{"id":667471,"date":"2025-12-21T14:56:04","date_gmt":"2025-12-21T14:56:04","guid":{"rendered":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=667471"},"modified":"2025-12-21T14:56:04","modified_gmt":"2025-12-21T14:56:04","slug":"administratia-prezidentiala-publica-sinteza-observatiilor-magistratilor-despre-justitie-ce-mentioneaza-raportul","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=667471","title":{"rendered":"Administra\u021bia Preziden\u021bial\u0103 public\u0103 sinteza observa\u021biilor magistra\u021bilor despre justi\u021bie. Ce men\u021bioneaz\u0103 raportul"},"content":{"rendered":"
<\/div>\n

Red\u0103m documentul publicat, duminic\u0103, de Administra\u021bia Preziden\u021bial\u0103:<\/p>\n

Prezentul raport sintetizeaz\u0103 observa\u021biile scrise transmise direct \u00een aten\u021bia Pre\u0219edintelui Rom\u00e2niei de magistra\u021bi activi sau retra\u0219i din activitate, \u00een perioada 11 \u2013 19 decembrie 2025, \u00een contextul: dezbaterilor publice privind sistemul de justi\u021bie, declara\u021biilor publice ale unor magistra\u021bi, pozi\u021biilor divergente exprimate la nivel institu\u021bional \u00een sistemul de justi\u021bie, lu\u0103rilor de pozi\u021bie din r\u00e2ndul societ\u0103\u021bii civile \u0219i articolelor de pres\u0103 (inclusiv o investiga\u021bie jurnalistic\u0103).<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 la data de 20 decembrie 2025, inclusiv, am consemnat un num\u0103r de 320 de emailuri, din care peste 135 provenind de la mai mult de 250 de magistra\u021bi care au transmis opinii\/sugestii\/reclama\u021bii.<\/p>\n

Distribu\u021bia pe instan\u021be \u0219i parchete a magistra\u021bilor este urm\u0103toarea:<\/p>\n

a) Instan\u021be judec\u0103tore\u0219ti<\/p>\n

Judec\u0103torii \u2013 Judec\u0103toria Bistri\u021ba, Judec\u0103toria Constan\u021ba, Judec\u0103toria Lugoj, Judec\u0103toria T\u00e2rgovi\u0219te, Judec\u0103toria Brad<\/p>\n

Tribunale \u2013 Tribunalul Bucure\u0219ti, Tribunalul Ilfov, Tribunalul Olt, Tribunalul Mure\u0219, Tribunalul Bistri\u021ba, Tribunalul Boto\u0219ani, Tribunalul Timi\u0219, Tribunalul Maramure\u0219, Tribunalul Covasna, Tribunalul Cluj, Tribunalul Satu-Mare, Tribunalul Bra\u0219ov, Tribunalul Bihor, Tribunalul Gala\u021bi, Tribunalul Mehedin\u021bi<\/p>\n

Cur\u021bi de Apel \u2013 Curtea de Apel Bucure\u0219ti, Curtea de Apel Constan\u021ba, Curtea de Apel T\u00e2rgu Mure\u0219, Curtea de Apel Bra\u0219ov, Curtea de Apel Maramure\u0219, Curtea de Apel Ia\u0219i, Curtea de Apel Ploie\u0219ti, Curtea de Apel Oradea<\/p>\n

b) Parchete<\/p>\n

Direc\u021bia Na\u021bional\u0103 Anticorup\u021bie (structura central\u0103 \u0219i servicii teritoriale), Direc\u021bia de Investigare a Infrac\u021biunilor de Criminalitate Organizat\u0103 \u0219i Terorism, Parchetul de pe l\u00e2ng\u0103 Curtea de Apel Bucure\u0219ti, Parchetul de pe l\u00e2ng\u0103 Judec\u0103toria Caransebe\u0219, Parchetul de pe l\u00e2ng\u0103 Tribunalul Suceava, Parchetul de pe l\u00e2ng\u0103 Curtea de Apel Bra\u0219ov, Parchetul de pe l\u00e2ng\u0103 Tribunalul Bucure\u0219ti, Parchetul Militar de pe l\u00e2ng\u0103 Tribunalul Militar Bucure\u0219ti, Parchetul Militar de pe l\u00e2ng\u0103 Tribunalul Militar Ia\u0219i, Parchetul de pe l\u00e2ng\u0103 Judec\u0103toria Sectorului 2, Parchetul de pe l\u00e2ng\u0103 Judec\u0103toria Ro\u0219iori de Vede, Parchetul de pe l\u00e2ng\u0103 Judec\u0103toria Buftea, Parchetul de pe l\u00e2ng\u0103 \u00cenalta Curte de Casa\u021bie \u0219i Justi\u021bie, Parchetul de pe l\u00e2ng\u0103 Judec\u0103toria Sectorului 1.<\/p>\n

\u00cen total, magistra\u021bii care au trimis emailuri provin de la 27 de instan\u021be \u0219i 14 parchete. Este posibil ca magistra\u021bii care au transmis observa\u021biile \u00een format anonim s\u0103 fac\u0103 parte \u0219i din alte instan\u021be sau parchete dec\u00e2t cele anterior enumerate.<\/p>\n

Am consemnat \u0219i un aflux de peste 180 de emailuri adresate de cet\u0103\u021beni, avoca\u021bi, poli\u021bi\u0219ti, avertizori \u00een interes public (de integritate), societatea civil\u0103, solicit\u0103ri de audien\u021b\u0103, executori judec\u0103tore\u0219ti, grefieri. Aceste mesaje aduc \u00een aten\u021bie, cu prec\u0103dere, observa\u021bii, reclama\u021bii sau percep\u021bii rezultate din experien\u021be personale cu sistemul de justi\u021bie \u0219i alte autorit\u0103\u021bi publice. Dat\u0103 fiind gravitatea unei p\u0103r\u021bi \u00eensemnate din aspectele semnalate, apreciem c\u0103 se impune o analiz\u0103 ulterioar\u0103 aprofundat\u0103, un dialog corespunz\u0103tor \u0219i sesizarea, acolo unde este cazul, a autorit\u0103\u021bilor de control competente.<\/p>\n

I.<\/strong> Preliminarii<\/strong><\/h2>\n

Invita\u021bia public\u0103 adresat\u0103 de Pre\u0219edintele Rom\u00e2niei \u00een aten\u021bia magistra\u021bilor din Rom\u00e2nia:<\/p>\n

1. A avut \u00een vedere rolul constitu\u021bional al Pre\u0219edintelui Rom\u00e2niei de a veghea la respectarea Constitu\u021biei \u0219i la buna func\u021bionare a autorit\u0103\u021bilor publice, precum \u0219i acela de garant al \u00eendeplinirii obliga\u021biilor asumate de Rom\u00e2nia fa\u021b\u0103 de Uniunea European\u0103<\/p>\n

