{"id":665433,"date":"2025-12-09T15:17:03","date_gmt":"2025-12-09T15:17:03","guid":{"rendered":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=665433"},"modified":"2025-12-09T15:17:03","modified_gmt":"2025-12-09T15:17:03","slug":"leonardo-badea-prim-viceguvernator-bnr-o-radiografie-asupra-diferentialului-r-g-din-perspectiva-sustenabilitatii-fiscale-pentru-economiile-din-europa-centrala-si-de-est","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=665433","title":{"rendered":"Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: O radiografie asupra diferen\u021bialului \u2018r-g\u2018 din perspectiva sustenabilit\u0103\u021bii fiscale pentru economiile din Europa Central\u0103 \u0219i de Est"},"content":{"rendered":"

Analiza comparativ\u0103 a diferen\u021bialului \u2018r-g\u2018 pentru economiile din Europa Central\u0103 \u0219i de Est arat\u0103 c\u0103 de\u0219i Rom\u00e2nia a beneficiat \u00een numeroase perioade de un nivel favorabil al acestuia, avantajul nu a putut compensa efectele negative pe care le-au avut deficitele primare persistent ridicate, astfel c\u0103 datoria public\u0103 a \u00eenceput s\u0103 creasc\u0103 vizibil dup\u0103 2016 \u0219i mai accelerat dup\u0103 pandemie. Spre deosebire de Cehia, Ungaria \u0219i Polonia, care au \u00eenregistrat perioade consistente de surplus primar \u0219i au intrat \u00een pandemie cu o pozi\u021bie fiscal\u0103 mai robust\u0103, Rom\u00e2nia a acumulat deficite bugetare semnificative pe soldul balan\u021bei primare, chiar \u00een faze de expansiune economic\u0103. Cre\u0219terea accelerat\u0103 a costului efectiv cu dob\u00e2nzile dup\u0103 pandemie poate crea premisele unui efect de evic\u021biune (crowding-out), mai ales \u00een circumstan\u021bele unei politici fiscale dominante \u0219i ale unei rate modeste a cre\u0219terii reale a economiei.<\/em><\/strong><\/p>\n

Economistul de renume Olivier Blanchard (2019), care a ocupat func\u021bia de economist-\u0219ef al FMI \u00een perioada crizei financiare globale din 2007, a examinat modul \u00een care diferen\u021bialul dintre rata dob\u00e2nzii \u0219i rata de cre\u0219tere economic\u0103 (\u2018r-g\u2018) influen\u021beaz\u0103 sustenabilitatea datoriei publice. \u00cen articolul Public Debt and Low Interest<\/em>, din 2019, care a stat la baza discursului s\u0103u preziden\u021bial rostit la reuniunea American Economic Association din acela\u0219i an, Blanchard a sus\u021binut c\u0103, atunci c\u00e2nd ratele dob\u00e2nzilor sunt foarte reduse \u0219i se situeaz\u0103 sub ritmul de cre\u0219tere economic\u0103, datoria guvernamental\u0103 se poate men\u021bine relativ stabil\u0103, chiar \u0219i f\u0103r\u0103 ajust\u0103ri fiscale ample, at\u00e2ta vreme c\u00e2t politica fiscal\u0103 r\u0103m\u00e2ne credibil\u0103 \u0219i deficitele sunt men\u021binute la niveluri moderate.<\/p>\n

Brunnermeier, Merkel \u0219i Sannikov (2020), \u00een articolul Debt as Safe Asset: Mining the Bubble,<\/em> introduc conceptul de curba Laffer pentru nivelul datoriei, pe baza c\u0103ruia sus\u021bin concluziile lui Blanchard (2019), subliniind c\u0103 un stat poate \u00eenregistra \u00een permanen\u021b\u0103 deficite bugetare f\u0103r\u0103 a-\u0219i rambursa vreodat\u0103 datoria, func\u021bion\u00e2nd \u00eentr-un mod care aminte\u0219te de un mecanism tip Ponzi. Reis (2021), \u00een articolul The constraint on public debt when r < g but g < m<\/em>, ajunge la o concluzie similar\u0103 cu cea a lui Brunnermeier, Merkel \u0219i Sannikov (2020), recurg\u00e2nd \u00eens\u0103 la o alt\u0103 perspectiv\u0103 \u2013 este important ca rata de cre\u0219tere a economiei s\u0103 se situeze sub randamentul marginal al capitalului (\u2018m\u2018) pentru a putea avea \u00een permanen\u021b\u0103 deficite bugetare. \u00cen aceea\u0219i direc\u021bie concluzioneaz\u0103 \u0219i fostul pre\u0219edinte al Rezervei Federale din Minneapolis, Narayana Kocherlakota, \u00een articolul Public Debt Bubbles in Heterogeneous Agent Models with Tail Risk <\/em>(2023).<\/p>\n

