{"id":666323,"date":"2025-12-15T01:57:03","date_gmt":"2025-12-15T01:57:03","guid":{"rendered":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=666323"},"modified":"2025-12-15T01:57:03","modified_gmt":"2025-12-15T01:57:03","slug":"trucul-lego-al-creierului-uman-care-invinge-inteligenta-artificiala","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=666323","title":{"rendered":"Trucul \u201eLego\u201d al creierului uman care \u00eenvinge inteligen\u021ba artificial\u0103"},"content":{"rendered":"<div><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/microscopemedia.com\/wp-content\/uploads\/2025\/12\/trucul-lego-al-creierului-uman-care-invinge-inteligenta-artificiala.png\" class=\"ff-og-image-inserted\"><\/div>\n<p id=\"p-0\">Coordonat\u0103 de o echip\u0103 de la Universitatea Princeton, cercetarea nu a implicat teste pe oameni, ci pe animale foarte apropiate de noi din punct de vedere biologic \u0219i al func\u021bion\u0103rii creierului: macacii rhesus.<\/p>\n<p id=\"p-1\">Maimu\u021bele au fost puse s\u0103 identifice forme \u0219i culori pe un ecran \u0219i s\u0103 priveasc\u0103 \u00een anumite direc\u021bii pentru a-\u0219i indica r\u0103spunsurile. \u00cen acela\u0219i timp, cercet\u0103torii au folosit scan\u0103ri cerebrale pentru a observa tipare suprapuse \u0219i zone comune de activitate \u00een creierul animalelor.<\/p>\n<h2 id=\"chapter-0\">Lego-uri cognitive<\/h2>\n<p id=\"p-2\">Scan\u0103rile au ar\u0103tat c\u0103 creierul maimu\u021belor folose\u0219te blocuri diferite de neuroni \u2013 \u201eLego-uri cognitive\u201d, cum le numesc cercet\u0103torii \u2013 pentru sarcini diferite.<\/p>\n<p id=\"p-3\">Aceste blocuri pot fi reutilizate \u0219i recombinate \u00een sarcini noi, demonstr\u00e2nd o flexibilitate neuronal\u0103 cu care nici cele mai avansate modele de inteligen\u021b\u0103 artificial\u0103 nu pot concura, potrivit <a href=\"https:\/\/www.sciencealert.com\/our-brains-can-still-outsmart-ai-using-one-clever-trick\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">ScienceAlert<\/a>.<\/p>\n<p id=\"p-4\">\u201eModelele de inteligen\u021b\u0103 artificial\u0103 de ultim\u0103 genera\u021bie pot atinge performan\u021be la nivel uman sau chiar suprauman \u00een sarcini individuale\u201d, spune neurocercet\u0103torul Tim Buschman, de la Universitatea Princeton. \u201eDar au dificult\u0103\u021bi c\u00e2nd trebuie s\u0103 \u00eenve\u021be \u0219i s\u0103 execute multe sarcini diferite\u201d.<\/p>\n<p id=\"p-5\">\u201eCreierul este flexibil pentru c\u0103 poate reutiliza componente ale cogni\u021biei \u00een numeroase sarcini. Prin \u00eembinarea acestor \u00abLego-uri cognitive\u00bb, creierul poate construi sarcini noi\u201d.<\/p>\n<h2 id=\"chapter-1\">Cum s-a desf\u0103\u0219urat studiul<\/h2>\n<p id=\"p-6\">Animalele au trebuit s\u0103 disting\u0103 \u00eentre forme \u0219i culori \u00een trei sarcini separate, dar \u00eenrudite, care le-au cerut s\u0103 \u00eenve\u021be constant \u0219i s\u0103 aplice ceea ce \u0219tiau de la o sarcin\u0103 la urm\u0103toarea.<\/p>\n<p id=\"p-7\">Blocurile cognitive identificate de cercet\u0103tori erau concentrate \u00een cortexul prefrontal al creierului. Aceast\u0103 regiune este asociat\u0103 cu procese cognitive superioare \u2013 rezolvarea problemelor, planificarea, luarea deciziilor \u2013 \u0219i pare s\u0103 joace un rol important \u00een flexibilitatea cognitiv\u0103.<\/p>\n<p id=\"p-8\">Cercet\u0103torii au mai constatat c\u0103, atunci c\u00e2nd anumite blocuri cognitive nu erau necesare, activitatea acestora sc\u0103dea, ceea ce sugereaz\u0103 c\u0103 creierul poate \u201epune deoparte\u201d Lego-urile neuronale de care nu are nevoie imediat, pentru a se concentra mai bine pe sarcina curent\u0103.