2. A luat \u00een considerare c\u0103 \u201eprerogativele constitu\u021bionale ca \u0219i legitimitatea democratic\u0103 pe care i-o confer\u0103 alegerea lui de c\u0103tre electoratul \u00eentregii \u021b\u0103ri \u00eei impun Pre\u0219edintelui Rom\u00e2niei s\u0103 aib\u0103 un rol activ, prezen\u021ba lui \u00een via\u021ba public\u0103 neput\u00e2nd fi rezumat\u0103 la un exerci\u021biu simbolic \u0219i protocolar. Func\u021biile de garan\u021bie \u0219i de veghe consacrate \u00een art. 80 alin. (1) din Constitu\u021bie implic\u0103 prin defini\u021bie observarea atent\u0103 a existen\u021bei \u0219i func\u021bion\u0103rii statului, supravegherea vigilent\u0103 a modului \u00een care ac\u021bioneaz\u0103 actorii vie\u021bii publice \u2013 autorit\u0103\u021bile publice, organiza\u021biile legitimate de Constitu\u021bie, societatea civil\u0103 \u2013 \u0219i a respect\u0103rii principiilor \u0219i normelor stabilite prin Constitu\u021bie, ap\u0103rarea valorilor consacrate \u00een Legea fundamental\u0103. Nici veghea \u0219i nici func\u021bia de garan\u021bie nu se realizeaz\u0103 pasiv, prin contemplare, ci prin activitate vie, concret\u0103.\u201d<\/p>\n

3. A fost precedat\u0103 de observarea Raportului din 2025 privind statul de drept \u00eentocmit de Serviciile Comisiei Europene privind situa\u021bia statului de drept din Rom\u00e2nia care la capitolul dedicat sistemului judiciar re\u021bine c\u0103:<\/p>\n

a) \u00een privin\u021ba percep\u021biei publice cu privire la independen\u021ba sistemului judiciar din Rom\u00e2nia \u201e44% din popula\u021bia general\u0103 \u0219i 51% din \u00eentreprinderi percep nivelul de independen\u021b\u0103 al instan\u021belor \u0219i al judec\u0103torilor ca fiind \u201edestul de bun sau foarte bun\u201d \u00een 2025. Percep\u021bia publicului larg asupra independen\u021bei sistemului de justi\u021bie s-a deteriorat semnificativ \u00een compara\u021bie cu 2024 (52%) \u0219i 2021 (51%). Percep\u021bia \u00eentreprinderilor asupra independen\u021bei sistemului de justi\u021bie s-a deteriorat \u00een compara\u021bie cu 2024 (56%), de\u0219i s-a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit \u00een compara\u021bie cu 2021 (45%)\u201d, precum \u0219i c\u0103<\/p>\n

b) potrivit sondajului Eurobarometru special din 2025 privind corup\u021bia, \u201e75% din responden\u021bi percep corup\u021bia ca fiind larg r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een \u021bara lor, iar 60% afirm\u0103 c\u0103 se simt afecta\u021bi de corup\u021bie \u00een via\u021ba de zi cu zi (fa\u021b\u0103 de media UE de 30%). \u00cen ceea ce prive\u0219te \u00eentreprinderile, 90% din ele consider\u0103 c\u0103 fenomenul corup\u021biei este generalizat (fa\u021b\u0103 de media UE de 63%), iar 72% din ele consider\u0103 c\u0103 acesta face dificil\u0103 desf\u0103\u0219urarea de activit\u0103\u021bi economice (fa\u021b\u0103 de media UE de 35%).\u201d<\/p>\n

4. A fost transmis\u0103 \u00eentr-un context social aparte, caracterizat prin dezbateri publice privind sistemul de justi\u021bie, declara\u021biilor publice ale unor magistra\u021bi, pozi\u021biilor divergente exprimate la nivel institu\u021bional \u00een sistemul de justi\u021bie, lu\u0103rilor de pozi\u021bie din r\u00e2ndul societ\u0103\u021bii civile \u0219i articolelor de pres\u0103 (inclusiv o investiga\u021bie jurnalistic\u0103).<\/p>\n

II.<\/strong> Con\u021binutul \u0219i obiectivele Raportului<\/strong><\/h2>\n

Observa\u021biile sintetizate \u00een Raport provin de la magistra\u021bi care fac sau au f\u0103cut parte din diferite instan\u021be de judecat\u0103 \u0219i parchete (judec\u0103torii, tribunale, cur\u021bi de apel \u0219i parchete<\/strong> de pe l\u00e2ng\u0103 acestea, din Bucure\u0219ti, Mure\u0219, Constan\u021ba, Cluj, Covasna, D\u00e2mbovi\u021ba, Ia\u0219i, Bistri\u021ba, Bra\u0219ov, Prahova, Br\u0103ila, Satu Mare, \u0219.a.), din paliere profesionale diferite (magistra\u021bi cu func\u021bii de conducere<\/strong>, magistra\u021bi cu func\u021bii de execu\u021bie<\/strong>, magistra\u021bi pensionari<\/strong>, magistra\u021bi debutan\u021bi<\/strong>) \u0219i acoper\u0103 aspecte de ordin administrativ, managerial, jurisdic\u021bional \u0219i normativ<\/strong>.<\/p>\n

Lu\u00e2nd \u00een considerare spectrul larg al remiten\u021bilor (at\u00e2t sub aspectul pozi\u021biei \u00een interiorul sistemului judiciar, c\u00e2t \u0219i sub aspect teritorial), s-ar putea extrage unele concluzii privind disfunc\u021bionalit\u0103\u021bile observate.<\/p>\n

Este important de subliniat c\u0103 Raportul de sintez\u0103:<\/p>\n

    \n
  • Nu stabile\u0219te vinov\u0103\u021bii<\/strong> individuale sau colective;<\/li>\n
  • Nu calific\u0103 fapte<\/strong> ca fiind conforme sau contrare legii;<\/li>\n
  • Nu cuprinde judec\u0103\u021bi de valoare<\/strong>;<\/li>\n
  • Nu substituie competen\u021bele<\/strong> CSM, IJ, MJ sau ale parchetelor, instan\u021belor de judecat\u0103 ori altor autorit\u0103\u021bi de control.<\/li>\n<\/ul>\n