Lucr\u0103rile men\u021bionate anterior abordeaz\u0103 problema sustenabilit\u0103\u021bii fiscale pentru economii avansate, cu un focus special asupra Statelor Unite ale Americii. Este important de men\u021bionat faptul c\u0103 titlurile de stat ale Statelor Unite ale Americii sunt considerate a fi safe assets<\/em>. \u00cen contextul actualei arhitecturi a sistemului monetar \u0219i financiar interna\u021bional, precum \u0219i a reglement\u0103rilor \u00een vigoare, titlurile de tip safe assets <\/em>ofer\u0103 ni\u0219te beneficii specifice de\u021bin\u0103torilor lor. De exemplu, Krishnamurthy \u0219i Vissing-Jorgensen (2007), \u00een lucrarea The Demand For Treasury Debt<\/em>, fundamenteaz\u0103 conceptul de convenience yield<\/em> pentru a caracteriza beneficiile implicite la care f\u0103ceam referire anterior. Farhi \u0219i Magiorri (2016), \u00een lucrarea A Model of the International Monetary System<\/em>, respectiv Gopinath \u0219i Stein (2018), \u00een lucrarea Banking, Trade, and the Making of a Dominant Currency<\/em>, discut\u0103 despre a\u0219a-numitul privilegiu exorbitant<\/em> pe care \u00eel au statele care emit titluri de tip safe assets<\/em>. Consider c\u0103 aceasta este o remarc\u0103 important\u0103 atunci c\u00e2nd discut\u0103m despre sustenabilitatea datoriei publice \u00een cazul economiilor avansate \u0219i a celor emergente.<\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, Mauro \u0219i Zhou (2020), \u00een lucrarea r\u2013g<0: Can We Sleep More Soundly<\/em>, realizeaz\u0103 o analiz\u0103 detaliat\u0103 asupra diferen\u021bialului \u2018r-g\u2018, at\u00e2t \u00een cazul unor economii avansate, c\u00e2t \u0219i al unor economii emergente. Ace\u0219tia constat\u0103 faptul c\u0103 \u2018r\u2018 cre\u0219te tocmai \u00een pragul unor evenimente de deteriorare sever\u0103 a condi\u021biilor de risc suveran, fapt pentru care concluzioneaz\u0103 c\u0103 un nivel negativ al diferen\u021bialului \u2018r-g\u2018 nu reprezint\u0103 o condi\u021bie suficient\u0103 pentru a elimina eventuale probleme legate de situa\u021bia fiscal-bugetar\u0103.<\/p>\n

Badia, Arbelaez \u0219i Xiang (2021), \u00een lucrarea Debt Dynamics in Emerging and Developing Economies: Is R\u2013G a Red Herring?<\/em>, investigheaz\u0103 un e\u0219antion de 150 de economii emergente \u0219i \u00een curs de dezvoltare, concluzion\u00e2nd c\u0103, \u00een pofida unui nivel negativ al diferen\u021bialului \u2018r\u2013g\u2018, persisten\u021ba deficitelor pe balan\u021ba primar\u0103 contribuie semnificativ la cre\u0219terea costului aferent datoriei, cu implica\u021bii de deteriorare a condi\u021biilor de risc suveran. Cochrane (2021) \u00een lucrarea intitulat\u0103 rargumenteaz\u0103 c\u0103 nici \u00een cazul unei economii ca cea a Statelor Unite ale Americii, un nivel negativ al diferen\u021bialului \u2018r-g\u2018 nu asigur\u0103 sustenabilitatea fiscal\u0103 \u00een contextul unor deficite bugetare mari.<\/g><\/em><\/p>\n

