi va fi în creștere până la valoarea de 1.950 m3/s, miercurea viitoare, situându-se sub media multianuală a lunii noiembrie (4700 m3/s).
„Au început ploile în bazinul Dunării È™i în special în zona sârbă, deci o să avem aport pe partea de Sava È™i, mai mult decât atât, È™i în È›ara noastră a început să plouă. Deja sunt estimate ploi substanÈ›iale, mai ales în zona CarpaÈ›ilor Meridionali. Deci, să spunem, È™i pe afluenÈ›ii interiori, dar È™i afluenÈ›ii Dunării aÈ™teptăm creÈ™teri de debite. Prin urmare, producÈ›ia va creÈ™tere. Sperăm ca È™i partea de rezervă, de apă în laturi să înceapă încet-încet să-È™i revină. Deci am început, am intrat cu 71%, acum suntem la 44% (rezerva din lacurile energetice – n.r.)â€, a detaliat Iulius Dan Plaveti.
Se estimează un vârf de consum de 9.600 MW
Responsabilii sistemului au identificat în ședința de miercuri și posibile variante de pus în aplicare în condiții de criză, în contextul în care consumul este așteptat să depășească pragul de 9.000 MW, chiar și până la 9.600 MW, în unele scenarii, a explicat Pavel Casian Nițulescu.
„Capacitatea de import poate ajunge până la 4.600 MW, dar mai exact 4000 MW este cea normală. Există posibilitatea să importăm la orele de vârf, avem posibilitatea să repornim È™i alte capacități de producÈ›ie de energie electrică. De aceea am avut comandamentul mult mai larg È™i am durat mai mult, am identificat soluÈ›iile care pot fi scoase în momentul de criză. Avem un grup de lucru cu cei de la DEN (Dispecerul Energetic NaÈ›ional – n.r.) în care identificăm È™i probabil, până la sfârÈ™itul anului vor mai intra în sistem încă 1.000 MW pe diferite surse de produse de energie electrică, că este regenerabil, că este pe combustibil fosil, adică gaze.După cum bine È™tim, È™i la Centrala Mintia sunt testele tehnologice È™i de acolo mai există un acord de energie la anumite ore. Ei funcÈ›ionează ca È™i testare, de aproximativ 8h/zi. Din ianuarie vor începe È™i testele la centrala de la Iernut, chiar dacă a durat puÈ›in mai mult, dar suntem convinÈ™i că va ieÈ™i bine È™i va fi chiar la momentul când ne aÈ™teptamâ€, a explicat secretarul de stat din Ministerul Energiei.
La ora 17:43, importurile României depășiseră pragul de 3.000 MW, în contextul în care consumul era deja de peste 8.000 MW.
Mai exact, consumul era de 8.065 MW și producția, de 5.041 MW, care provenea în proporție de peste 40% din gaze. Reactorul 2 de la Cernavodă, repornit dimineață prima dată după 13 august, ajunse cam la 40% din capacitatea instalată:
- 42.75% Hidrocarburi – 2154 MW
- 31.85% Hidro – 1605 MW
- 16.47% Cărbune – 830 MW
- 5.68% Nuclear – 286 MW
- 1.49% InstalaÈ›ii de stocare – 75 MW
- 1.09% Biomasa – 55 MW
- 0.89% Eolian – 45 MW
- -0.22% Foto – -11 MW
Total 5.041 MW –(Producția in 11-11-2026 ora 17:43)
„Sunt mai multe scenarii pentru creÈ™terea consumului, acesta depășeÈ™te 9000 MW, 9.200 MW, chiar până la 9.600 MW. Sunt anumite scenarii care sunt doar de evidență, È™i scenarii optimiste È™i chiar pesimiste, dar avem È™i soluÈ›iile pentru a interveni în orice condiÈ›iiâ€, a explicat Pavel Casian NiÈ›ulescu.
Nivelul maxim estimat ar putea fi înregistrat în perioadele reci, pe termen scurt, când sunt temperaturi care depășesc -10° constant, în mai multe regiuni ale țării, potrivit oficialului.
„Ianuarie È™i februarie sunt cele două luni de vârf, care, am văzut È™i în anii anterior, È™i de acum zece ani, È™i acum douăzeci de ani, consumurile creÈ™teau foarte mult după ora 18:00 seara, până la ora 23:00 erau vârfurile de consum È™i există posibilitatea să ajungă chiar la 9.600 MW consum, dar, cum  v-am zis, există scenarii È™i de intervenÈ›ie, È™i de remediere, È™i de acoperireâ€, a explicat secretarul de stat din Ministerul Energiei.
Din cauza temperaturilor scăzute din ultimele zile, consumul de energie electrică al României a depășit pragul de 8.000 MW în seara zilei de 2 noiembrie, prima dată în opt luni, conform cifrelor oficiale ale operatorului național de sistem și transport al energiei electrice, Transelectrica.
Cel mai mare consum instantaneu din acest an s-a înregistrat pe 21 ianuarie, când a ajuns la 9.305 MW, cu o producție de 8.253 MW, dintre care 1.273 MW proveneau de la Centrala nucleară de la Cernavodă.
România se află în stare de alertă energetică din 1 august, după închiderea primei unități de la Cernavodă din cauza debitului redus al Dunării, pe 28 iulie, care a dus și la înjumătățirea producției celor două hidrocentrale de la Porțile de Fier, care contribuie, la nivel multianual, cu 10-15% din energia națională.
„ToÈ›i suntem responsabiliâ€
Pavel Casian Nițulescu a transmis că fiecare consumator este responsabil de propriul comportament, la întrebarea reporterului Mediafax privind un eventual apel sau recomandări pentru reducerea voluntară a consumului.
„În primul rând, fiecare cetățean este responsabil pentru consumul propriu. Recomandările au fost, dacă sunt preluate de către cetățeni… È™i părerea mea este că fiecare se motivează sau automotivează să-È™i reducă consumul de energie sau de gaze naturale. ÃŽntr-adevăr, sunt anumite ore ale zilei când consumul creÈ™te È™i când preÈ›ul, automat, la energie pe piaÈ›a zilei următoare, È™i nu numai, este destul de ridicat E normal să se facă o conÈ™tientizare să se reducă, să spele cu maÈ™ina…, nu vreau să dau explicaÈ›iile astea, că nu sunt corespunzătoare. Dar eu zic că fiecare cetățean este responsabil pentru ceea ce face. Dacă toÈ›i ne gândim la È›ara asta să avem lumina aprinsă, să avem energie sau pentru că avem căldură în apartament È™i preÈ›urile mai corespunzătoare È™i mai atractive pentru fiecare, zic că toÈ›i suntem responsabili pentru a face ceva pentru bine È™i pentru noi, È™i pentru cetățeni, È™i pentru Româniaâ€, a declarat secretarul de stat.
Când ar putea să fie limitat consumul companiilor
Pavel Casian Niculescu a precizat la întrebările presei, că marii consumatori ar putea fi limitați, nu decuplați de la rețea, în anumite condiții, pe baza unor analize și strategii, pentru echilibrarea sistemului.
„Nu am luat în considerare decuplarea marilor consumatori, mai ales în perioada de iarnă. Aia ar fi culmea, să decuplăm consumatorii. Sunt È™i alte soluÈ›ii. Pot să fie doar limitaÈ›i, dar nu decuplaÈ›i, la anumite oreâ€, a spus oficialul, respectiv în vârfurile de consum, în funcÈ›ie de zona geografică, producÈ›ia de energie electrică sau starea reÈ›elelor, de transport sau de distribuÈ›ie.