    Raportul red\u0103 strict observa\u021biile transmise,<\/strong> \u00eentr-o form\u0103 coerent\u0103 \u0219i centralizat\u0103, urm\u0103rind totodat\u0103 s\u0103 identifice tipare<\/strong> recurente \u0219i vulnerabilit\u0103\u021bi<\/strong> structurale rezultate din observarea coroborat\u0103 a observa\u021biilor transmise<\/strong>. Este de men\u021bionat \u0219i faptul c\u0103 o parte dintre magistra\u021bii remiten\u021bi au formulat o serie de propuneri de modificare a legisla\u021biei \u00een vigoare, \u00eens\u0103 fa\u021b\u0103 de obiectivele primare ale prezentului raport \u0219i ale stadiului dezbaterilor publice din prezent, precum \u0219i \u021bin\u00e2nd cont de caracterul eterogen al propunerilor transmise, documentul de fa\u021b\u0103 nu con\u021bine o sintez\u0103 a acestora<\/strong>. \u00centr-o etap\u0103 ulterioar\u0103, acestea vor putea fi valorificate prin \u00eenaintarea lor c\u0103tre autorit\u0103\u021bile cu atribu\u021bii de ini\u021biativ\u0103 legislativ\u0103, av\u00e2nd aptitudinea de a contribui la procesul de dezbatere public\u0103.<\/p>\n

    A\u0219adar, Raportul nu \u00ee\u0219i propune evaluarea situa\u021biilor sau solu\u021biilor individuale \u0219i nu<\/strong> interfereaz\u0103 cu actul de justi\u021bie propriu-zis, ci vizeaz\u0103 mecanismele administrative, procedurale, judiciare \u0219i\/sau legislative<\/strong> care, potrivit unui volum semnificativ de sesiz\u0103ri convergente, ar fi de natur\u0103 a afecta:<\/p>\n

    a) independen\u021ba efectiv\u0103 a judec\u0103torului \u0219i a procurorului,<\/p>\n

    b) meritocra\u021bia \u00een cariera magistratului,<\/p>\n

    c) func\u021bionarea previzibil\u0103 \u0219i eficient\u0103 a justi\u021biei,<\/p>\n

    d) \u00eencrederea public\u0103 \u00een autoritatea judec\u0103toreasc\u0103.<\/p>\n

    Pentru eficien\u021b\u0103 \u0219i trasabilitate, corelarea punctual\u0103 dintre observa\u021bii, probleme identificate \u0219i riscuri de ordin constitu\u021bional este prezentat\u0103 distinct <\/strong>de prezentul raport, aceasta fiind destinat\u0103 strict uzului intern \u0219i pus\u0103 la dispozi\u021bia strict a Pre\u0219edintelui Rom\u00e2niei.<\/p>\n

    III. Confiden\u021bialitate<\/strong><\/h2>\n

    Pentru asigurarea deplinei confiden\u021bialit\u0103\u021bi<\/strong> a con\u021binutului observa\u021biilor transmise, respectiv a datelor de identificare \u0219i de contact ale acelor magistra\u021bi care \u0219i-au devoalat identitatea, inclusiv ca urmare a solicit\u0103rii recurente \u0219i ferme a acestora, a fost stabilit un acces strict \u0219i restr\u00e2ns la observa\u021biile primite, strict la nivelul Departamentului \u00eens\u0103rcinat cu procesarea observa\u021biilor.<\/p>\n

    Totalitatea observa\u021biilor primite poate fi consultat\u0103 integral exclusiv de Pre\u0219edintele Rom\u00e2niei, p\u00e2n\u0103 la eventuale alte indica\u021bii din partea Domniei sale \u0219i a magistra\u021bilor remiten\u021bi.<\/p>\n

    Va apar\u021bine \u00een integralitate Pre\u0219edintelui Rom\u00e2niei \u0219i autorilor observa\u021biilor decizia cu privire la modul ulterior de utilizare.<\/p>\n

    Acelea\u0219i men\u021biuni sunt aplicabile \u0219i sumarulului observa\u021biilor primite, exist\u00e2nd posibilitatea ca direct sau indirect aceasta s\u0103 aib\u0103 aptitudinea de a devoala identitatea remiten\u021bilor, contrar voin\u021bei exprimate de ace\u0219tia.<\/p>\n

    IV.<\/strong> Concluziile generale care se desprind din parcurgerea observa\u021biilor transmise<\/strong><\/h2>\n

    \u00cen urma analizei \u0219i sistematiz\u0103rii observa\u021biilor transmise, pot fi extrase unele concluzii generale, dup\u0103 cum urmeaz\u0103:<\/p>\n

    1. O parte relevant\u0103 din observa\u021biile transmise accentueaz\u0103 necesitatea asigur\u0103rii caracterului confiden\u021bial al identit\u0103\u021bii magistra\u021bilor<\/strong>, unii dintre ace\u0219tia aleg\u00e2nd s\u0103 nu \u00ee\u0219i devoaleze identitatea (ci doar instan\u021ba\/parchetul ori circumscrip\u021bia de provenien\u021b\u0103), motivele recurente indic\u00e2nd \u201eteama de consecin\u021be\u201d sau \u201efrica de represalii\u201d de natur\u0103 a afecta evolu\u021bia profesional\u0103 ulterioar\u0103<\/strong> (e.g. cercet\u0103ri disciplinare, afectarea dosarelor de promovare, delegare, deta\u0219are), inclusiv prin formul\u0103ri de tipul \u201emotivul pentru care am folosit un nume fictiv \u00een mesaj este c\u0103, recunosc, \u00eemi este fric\u0103 de consecin\u021bele ac\u021biunii mele \u00een interiorul sistemului<\/strong>, \u00een condi\u021biile \u00een care am muncit enorm \u0219i am sacrificat multe pentru a ajunge magistrat\u201d.<\/p>\n

    Sunt aduse \u00een context exemple din trecut, dar \u0219i recente, cel al jud. Be\u0219u cu privire la care Inspec\u021bia Judiciar\u0103 ar fi fost sesizat\u0103 \u00een mai pu\u021bin de 24 ore de la difuzarea investiga\u021biei jurnalistice, respectiv situa\u021bia recuz\u0103rii jud. Moro\u0219anu.<\/p>\n

    2. Magistra\u021bii nu solicit\u0103 interven\u021bii directe \u00een cariere individuale<\/strong>, ci restabilirea unor garan\u021bii institu\u021bionale<\/strong> legate de independen\u021ba \u00een desf\u0103\u0219urarea activit\u0103\u021bii<\/strong>, cu prec\u0103dere \u00een cazul judec\u0103torilor.<\/p>\n

    \u00cen accep\u021biunea general\u0103 care degaj\u0103 din observa\u021biile transmise, percep\u021bia magistra\u021bilor pare a fi una de ne\u00eencredere, av\u00e2nd resort \u00een concentrarea decizional\u0103 \u0219i fragilizarea independen\u021bei interne<\/strong>.<\/p>\n

    3. Observa\u021biile nu par s\u0103 descrie incidente izolate<\/strong>, ci un cumul de vulnerabilit\u0103\u021bi structurale ale sistemului de justi\u021bie care, \u00een lipsa corec\u021biilor, se sus\u021bine c\u0103 au condus la \u0219i au aptitudinea de a accentua erodarea independen\u021bei interne a magistra\u021bilor (cu prec\u0103dere \u00een cazul judec\u0103torilor), calit\u0103\u021bii actului de justi\u021bie \u0219i \u00eencrederii publice<\/strong>.<\/p>\n