Figura 1: Deficitul bugetar total<\/strong><\/p>\n

Sursa: FMI<\/em><\/p>\n

 <\/em><\/p>\n

 <\/em>Figura 2: Balan\u021ba primar\u0103 a deficitului bugetar <\/strong><\/p>\n

<\/p>\n

Sursa: FMI<\/em><\/p>\n

Din perspectiva de mai sus, este util s\u0103 realiz\u0103m o radiografie a situa\u021biei fiscal-bugetare a economiilor din Europa Central\u0103 \u0219i de Est, cu un accent asupra nivelului \u0219i dinamicii diferen\u021bialului \u2018r-g\u2018. Din Figura 1, putem observa faptul c\u0103, dup\u0103 2016, Rom\u00e2nia a avut cel mai mare deficit bugetar din regiune, conform datelor FMI. Totodat\u0103, dup\u0103 2017 \u0219i p\u00e2n\u0103 la izbucnirea crizei pandemice, \u021bara noastr\u0103 a fost singura din regiune care a avut deficit bugetar, \u00een contextul \u00een care economiile Cehiei, Ungariei \u0219i Poloniei au \u00eenregistrat surplusuri bugetare. \u00cen prezent, se observ\u0103 c\u0103 situa\u021bia Rom\u00e2niei, din perspectiva deficitului bugetar, se deta\u0219eaz\u0103 clar fa\u021b\u0103 de celelalte economii din regiune.<\/p>\n

Atunci c\u00e2nd discut\u0103m de deficitul bugetar ne referim la dou\u0103 elemente principale: deficitul pe soldul balan\u021bei primare \u0219i cheltuielile cu dob\u00e2nzile. Aceast\u0103 defalcare ne poate ajuta s\u0103 \u00een\u021belegem mai bine situa\u021bia deficitului bugetar. \u00cen Figura 2, reg\u0103sim evolu\u021bia din regiune a deficitelor bugetare pe soldul balan\u021bei principale. \u00cen perioada de dup\u0103 criza financiar\u0103 din 2007 \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, \u021bara noastr\u0103 a fost singura din regiune care nu a \u00eenregistrat surplus bugetar la nivelul balan\u021bei primare. Totodat\u0103, Ungaria se afl\u0103 la polul opus: \u00eencep\u00e2nd cu anul 2012 \u0219i p\u00e2n\u0103 la izbucnirea crizei pandemice, aceasta a avut surplus bugetar la nivelul balan\u021bei primare.<\/p>\n

Totodat\u0103, este relevant costul cu dob\u00e2nzile pentru datoria public\u0103, care este influen\u021bat de o multitudine de factori: condi\u021biile financiar-monetare interne \u0219i externe, calificativul suveran, percep\u021bia fa\u021b\u0103 de risc a investitorilor, structura pe maturit\u0103\u021bi \u0219i valute a datoriei publice etc. \u00cens\u0103, cheltuiala cu dob\u00e2nzile este direct legat\u0103 de nivelul datoriei publice: cu c\u00e2t nivelul datoriei este mai mare (exprimat ca pondere \u00een PIB), cu at\u00e2t cheltuiala statului cu dob\u00e2nzile (exprimat\u0103, de asemenea, ca pondere \u00een PIB) va fi mai ridicat\u0103. A\u0219adar, graficele 3 \u0219i 4 ar trebui privite \u00een conjunc\u021bie.<\/p>\n

Figura 3: Rata efectiv\u0103 a dob\u00e2nzii \u2018r\u2018<\/strong><\/p>\n

<\/p>\n

Sursa: FMI, calcule proprii<\/em><\/p>\n

Figura 4: Datoria public\u0103 (brut\u0103) exprimat\u0103 ca pondere \u00een PIB nominal<\/strong><\/p>\n

<\/p>\n

Sursa: Fondul Monetar Interna\u021bional<\/em><\/p>\n

De exemplu, Ungaria are cea mai mare datorie public\u0103 din regiune ca pondere \u00een PIB nominal. Acest aspect se reflect\u0103 \u0219i \u00een evolu\u021bia cheltuielilor pentru serviciul datoriei publice. \u00cen cazul \u021b\u0103rii noastre, cre\u0219terea abrupt\u0103 a datoriei publice dup\u0103 izbucnirea pandemiei de Covid-19 a survenit concomitent cu o cre\u0219tere semnificativ\u0103 a costurilor cu dob\u00e2nzile pentru datoria public\u0103. Dac\u0103 ne uit\u0103m la anul 2022, putem observa c\u0103 \u021bara noastr\u0103 a avut o cheltuial\u0103 cu dob\u00e2nzile (exprimat\u0103 ca pondere \u00een PIB) care a dep\u0103\u0219it-o pe cea a Poloniei, devenind a doua cea mai ridicat\u0103 din regiune, situa\u021bie care s-a men\u021binut p\u00e2n\u0103 \u00een prezent.<\/p>\n

