{"id":666075,"date":"2025-12-13T12:06:04","date_gmt":"2025-12-13T12:06:04","guid":{"rendered":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=666075"},"modified":"2025-12-13T12:06:04","modified_gmt":"2025-12-13T12:06:04","slug":"microbiomul-intestinal-afectat-de-alimente-si-poluare-168-de-substante-chimice-ataca-bacteriile-benefice","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=666075","title":{"rendered":"Microbiomul intestinal, afectat de alimente \u0219i poluare: 168 de substan\u021be chimice atac\u0103 bacteriile benefice"},"content":{"rendered":"
<\/div>\n

Nu mai pu\u021bin de 168 de substan\u021be chimice create de om sunt toxice pentru bacteriile benefice din intestinul uman. Concluzia apar\u021bine unui studiu de amploare realizat de cercet\u0103tori ai Universit\u0103\u021bii Cambridge \u0219i publicat \u00een revista Nature Microbiology.<\/p>\n

\u00cen cadrul cercet\u0103rii, oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 au testat \u00een laborator efectele a 1.076 de contaminan\u021bi chimici asupra a 22 de specii de bacterii intestinale. Rezultatele arat\u0103 c\u0103 multe dintre aceste substan\u021be \u00eencetinesc sau blocheaz\u0103 cre\u0219terea bacteriilor considerate vitale pentru s\u0103n\u0103tate.<\/p>\n

Bacteriile intestinale, \u021binte ale chimicalelor<\/h2>\n

\u201eAm descoperit c\u0103 multe substan\u021be chimice concepute s\u0103 ac\u021bioneze doar asupra unui singur tip de \u021bint\u0103, de exemplu insecte sau fungi, afecteaz\u0103 \u0219i bacteriile intestinale\u201d, a declarat Indra Roux, autoarea principal\u0103 a studiului.<\/p>\n

Indra Roux este cercet\u0103toare \u00een toxicologie la Unitatea de Toxicologie a Consiliului pentru Cercetare Medical\u0103 (MRC) din cadrul Universit\u0103\u021bii Cambridge. \u201eAm fost surprin\u0219i de faptul c\u0103 unele dintre aceste substan\u021be au efecte at\u00e2t de puternice\u201d, a precizat toxicologul, citat de Children\u2019s Health Defense.<\/a><\/p>\n

Pesticidele \u0219i insecticidele, principalele surse<\/h2>\n

Printre substan\u021bele identificate se num\u0103r\u0103 pesticide utilizate \u00een agricultur\u0103, inclusiv erbicide precum glifosatul \u0219i insecticide aplicate pe culturile alimentare. De asemenea, au fost identificate substan\u021be chimice industriale folosite \u00een materiale plastice \u0219i produse ignifuge. Multe dintre acestea nu erau considerate periculoase pentru organismele vii, anterior.<\/p>\n

Bacteriile care ne men\u021bin s\u0103n\u0103to\u0219i<\/h2>\n

Microbiomul intestinal uman este alc\u0103tuit din aproximativ 4.500 de tipuri diferite de bacterii. Fiecare joac\u0103 un rol esen\u021bial \u00een digestie, imunitate \u0219i chiar s\u0103n\u0103tatea mintal\u0103.<\/p>\n

De aceea, orice factor care perturb\u0103 acest echilibru poate avea consecin\u021be asupra st\u0103rii generale de s\u0103n\u0103tate. Dezechilibrele acestui ecosistem sunt asociate cu afec\u021biuni precum alergiile, problemele digestive, obezitatea sau sl\u0103birea sistemului imunitar.<\/p>\n

Chimicalele reduc eficien\u021ba antibioticelor<\/h2>\n

Un aspect \u00eengrijor\u0103tor al studiului este faptul c\u0103 expunerea bacteriilor la poluan\u021bi chimici poate declan\u0219a mecanisme generale de ap\u0103rare. Acelea\u0219i mecanisme pot fi preluate \u0219i de bacterii patogene. Este favorizat\u0103 astfel apari\u021bia rezisten\u021bei la antibiotice, precum ciprofloxacina, utilizat\u0103 frecvent \u00een tratarea infec\u021biilor bacteriene la oameni. \u00cen aceste condi\u021bii, infec\u021biile de acest fel r\u0103spund tot mai slab la tratament.<\/p>\n

\u201eDac\u0103 acest lucru se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een intestinul uman, infec\u021biile ar putea deveni din ce \u00een ce mai greu de tratat\u201d, avertizeaz\u0103 cercet\u0103torii.<\/p>\n

Microbiomul, absent din evalu\u0103rile de risc<\/h2>\n

Cea mai mare problem\u0103 este c\u0103 evalu\u0103rile standard de siguran\u021b\u0103 chimic\u0103 nu iau \u00een calcul microbiomul intestinal<\/a>, potrivit profesorului Kiran Patil, coordonatorul \u0219tiin\u021bific al studiului. \u201eSubstan\u021bele chimice sunt concepute s\u0103 ac\u021bioneze asupra unor \u021binte specifice. \u00cens\u0103 datele noastre arat\u0103 c\u0103 ele pot avea efecte neprev\u0103zute asupra bacteriilor intestinale\u201d, a explicat acesta.<\/p>\n

\u00cenc\u0103 multe necunoscute<\/h2>\n

Echipa de cercetare a dezvoltat \u0219i un model de \u00eenv\u0103\u021bare automat\u0103 care poate prezice dac\u0103 substan\u021bele chimice industriale \u2013 fie deja utilizate, fie aflate \u00een dezvoltare \u2013 ar putea d\u0103una microbiomului. \u201eObiectivul este ca noile substan\u021be chimice s\u0103 fie dezvoltate de la bun \u00eenceput \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu afecteze s\u0103n\u0103tatea uman\u0103\u201d, au precizat cercet\u0103torii.<\/p>\n

De\u0219i bacteriile intestinale pot fi expuse frecvent la aceste substan\u021be prin alimente, ap\u0103 \u0219i poluare, concentra\u021biile exacte care ajung \u00een intestin r\u0103m\u00e2n necunoscute. Cercet\u0103torii spun c\u0103 vor fi necesare multe studii viitoare care s\u0103 monitorizeze expunerea real\u0103 a organismului uman.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 atunci, speciali\u0219tii recomand\u0103 m\u0103suri simple pentru reducerea expunerii: sp\u0103larea atent\u0103 a fructelor \u0219i legumelor \u0219i evitarea utiliz\u0103rii pesticidelor \u00een gr\u0103dinile personale.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Nu mai pu\u021bin de 168 de substan\u021be chimice create de om sunt toxice pentru bacteriile benefice din intestinul uman. Concluzia apar\u021bine unui studiu de amploare realizat de cercet\u0103tori ai Universit\u0103\u021bii … Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":666076,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"Default","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/666075"}],"collection":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=666075"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/666075\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/666076"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=666075"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=666075"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=666075"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}