    4. Vulnerabilit\u0103\u021bile structurale<\/strong> rezultate din observa\u021biile transmise indic\u0103 drept poten\u021biale categorii de factori generatori de risc:<\/p>\n

    a) Lipsa de transparen\u021b\u0103 ori transparen\u021ba redus\u0103 \u0219i inexisten\u021ba unor criterii obiective \u00een zone sensibile ale carierei magistra\u021bilor (delegare, deta\u0219are, numire \u00een func\u021bii de conducere \u2013 interviuri \u0219i evaluare proiect, promovare efectiv\u0103 \u2013 evaluare hot\u0103r\u00e2ri \u0219i comisii), ceea ce ar permite o selec\u021bie informal\u0103 \u0219i de natur\u0103 a inhiba contestarea;<\/p>\n

    b) Un fenomen de tipul \u201egatekeeping\u201d prin intermediul interviurilor \u0219i rapoartelor \u00een sensul c\u0103 interviul (ICCJ, func\u021biile de conducere) \u0219i raportul Inspec\u021biei Judiciare sunt descrise ca un veto cu justificare\/motivare \u00eendoielnic\u0103 sau inexistent\u0103 \u0219i predictibilitate redus\u0103;<\/p>\n

    c) Lipsa unor mecanisme, proceduri \u0219i metodologii standardizate de adoptare, publicitate \u0219i comunicare a deciziilor administrative, exist\u00e2nd un acces limitat la \u00eenregistr\u0103ri, comisii, motiv\u0103ri, documente de schimbare a completelor ori altor acte de administrare intern\u0103, inclusiv a acelor de constituire a comisiilor de evaluare, de contestare, de organizare a concursurilor, de elaborare a subiectelor \u0219i altele asemenea;<\/p>\n

    d) Riscul unui efect descurajant, de inhibare \u00een exercitarea unor drepturi (de a candida, de a contesta) \u0219i asupra libert\u0103\u021bii de exprimare, prin semnale disciplinare\/institu\u021bionale sau prin consecin\u021be negative privind cariera;<\/p>\n

    e) Presiunea sistemic\u0103 generat\u0103 de volumul de activitate care reduce calitatea \u0219i cre\u0219te vulnerabilitatea la erori, \u00eent\u00e2rzieri \u0219i, implicit, genereaz\u0103 un nivel de vulnerabilitate pentru magistra\u021bii care \u00een anumite situa\u021bii ar fi \u00een dezacord cu propunerile conducerii, astfel de cazuri av\u00e2nd aptitudinea de a atrage declan\u0219area unor anchete disciplinare;<\/p>\n

    f) Neclarit\u0103\u021bile, necorel\u0103rile sau insuficien\u021bele de ordin legislativ care genereaz\u0103 o presiune sistemic\u0103 suplimentar\u0103, inclusiv din perspectiva instrumentelor de asigurare a integrit\u0103\u021bii ori a resurselor umane \u0219i logistice. Sunt incluse aici, cu titlu de exemplu, situa\u021bia prescrip\u021biei r\u0103spunderii penale, ineficien\u021ba dovedit\u0103 a structurilor de parchet competente s\u0103 cerceteze infrac\u021biuni comise de magistra\u021bi, regimul dual de subordonare al poli\u021biei judiciare, competen\u021ba limitat\u0103 a ofi\u021berilor DGA, experien\u021bei \u0219i resurselor tehnice ale acestora.<\/p>\n

    5. Din ansamblul observa\u021biilor se poate extrage un nucleu comun, repetitiv de propuneri <\/strong>care vizeaz\u0103, \u00een esen\u021b\u0103:<\/p>\n

    a) Descentralizarea puterii decizionale prin \u00eent\u0103rirea rolului colegiilor de conducere inclusiv din perspectiva unei reprezentativit\u0103\u021bi efective a acestora corelat cu reducerea polilor de putere concentra\u021bi \u00een jurul pre\u0219edin\u021bilor de instan\u021be (prin alegerea direct\u0103 de c\u0103tre judec\u0103tori a restului membrilor colegiului de conducere); corelativ, asigurarea reprezentativit\u0103\u021bii efective \u00een alegerea membrilor CSM;<\/p>\n

    b) Limitarea strict\u0103 a deleg\u0103rilor \u0219i deta\u0219\u0103rilor, \u00eenso\u021bite de proceduri competitive, criterii \u0219i motiv\u0103ri transparente, publice \u0219i predictibile;<\/p>\n

    c) Proceduri competitive \u0219i transparente pentru accederea la toate func\u021biile de conducere, inclusiv la func\u021biile de vicepre\u0219edin\u021bi de instan\u021be \u0219i pre\u0219edin\u021bi de sec\u021bii;<\/p>\n

    d) Revenirea la probe obiective \u0219i meritocratice \u00een cazul promov\u0103rilor magistra\u021bilor, inclusiv la ICCJ, iar \u00een cazul men\u021binerii \u0219i a probei cu interviul, sc\u0103derea semnificativ\u0103 a ponderii acesteia, corelativ cu introducerea unui mecanism public \u0219i standardizat de evaluare la nivel na\u021bional \u0219i asigurarea publicit\u0103\u021bii componen\u021bei \u0219i activit\u0103\u021bii concrete (actele, interviurile) a comisiilor de organizare, examinare, evaluare, de contesta\u021bii \u0219i de testare psihologic\u0103; acelea\u0219i men\u021biuni sunt aplicabile mutatis mutandis \u0219i probei evalu\u0103rii hot\u0103r\u00e2rilor judec\u0103tore\u0219ti, respectiv actelor procurorilor;<\/p>\n

    e) Reformarea Inspec\u021biei Judiciare, inclusiv prin stabilirea unor proceduri transparente, meritocratice \u0219i predictibile de numire a inspectorilor \u0219i de derulare a cercet\u0103rilor disciplinare, precum \u0219i prin instituirea unui sistem efectiv de r\u0103spundere a inspectorilor, inclusiv prin raportare la finalitatea ac\u021biunilor disciplinare exercitate;<\/p>\n

    f) Asigurarea unui management eficient al resursei umane \u00een mod corelat pentru tot parcursul profesional al magistratului \u2013 intrare \u00een profesie, evolu\u021bie, pensionare;<\/p>\n

    g) Asigurarea unui management logistic eficient;<\/p>\n

    h) Asigurarea unui cadru normativ, institu\u021bional \u0219i logistic, de cercetare \u0219i judecare a infrac\u021biunilor de corup\u021bie \u00een r\u00e2ndul magistra\u021bilor, mecanismul actual fiind considerat nefunc\u021bional;<\/p>\n

    i) Clarificarea \u0219i asigurarea efectiv\u0103 a rolului avertizorului \u00een interes public;<\/p>\n