La nivelul anului 2022, Ungaria avea o datorie public\u0103 (exprimat\u0103 ca pondere \u00een PIB) semnificativ mai ridicat\u0103 fa\u021b\u0103 de cea a Rom\u00e2niei: 73,86 % fa\u021b\u0103 de 51,72 %. Dac\u0103 ne uit\u0103m \u00eens\u0103 la costul finan\u021b\u0103rii pentru anul 2022, acesta a fost 2,27% \u00een cazul Ungariei \u0219i de 2,05% \u00een cazul Rom\u00e2niei. A\u0219adar, cu o datorie semnificativ mai mare, Ungaria a avut o povar\u0103 a finan\u021b\u0103rii datoriei publice doar marginal mai mare dec\u00e2t a \u021b\u0103rii noastre. Acest aspect poate fi unul foarte important atunci c\u00e2nd discut\u0103m de sustenabilitatea datoriei: nu conteaz\u0103 doar nivelul datoriei publice, ci conteaz\u0103 \u0219i cum se finan\u021beaz\u0103.<\/p>\n

\u00cen cazul Rom\u00e2niei, \u00een 2025, cheltuiala cu dob\u00e2nzile aferente datoriei publice se ridic\u0103 la aproximativ 2,85 % din PIB. Conform criteriilor de la Maastricht, care stabilesc limitele fiscale \u0219i economice pe care statele membre ale Uniunii Europene trebuie s\u0103 le respecte, deficitul bugetar trebuie s\u0103 fie sub 3 % din PIB. Chiar dac\u0103 multe \u021b\u0103ri nu respect\u0103 acest criteriu, din considerente care \u021bin de evitarea pro-ciclicit\u0103\u021bii, este de dorit ca acest criteriu s\u0103 fie \u00eendeplinit cel pu\u021bin \u00een condi\u021bii economice favorabile (\u00een perioade \u00een care lipsesc \u0219ocurile adverse). Astfel, dac\u0103 ne raport\u0103m la acest deziderat de natur\u0103 fiscal\u0103, putem deduce c\u0103 aproape tot spa\u021biul fiscal aferent criteriului de la Maastricht ar fi acoperit de cheltuiala cu dob\u00e2nzile aferente datoriei publice. \u00cen aceste circumstan\u021be, ar trebui s\u0103 avem cel pu\u021bin un deficit bugetar aproape nul pe soldul balan\u021bei primare, situa\u021bie pu\u021bin probabil\u0103 pentru anii urm\u0103tori, date fiind condi\u021biile curente.<\/p>\n

Din perspectiva analizei importan\u021bei diferen\u021bialului \u2018r-g\u2018 pentru sustenabilitatea fiscal\u0103, \u00een literatur\u0103 se observ\u0103 diferite abord\u0103ri. Cochrane (2021) abordeaz\u0103 explicit aceast\u0103 problematic\u0103, astfel c\u0103 sec\u021biunea 4 a articolul citat este denumit\u0103 \u2018Which r?<\/em>\u2018. De exemplu, Blanchard (2019) consider\u0103, pe r\u00e2nd, randamentul oferit de titlurile de stat americane cu maturitatea de 1 \u0219i 10 ani. Pe de alt\u0103 parte, Badia, Arbelaez \u0219i Xiang (2021) utilizeaz\u0103 conceptul de rat\u0103 efectiv\u0103 a dob\u00e2nzii, care rezult\u0103 din \u00eemp\u0103r\u021birea cheltuielilor cu dob\u00e2nzile la soldul datoriei din anul precedent.<\/p>\n