<\/p>\n<p id=\"p-9\">\u201eM\u0103 g\u00e2ndesc la un bloc cognitiv ca la o func\u021bie dintr-un program de calculator\u201d, spune Buschman.<\/p>\n<p id=\"p-10\">\u201eUn set de neuroni poate discrimina culoarea, iar rezultatul s\u0103u poate fi transmis c\u0103tre o alt\u0103 func\u021bie care declan\u0219eaz\u0103 o ac\u021biune. Aceast\u0103 organizare permite creierului s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 o sarcin\u0103 prin executarea secven\u021bial\u0103 a fiec\u0103rei componente\u201d.<\/p>\n<h2 id=\"chapter-2\">Cum se adapteaz\u0103 oamenii la provoc\u0103ri comparativ cu IA<\/h2>\n<p id=\"p-11\">Aceasta explic\u0103 modul \u00een care maimu\u021bele \u0219i, posibil, oamenii se pot adapta la provoc\u0103ri \u0219i sarcini pe care nu le-au mai \u00eent\u00e2lnit \u0219i pot folosi cuno\u0219tin\u021be existente pentru a le aborda \u2013 ceva cu care inteligen\u021ba artificial\u0103, \u00een forma sa actual\u0103, se confrunt\u0103 cu dificult\u0103\u021bi.<\/p>\n<p id=\"p-12\">Pe termen mai lung, cercet\u0103torii sugereaz\u0103 c\u0103 rezultatele ar putea ajuta la antrenarea unor sisteme de inteligen\u021b\u0103 artificial\u0103 mai adaptabile la sarcini noi. Descoperirile ar putea fi utile \u0219i \u00een dezvoltarea unor tratamente pentru tulbur\u0103ri neurologice \u0219i psihiatrice, \u00een care oamenii au dificult\u0103\u021bi \u00een aplicarea abilit\u0103\u021bilor \u00een contexte noi.<\/p>\n<p id=\"p-13\">Deocamdat\u0103, aceste Lego-uri cognitive arat\u0103, la un nivel fundamental, c\u0103 creierul uman este mai flexibil \u0219i mai adaptabil dec\u00e2t modelele de inteligen\u021b\u0103 artificial\u0103, care sufer\u0103 de a\u0219a-numita \u201euitare catastrofal\u0103\u201d \u2013 o vulnerabilitate ce face ca re\u021belele neuronale s\u0103 nu poat\u0103 \u00eenv\u0103\u021ba sarcini consecutive f\u0103r\u0103 s\u0103 uite cum s\u0103 le \u00eendeplineasc\u0103 pe cele anterioare.<\/p>\n<p id=\"p-14\">De\u0219i schimbarea frecvent\u0103 a sarcinilor nu este neap\u0103rat benefic\u0103 pentru creier, aplicarea cuno\u0219tin\u021belor dintr-o sarcin\u0103 \u00een alta poate fi o scurt\u0103tur\u0103 util\u0103.<\/p>\n<p id=\"p-15\">\u201eDac\u0103, a\u0219a cum sugereaz\u0103 rezultatele noastre, creierul poate reutiliza reprezent\u0103ri \u0219i calcule \u00eentre sarcini, acest lucru ar putea permite o adaptare rapid\u0103 la schimb\u0103rile din mediu, fie prin \u00eenv\u0103\u021barea reprezent\u0103rii corecte a sarcinii pe baza recompenselor, fie prin reactivarea ei din memoria pe termen lung\u201d, concluzioneaz\u0103 cercet\u0103torii.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Coordonat\u0103 de o echip\u0103 de la Universitatea Princeton, cercetarea nu a implicat teste pe oameni, ci pe animale foarte apropiate de noi din punct de vedere biologic \u0219i al func\u021bion\u0103rii &hellip; <a href=\"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=666323\" class=\"more-link\">Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":666324,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"Default","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/666323"}],"collection":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=666323"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/666323\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/666324"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=666323"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=666323"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=666323"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}