    j) Clarificarea \u0219i stabilizarea cadrului normativ penal corelat\u0103 cu asigurarea continuit\u0103\u021bii completelor de judecat\u0103 din sec\u021biile penale \u0219i cu mecanisme eficiente apte s\u0103 previn\u0103 prescrip\u021bia r\u0103spunderii penale;<\/p>\n

    k) Valorificarea resursei umane \u0219i tehnice a DGA prin extinderea competen\u021belor ofi\u021berilor acesteia, precum \u0219i clarificarea regimului poli\u021biei judiciare, ambele pentru a veni \u00een sprijinul opera\u021bionaliz\u0103rii \u0219i eficientiz\u0103rii activit\u0103\u021bii de urm\u0103rire penal\u0103;<\/p>\n

    l) Restr\u00e2ngerea categoriilor de personal de specialitate asimilat magistra\u021bilor;<\/p>\n

    m) Recalibrarea competen\u021belor instan\u021belor \u00een vederea asigur\u0103rii degrev\u0103rii celor suprasolicitate, inclusiv prin m\u0103suri care vizeaz\u0103 regimul taxelor judiciare de timbru, introducerea unor noi proceduri administrativ-jurisdic\u021bionale \u00een anumite domenii ori recalibrarea num\u0103rului c\u0103ilor de atac \u00een anumite domenii.<\/p>\n

    6. Unele observa\u021bii cuprind percep\u021bii, evalu\u0103ri \u0219i relat\u0103ri<\/strong> care nu sunt dezvoltate complet \u0219i\/sau probate \u00een sine prin emailul ori ata\u0219amentele transmise.<\/p>\n

    O serie de alte observa\u021bii cuprind date suplimentare (e.g. numele unor persoane, denumiri de institu\u021bii, numere de dosare ori fixarea temporal\u0103 a evenimentelor) care, prin sine ori \u00eempreun\u0103 cu elemente adi\u021bionale minimale, au un caracter verificabil<\/strong>.<\/p>\n

    Avem \u00een vedere, \u00een acest context, observa\u021biile de o gravitate ridicat\u0103<\/strong> \u0219i care, \u00een forma actual\u0103 \u0219i pentru scopul prezentului Raport, este necesar s\u0103 fie tratate cu deosebit\u0103 aten\u021bie, cu obliga\u021bia de rezerv\u0103, dar \u0219i cu recomandarea aprofund\u0103rii lor, extinderii dialogului \u0219i, acolo unde este cazul, sesizarea autorit\u0103\u021bilor<\/strong> competente. Cu titlu strict exemplificativ, pot fi redate citate precum:<\/p>\n

    a) \u201efavoruri\u201d prin deleg\u0103ri\/deta\u0219\u0103ri, \u201ecolegiile de conducere practic nu mai exist\u0103\u201d, \u201epre\u0219edin\u021bii\/vicepre\u0219edin\u021bii\/pre\u0219edin\u021bii de sec\u021bie sunt mici dumnezei\u201d; \u201eacest mecanism (n.n. al deleg\u0103rilor \u0219i deta\u0219\u0103rilor) este perceput ca un sistem de recompense (\u2026) \u0219i ca instrument de \u00eendep\u0103rtare a unor judec\u0103tori\u201d. Sunt relatate inclusiv situa\u021bii verificabile prin demersuri ulterioare, precum: \u201epre\u0219edinta Cur\u021bii de Apel Bucure\u0219ti a aprobat delegarea, de\u0219i se afla \u00een perioada de interdic\u021bie \u0219i \u00een ciuda faptului c\u0103 persoana respectiv\u0103 avea dosare r\u0103mase \u00een pronun\u021bare \u0219i instan\u021ba de la care a plecat a r\u0103mas la un deficit de 60%. Aceasta nu este o situa\u021bie singular\u0103, \u00een care Curtea de Apel Bucure\u0219ti trece peste interdic\u021biile celor admi\u0219i direct \u00een magistratur\u0103 de a se transfera la alte instan\u021be, aprob\u00e2nd deleg\u0103ri pe care le prelunge\u0219te succesiv p\u00e2n\u0103 la expirarea celor 3 ani, urm\u00e2nd ca atunci s\u0103 li se solu\u021bioneze favorabil cererile de transfer. Mecanismul cu delegarea este mai facil pentru ca este complet lipsit de transparen\u021b\u0103\u201d;<\/p>\n

    b) Existen\u021ba unor \u201eexemple concrete\u201d de judec\u0103tori deta\u0219a\u021bi la CSM de mai mul\u021bi ani, promov\u0103ri \u201edubioase\u201d la CAB, numiri de \u0219efi de sec\u021bie f\u0103r\u0103 integrare anterioar\u0103;<\/p>\n

    c) \u201eSuntem amenin\u021ba\u021bi cu inspec\u021bia judiciar\u0103, cu sanc\u021bionarea de c\u0103tre CSM\u201d, \u201eLa CAB s-a instaurat frica\u201d, \u201enu te \u00eenscrii la concurs dac\u0103 nu ai chemare\u201d, \u201ecandida\u021bii neagrea\u021bi sunt descuraja\u021bi sau elimina\u021bi\u201d, \u201ene spun \u00een \u0219edin\u021b\u0103 c\u0103 se vor asigura ei c\u0103 nu avem ce s\u0103 le facem, c\u0103 sunt intangibili\u201d, \u201eraportul IJ semnalizeaz\u0103 soarta candidatului\u201d, \u201esuntem \u00een teroare\u201d, \u201eni se ofer\u0103 direc\u021bii clare pe tipuri de dosare\u201d, \u201e\u0219edin\u021be de supunere \u0219i denigrare\u201d, \u201ene spuneau c\u0103 vor urma pedepse \u0219i cercet\u0103ri\u201d, \u201etotul func\u021bioneaz\u0103 pe principiul recompens\u0103 \u0219i pedeaps\u0103\u201d, \u201epre\u0219edintele instan\u021bei (\u2026) este pus \u00een func\u021bie de (\u2026) membru CSM (\u2026) r\u0103spunde bine la comenzi (\u2026)\u201d.<\/p>\n

    d) \u201ePresiunea din interior este real\u0103, iar mecanismele informale de influen\u021b\u0103 func\u021bioneaz\u0103 mult mai dur dec\u00e2t se vede din exterior\u201d, \u201eai o cauz\u0103 cu persoane influente te treze\u0219ti c\u0103 \u021bi se ia f\u0103r\u0103 explica\u021bii \u0219i ajunge la un parchet superior\u2026iar dup\u0103 c\u00e2teva luni afli c\u0103 s-a clasat\u201d, \u201eOrice urm\u0103 de nesupunere poate duce oric\u00e2nd la retragerea deleg\u0103rii\u201d;<\/p>\n