Pentru o economie emergent\u0103 cum este cea a Rom\u00e2niei, a doua abordare ar putea fi mai adecvat\u0103 pentru c\u0103 trebuie avut \u00een vedere faptul c\u0103 exist\u0103 o varietate de maturit\u0103\u021bi pentru care s-au realizat periodic multiple emisiuni de titluri, la randamente specifice evolu\u021biei pie\u021belor financiare la momentele respective de timp, totodat\u0103 titlurile fiind denominate nu doar \u00een lei, ci \u0219i \u00een euro, dolari SUA \u0219i, recent, (\u00eentr-o propor\u021bie redus\u0103) \u00een yeni. De asemenea, cre\u0219terea abrupt\u0103 a infla\u021biei din ultimii ani a afectat curba randamentelor pentru titlurile de stat \u00eentr-o manier\u0103 asimetric\u0103.<\/p>\n

Jiang, Sargent, Wang \u0219i Yang (2024) abordeaz\u0103 dintr-o perspectiv\u0103 teoretic\u0103 unele aspecte de genul celor men\u021bionate anterior, \u00een lucrarea Managing Government Debts<\/em>. \u00cen cazul articolului de fa\u021b\u0103, utiliz\u00e2nd statisticile FMI, rata efectiv\u0103 (costul efectiv cu dob\u00e2nzile raportat la PIB) a dob\u00e2nzii este calculat\u0103 ca diferen\u021b\u0103 \u00eentre deficitul bugetar total \u0219i deficitul bugetar pe soldul balan\u021bei primare.<\/p>\n

Figura 5: Cre\u0219terea economic\u0103 \u00een termeni nominali \u2018g\u2018<\/strong><\/p>\n

<\/p>\n

Sursa: AMECO, calcule proprii<\/em><\/p>\n

Cu privire la cre\u0219terea economic\u0103 \u00een termeni nominali, \u021bara noastr\u0103 a avut \u00een multe momente de dup\u0103 criza financiar\u0103 din 2007 rate de cre\u0219tere care s-au situat peste cele ale celorlalte \u021b\u0103ri din regiune. \u00centruc\u00e2t din perspective de sustenabilitate fiscal\u0103, datoria public\u0103 este monitorizat\u0103 ca pondere \u00een PIB nominal, ratele mari de cre\u0219tere economic\u0103 \u00een termeni nominali au atenuat cre\u0219terea datoriei publice (ca pondere \u00een PIB).<\/p>\n

Figura 6: Diferen\u021bialul dintre rata de dob\u00e2nd\u0103 efectiv\u0103 pentru datoria public\u0103 \u0219i ritmul nominal al cre\u0219terii economice \u2018r-g\u2018<\/strong><\/p>\n

<\/p>\n

Sursa: AMECO, FMI, calcule proprii<\/em><\/p>\n

\u00cen acest sens, atunci c\u00e2nd utiliz\u0103m costurile efective cu dob\u00e2nzile pentru determinarea \u2019r\u2019, va trebui s\u0103 utiliz\u0103m rata nominal\u0103 de cre\u0219tere pentru calculul \u2018g\u2019. \u00cen graficul de mai sus, reg\u0103sim evolu\u021bia diferen\u021bialului \u2019r\u2013g\u2019 pentru economiile din Europa Central\u0103 \u0219i de Est.<\/p>\n

Pentru perioada considerat\u0103, 2005-2025, diferen\u021bialul \u2019r\u2013g\u2019 a fost preponderent negativ. Totodat\u0103, el cre\u0219te \u0219i poate ajunge \u00een teritoriu pozitiv atunci c\u00e2nd cre\u0219terea nominal\u0103 a PIB se reduce semnificativ \u0219i poate fi chiar negativ\u0103 (contrac\u021bie economic\u0103). \u00cen cazul \u021b\u0103rii noastre, diferen\u021bialul \u2019r\u2013g\u2019 s-a situat, \u00een general, sub nivelul \u00eenregistrat \u00een cazul celorlalte \u021b\u0103ri din regiune.<\/p>\n

Figura 7: Efectul diferen\u021bialului \u2018r-g\u2018 asupra datoriei publice<\/strong><\/p>\n