    e) Similar, poate fi amintit\u0103 o relatare indirect\u0103 despre un apel telefonic atribuit unui membru CSM (nume indicat) c\u0103tre pre\u0219edintele unei instan\u021be, cu mesaj de tip condi\u021bionare (\u201edac\u0103 vei fi cuminte\u201d) \u00een cadrul unei proceduri viz\u00e2nd cariera magistratului;<\/p>\n

    f) \u201eDup\u0103 comunicatul de pres\u0103 au fost trimise mesaje printre noi. Mesaje de amenin\u021bare. S\u0103 nu \u00eendr\u0103znim s\u0103 ne solidariz\u0103m sau s\u0103 semnal\u0103m ceva.\u201d<\/p>\n

    g) \u201eIJ (n.n. Inspec\u021bia Judiciar\u0103) genereaz\u0103 temere \u00een r\u00e2ndul magistra\u021bilor \u0219i nu este perceput\u0103 ca o institu\u021bie cu func\u021bie de autoreglare a sistemului judiciar, ci ca un mijloc de presiune at\u00e2t asupra magistra\u021bilor \u00een ansamblu (mijloc de disuasiune), dar \u0219i asupra magistra\u021bilor incomozi.\u201d, \u201eIJ are imaginea unui instrument folosit \u00een scopul reducerii la t\u0103cere a celor care nu sunt de acord cu opinia asumat\u0103 de c\u0103tre CSM.\u201d, \u201erealitatea din sistem semnaleaz\u0103 imaginea unei inspec\u021bii autoritare care inspir\u0103 team\u0103\u201d;<\/p>\n

    h) \u201eevaluarea discre\u021bionar\u0103 a comisiei de evaluare constituite la nivelul cur\u021bii de apel\u201d, \u201eindependen\u021ba judec\u0103torului poate fi amenin\u021bat\u0103 nu numai de factori din exterior, ci \u0219i de ierarhia judiciar\u0103\u201d;<\/p>\n

    i) \u201es\u0103 \u00een\u021belege\u021bi c\u0103 sub aparen\u021ba legalit\u0103\u021bii se \u00eent\u00e2mpl\u0103 lucruri grave\u201d.<\/p>\n

    7. Percep\u021biile recurente (exprimate de mai mul\u021bi autori) converg spre semnalarea:<\/p>\n

      \n
    • unui climat institu\u021bional caracterizat prin instalarea fricii \u0219i descurajarea exprim\u0103rii critice \u00een interiorul sistemului, coroborat cu opinia conform c\u0103reia accesul la func\u021bii de conducere sau promovare este condi\u021bionat de conformare;<\/li>\n
    • abandon\u0103rii unui sistem meritocratic, bazat pe profesionalism \u0219i responsabilitate, \u00een detrimentul unui sistem bazat pe aprecieri \u0219i decizii subiective, netransparente \u0219i de conformare;<\/li>\n
    • utiliz\u0103rii unor mecanisme contrar scopului prev\u0103zut de lege sau prin deturnarea de la acest scop, cu obiectivul de a fideliza, recompensa ori de a sanc\u021biona diferi\u021bi magistra\u021bi;<\/li>\n
    • men\u021binerii unor vulnerabilit\u0103\u021bi ale magistra\u021bilor, cauzate de factori extrinseci lor (volumul de munc\u0103, resursele umane \u0219i logistice \u2013 personal auxiliar, spa\u021bii de lucru \u0219i echipamente), ca \u00een cazul neconform\u0103rii la unele decizii ori direc\u021bii ale conducerii s\u0103 fie expu\u0219i la ini\u021bierea unei anchete disciplinare;<\/li>\n
    • unui rol al Inspec\u021biei Judiciare \u0219i comisiilor de evaluare ca instrumente de semnalizare negativ\u0103 a magistra\u021bilor \u201eincomozi\u201d, iar nu ca mecanisme de prevenire, \u00eendrumare \u0219i corec\u021bie;<\/li>\n
    • pierderii atractivit\u0103\u021bii profesiei \u0219i, \u00een special, a resursei umane prin pension\u0103ri ori demisii timpurii ale unor magistra\u021bi competen\u021bi, f\u0103r\u0103 mecanisme eficiente de recuperare.<\/li>\n<\/ul>\n

      8. Potrivit observa\u021biilor unor magistra\u021bi, reac\u021bia imediat\u0103 la nivelul conducerii sistemului de justi\u021bie este relevant\u0103, iar aceasta se reflect\u0103 prin cel pu\u021bin trei direc\u021bii principale de ac\u021biune:<\/p>\n

        \n
      • Sesizarea Inspec\u021biei Judiciare cu privire la judec\u0103torul Be\u0219u \u00een mai pu\u021bin de 24 ore de la difuzarea investiga\u021biei jurnalistice;<\/li>\n
      • Admiterea unei cereri de recuzare a judec\u0103toarei Moro\u0219anu, cerere bazat\u0103 pe opiniile exprimate de aceasta de sus\u021binere a magistra\u021bilor care au fost intervieva\u021bi \u00een investiga\u021bia jurnalistic\u0103;<\/li>\n
      • Ini\u021bierea unui apel public la dialog \u00een r\u00e2ndul magistra\u021bilor, dar nu prin consult\u0103ri efective, ci prin convoc\u0103ri interne ale conducerilor instan\u021belor de a colecta \u201ealte probleme\u201d, mecanism perceput de unii dintre magistra\u021bi ca o tentativ\u0103 de disciplinare \u0219i aliniere a judec\u0103torilor \u00een spatele conducerii, exploat\u00e2nd pruden\u021ba \u0219i teama acestora de consecin\u021be administrative.<\/li>\n<\/ul>\n

        Pornind de la aceste premise, unele observa\u021bii percep t\u0103cerea majorit\u0103\u021bii magistra\u021bilor nu<\/strong> ca achiesare la starea existent\u0103 ori ca lips\u0103 de opinie,  ci ca o strategie de autoprotec\u021bie profesional\u0103<\/strong>, menit\u0103 s\u0103 evite polarizarea, represaliile sau compromiterea carierei.<\/p>\n

        Astfel, t\u0103cerea ar fi explicat\u0103 prin vulnerabilit\u0103\u021bi concrete \u0219i cunoscute<\/strong> \u00een sistem, precum restan\u021bele \u00een motivarea hot\u0103r\u00e2rilor, utilizarea programului flexibil, erori inevitabile sub presiunea volumului de munc\u0103, aspira\u021bii de promovare. Toate acestea sunt sau par a fi percepute drept p\u00e2rghii informale de control<\/strong>, care descurajeaz\u0103 formele de exprimare critic\u0103.<\/p>\n

        9. Cauza structural\u0103<\/strong> a acestui climat este eviden\u021biat\u0103 \u00een mai multe observa\u021bii care consider\u0103 drept cauz\u0103 legile justi\u021biei din 2022, legi care:<\/p>\n

          \n
        • au concentrat puterea decizional\u0103 \u00een m\u00e2inile pre\u0219edintelui instan\u021bei care desemneaz\u0103 vicepre\u0219edin\u021bii \u0219i pre\u0219edin\u021bii de sec\u021bii, \u00eempreun\u0103 ace\u0219tia alc\u0103tuind o majoritate confortabil\u0103 a colegiului de conducere;<\/li>\n
        • au golit colegiul de conducere de legitimitate democratic\u0103 \u0219i rol efectiv;<\/li>\n
        • au creat o re\u021bea ierarhic\u0103 \u00een care fiecare pre\u0219edinte de instan\u021b\u0103 devine un vector de control asupra colectivului, inclusiv asupra completelor, mut\u0103rii \u00eentre sec\u021bii pe alte specializ\u0103ri, evalu\u0103rii profesionale, capacitatea de blocare a posibilit\u0103\u021bilor de promovare, deta\u0219are, dar \u0219i modalit\u0103\u021bi de soft power precum asigurarea sau nu a accesului la un program mai flexibil, stabilitatea unui anumit grefier, alocarea unui asistent.<\/li>\n<\/ul>\n

          10. Aceast\u0103 arhitectur\u0103 ar fi, potrivit unor observa\u021bii, de natur\u0103 a explica:<\/p>\n

            \n
          • conformismul generalizat;<\/li>\n
          • uniformitatea \u201esuspect\u0103\u201d a voturilor la alegerile pentru CSM;<\/li>\n
          • succesul aproape automat al candida\u021bilor sus\u021binu\u021bi de structurile de conducere.<\/li>\n<\/ul>\n

            V. Prezentarea sistematizat\u0103 \u0219i coerent\u0103 a principalelor mecanisme de organizare judiciar\u0103 \u0219i privind cariera judiciar\u0103 potrivit magistra\u021bilor care au formulat observa\u021bii cu privire la aceste aspecte<\/strong><\/h2>\n

            1.<\/strong> Preliminarii. Interven\u021biile legislative la nivelul anului 2022.<\/strong><\/p>\n

            \u00cen viziunea reflectat\u0103 \u00een cuprinsul observa\u021biilor, legile justi\u021biei adoptate \u00een anul 2022 au reconfigurat profund structura de conducere a instan\u021belor, cu efecte directe asupra echilibrului intern al puterii \u0219i asupra independen\u021bei func\u021bionale a judec\u0103torilor.<\/p>\n

            Printre modific\u0103rile centrale sunt aduse \u00een aten\u021bie conducerea instan\u021belor, cariera \u0219i promovarea, pensionarea, regimul CSM.<\/p>\n

            O serie de observa\u021bii fac trimitere la forme anterioare ale cadrului normativ ca fiind mai degrab\u0103 caracterizate prin transparen\u021b\u0103 decizional\u0103, decizie participativ\u0103, reprezentativitate a magistra\u021bilor \u00een organele de conducere ori un grad mai ridicat de independen\u021b\u0103.<\/p>\n

            2.<\/strong> Procedura de selec\u021bie \u0219i numire a pre\u0219edin\u021bilor instan\u021belor judec\u0103tore\u0219ti<\/strong><\/p>\n

            Procedura este reglementat\u0103 prin Legea nr. 303\/2022 coroborat\u0103 cu Legea nr. 304\/2022 \u0219i cu regulamentele adoptate de Consiliul Superior al Magistraturii. Aceasta nu este o procedur\u0103 electiv\u0103 la nivelul instan\u021bei, ci un mecanism de numire centralizat\u0103, aflat integral sub controlul CSM, \u00een special al Sec\u021biei pentru judec\u0103tori.<\/p>\n

            \u00cen esen\u021b\u0103, principiul care guverneaz\u0103 actualul sistem este acela c\u0103 pre\u0219edin\u021bii instan\u021belor nu sunt ale\u0219i de colectivul judec\u0103torilor din instan\u021ba respectiv\u0103, ci sunt numi\u021bi de CSM, \u00een urma unui concurs na\u021bional. Mandatul este, de regul\u0103, de trei ani, cu posibilitatea unei singure re\u00eenvestiri, iar exercitarea func\u021biei este condi\u021bionat\u0103 de men\u021binerea sprijinului institu\u021bional al organelor implicate \u00een procedur\u0103.<\/p>\n

            Procedura se declan\u0219eaz\u0103 prin decizia CSM de a scoate la concurs func\u021biile de conducere vacante sau care urmeaz\u0103 s\u0103 devin\u0103 vacante. Sec\u021bia pentru judec\u0103tori stabile\u0219te posturile, calendarul concursului \u0219i condi\u021biile de desf\u0103\u0219urare, public\u00e2nd anun\u021bul oficial. \u00cen aceast\u0103 etap\u0103, controlul este exclusiv institu\u021bional, f\u0103r\u0103 vreo implicare a instan\u021belor sau a adun\u0103rilor generale ale judec\u0103torilor \u00een decizia de declan\u0219are a procedurii.<\/p>\n

            \u00cen etapa urm\u0103toare, judec\u0103torii care \u00eendeplinesc condi\u021biile legale de vechime \u0219i integritate pot depune candidaturi. Dosarul de \u00eenscriere include, \u00een mod obligatoriu, un proiect de management al instan\u021bei, prin care candidatul \u00ee\u0219i expune viziunea administrativ\u0103 \u0219i organizatoric\u0103, al\u0103turi de documente privind activitatea profesional\u0103. De\u0219i formal deschis\u0103 tuturor celor eligibili, aceast\u0103 etap\u0103 este perceput\u0103<\/strong> ca<\/strong> fiind influen\u021bat\u0103 \u00een practic\u0103 de climatul institu\u021bional existent \u00een instan\u021b\u0103 \u0219i de rela\u021bia candidatului cu structurile de conducere.<\/p>\n

            Ulterior, sunt solicitate avize consultative, \u00een special din partea colegiului de conducere al instan\u021bei \u00een cauz\u0103 \u0219i, \u00een anumite situa\u021bii, din partea conducerii instan\u021bei ierarhic superioare. De\u0219i legea calific\u0103 aceste avize drept consultative, f\u0103r\u0103 caracter obligatoriu, ele sunt percepute ca<\/strong> av\u00e2nd o greutate practic\u0103 semnificativ\u0103, \u00een special atunci c\u00e2nd sunt negative, fiind frecvent valorificate \u00een evaluarea global\u0103 a candidaturii. \u00cen aceast\u0103 faz\u0103 s-ar contura, potrivit observa\u021biilor, primele mecanisme informale de \u201efiltrare\u201d a candida\u021bilor.<\/p>\n