<\/p>\n

Sursa: Boussard \u0219i Mohl (2021)<\/em><\/p>\n

Practic, un  \u2019r-g\u2019 negativ este benefic pentru evolu\u021bia datoriei publice \u00een sensul c\u0103 atenueaz\u0103 din cre\u0219terea datoriei publice ca pondere \u00een PIB. \u00cen literatura de specialitate, contribu\u021bia autonom\u0103 a diferen\u021bialului dintre rata dob\u00e2nzii (r) \u0219i rata de cre\u0219tere economic\u0103 (g) asupra dinamicii datoriei publice poart\u0103 numele de efect al bulg\u0103relui de z\u0103pad\u0103 (snowball<\/em>). Boussard \u0219i Mohl (2021), \u00een lucrarea Fiscal policy in a negative interest rate-growth differential environment \u2013 new evidence,<\/em> subliniaz\u0103 faptul c\u0103, la nivelul Uniunii Europene, impactul diferen\u021bialului \u2019r-g\u2019 asupra datoriei publice este unul neliniar. Mai exact, impactul diferen\u021bialului \u2019r\u2013g\u2019 este cu at\u00e2t mai mare cu c\u00e2t nivelul datoriei este mai mare, \u00eens\u0103 p\u00e2n\u0103 la un punct, dup\u0103 care nivelul impactului \u00eencepe s\u0103 scad\u0103.<\/p>\n

Analiza comparativ\u0103 a diferen\u021bialului \u2019r-g\u2019 arat\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia se afl\u0103 \u00een prezent \u00eentr-o pozi\u021bie mai vulnerabil\u0103 structural dec\u00e2t \u021b\u0103rile cu care ne compar\u0103m \u00een mod uzual, at\u00e2t din cauza unui nivel mai ridicat al ratelor costului datoriei, c\u00e2t \u0219i a unui ritm mai redus de cre\u0219tere real\u0103 a economiei. Chiar dac\u0103 unele perioade de cre\u0219tere economic\u0103 peste poten\u021bial din trecut au generat temporar un diferen\u021bial \u2019r-g\u2019 favorabil, presiunile exercitate \u00een prezent de costurile de finan\u021bare, precum \u0219i de nivelul ridicat al deficitului bugetar ne plaseaz\u0103 \u00eentr-o zon\u0103 \u00een care traiectoria nefavorabil\u0103 a datoriei publice raportate la PIB este dificil de ajustat. \u00cen contrast, o parte dintre economiile comparabile din regiune beneficiaz\u0103 de un spa\u021biu fiscal mai confortabil, o percep\u021bie de risc mai sc\u0103zut\u0103 \u0219i un mix de politici care faciliteaz\u0103 men\u021binerea unui diferen\u021bial sustenabil pe termen mediu.<\/p>\n

\u00cen ansamblu, analiza de fa\u021b\u0103 sugereaz\u0103 c\u0103, \u00een perioada curent\u0103, reducerea deficitului balan\u021bei primare r\u0103m\u00e2ne factorul esen\u021bial pentru restabilirea sustenabilit\u0103\u021bii pe termen mediu a traiectoriei datoriei publice.<\/p>\n

Consolidarea credibil\u0103 a politicii fiscale, ameliorarea \u00eencrederii investitorilor (pentru reducerea primei de risc) \u0219i cre\u0219terea poten\u021bialului de dezvoltare economic\u0103 sunt condi\u021bii necesare pentru a pozi\u021biona valoarea diferen\u021bialului \u2019r\u2013g\u2019 \u00eentr-o zon\u0103 care s\u0103 favorizeze stabilizarea traiectoriei datoriei publice. \u00cen absen\u021ba unor corec\u021bii asupra factorilor men\u021biona\u021bi, dinamica datoriei ar putea r\u0103m\u00e2ne expus\u0103 riscurilor pro-ciclice \u0219i volatilit\u0103\u021bii pie\u021belor financiare, limit\u00e2nd \u00een continuare capacitatea de reac\u021bie a politicilor macroeconomice \u00een perioade de stres.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Analiza comparativ\u0103 a diferen\u021bialului \u2018r-g\u2018 pentru economiile din Europa Central\u0103 \u0219i de Est arat\u0103 c\u0103 de\u0219i Rom\u00e2nia a beneficiat \u00een numeroase perioade de un nivel favorabil al acestuia, avantajul nu … Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":665434,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"Default","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/665433"}],"collection":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=665433"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/665433\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/665434"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=665433"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=665433"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=665433"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}