            Un rol central \u00een procedur\u0103 \u00eel are Inspec\u021bia Judiciar\u0103, care \u00eentocme\u0219te un raport de evaluare a activit\u0103\u021bii \u0219i conduitei profesionale a candidatului. Raportul nu este, \u00een sine, o sanc\u021biune \u0219i nu presupune constatarea unor abateri disciplinare, \u00eens\u0103 poate con\u021bine observa\u021bii sau aprecieri care, de\u0219i formulate generic, sunt suficiente pentru a crea o percep\u021bie negativ\u0103 asupra candidatului, astfel cum descriu unii dintre magistra\u021bi. \u00cen practic\u0103, potrivit acestora<\/strong>, o singur\u0103 men\u021biune defavorabil\u0103, chiar marginal\u0103, poate deveni decisiv\u0103 \u00een etapa urm\u0103toare.<\/p>\n

            Etapa determinant\u0103 a procedurii este interviul sus\u021binut de candidat \u00een fa\u021ba Sec\u021biei pentru judec\u0103tori a CSM. Interviul vizeaz\u0103 proiectul de management, capacitatea de conducere \u0219i viziunea institu\u021bional\u0103, dar nu este guvernat de criterii clare \u0219i nici de o gril\u0103 de evaluare transparent\u0103. Evaluarea este centrat\u0103 pe o evaluare despre care se sus\u021bine c\u0103 este subiectiv\u0103, iar Sec\u021bia pentru judec\u0103tori\/procurori dispune de o marj\u0103 larg\u0103 de apreciere \u00een percep\u021bia magistra\u021bilor<\/strong>. Devin astfel posibile situa\u021biile \u00een care Sec\u021bia poate respinge un candidat f\u0103r\u0103 o motivare substan\u021bial\u0103, poate acorda note sub pragul necesar sau poate decide s\u0103 nu ocupe postul, chiar dac\u0103 exist\u0103 candida\u021bi care au parcurs toate etapele procedurii.<\/p>\n

            \u00cen final, Sec\u021bia din cadrul CSM adopt\u0103 decizia de numire sau de respingere a candidatului. Decizia are natura unui act administrativ \u0219i poate fi atacat\u0103 \u00een contencios administrativ, competen\u021ba revenind \u00cenaltei Cur\u021bi de Casa\u021bie \u0219i Justi\u021bie. Totu\u0219i, controlul judec\u0103toresc este unul limitat, circumscris legalit\u0103\u021bii formale a procedurii, f\u0103r\u0103 a permite instan\u021bei de control s\u0103 analizeze oportunitatea sau temeinicia aprecierilor CSM.<\/p>\n

            A\u0219adar, legisla\u021bia \u00een vigoare nu prevede alegerea pre\u0219edintelui instan\u021bei de c\u0103tre judec\u0103torii acesteia, nu instituie obliga\u021bia respect\u0103rii unui clasament obiectiv \u0219i nu asigur\u0103 transparen\u021ba deliber\u0103rilor CSM \u00een procesul decizional, nu exist\u0103 o prob\u0103 scris\u0103 teoretic\u0103 sau practic\u0103 anonimizat\u0103 standardizat\u0103, nu sunt criterii cuantificabile comparabile unui examen clasic. \u00cen consecin\u021b\u0103, func\u021bia de pre\u0219edinte de instan\u021b\u0103 devine, \u00een accep\u021biunea magistra\u021bilor<\/strong>, una profund dependent\u0103 de voin\u021ba CSM, iar sistemul, \u00een ansamblu, genereaz\u0103, potrivit acestora, o rela\u021bie de subordonare institu\u021bional\u0103 care poate influen\u021ba, chiar \u0219i indirect, independen\u021ba judec\u0103torilor \u00een plan administrativ \u0219i profesional.<\/p>\n

            3. Conducerea instan\u021belor<\/strong><\/p>\n

            O alt\u0103 modificare relevant\u0103 \u00een observa\u021biile transmise vizeaz\u0103 colegiul de conducere. Acesta nu mai este un organ reprezentativ al colectivului instan\u021bei, ci este alc\u0103tuit preponderent din membrii echipei de conducere \u2013 pre\u0219edinte, vicepre\u0219edin\u021bi \u0219i pre\u0219edin\u021bi de sec\u021bie \u2013 ca membri de drept, la care se adaug\u0103 doi judec\u0103tori ale\u0219i. Prin aceast\u0103 formul\u0103, caracterul participativ al colegiului este substan\u021bial diminuat.<\/p>\n

            \u00cen acela\u0219i timp, rolul colegiului a fost redus, dintr-un organ cu atribu\u021bii decizionale \u00eentr-unul \u00een principal consultativ. De\u0219i legea men\u021bine, formal, competen\u021ba colegiului asupra \u201eproblemelor generale de conducere\u201d, atribu\u021biile sale concrete sunt stabilite la nivel infralegal, prin Regulamentul de ordine interioar\u0103. Din coroborarea normelor rezult\u0103 c\u0103 deciziile relevante sunt adoptate, \u00een fapt, de pre\u0219edintele instan\u021bei, prin acte administrative individuale.<\/p>\n

            Aceast\u0103 muta\u021bie ridic\u0103, \u00een unele observa\u021bii<\/strong>, probleme de transparen\u021b\u0103, \u00eentruc\u00e2t hot\u0103r\u00e2rile colegiului beneficiaz\u0103 de o minim\u0103 publicitate intern\u0103, \u00een timp ce actele pre\u0219edintelui nu sunt supuse acelora\u0219i exigen\u021be.<\/p>\n

            O alt\u0103 modificare esen\u021bial\u0103 sesizat\u0103 prive\u0219te desemnarea vicepre\u0219edin\u021bilor \u0219i a pre\u0219edin\u021bilor de sec\u021bie, care nu mai are loc prin concurs, ci exclusiv la propunerea pre\u0219edintelui instan\u021bei. \u00cen percep\u021bia magistra\u021bilor<\/strong>, aceast\u0103 solu\u021bie concentreaz\u0103 controlul asupra echipei de conducere \u00een m\u00e2inile unei singure persoane \u0219i elimin\u0103 mecanismele de selec\u021bie meritocratic\u0103.<\/p>\n

            Centralizarea ar fi amplificat\u0103 de faptul c\u0103 pre\u0219edintele instan\u021bei exercit\u0103 atribu\u021bii relevante \u0219i \u00een materia carierei judec\u0103torilor \u2013 delegare, deta\u0219are, evaluare \u0219i promovare \u2013 domenii \u00een care aprecierea conduitei \u0219i a activit\u0103\u021bii profesionale are un rol determinant. Cumulul acestor prerogative nu afecteaz\u0103 direct actul de judecat\u0103, dar \u00een percep\u021bia magistra\u021bilor<\/strong> poate influen\u021ba raporturile administrative \u0219i climatul profesional din instan\u021b\u0103.<\/p>\n

            4.<\/strong> Promovarea<\/strong><\/p>\n

            Procedura de promovare a judec\u0103torilor distinge \u00eentre promovarea pe loc, care presupune dob\u00e2ndirea gradului profesional superior f\u0103r\u0103 schimbarea instan\u021bei la care judec\u0103torul \u00ee\u0219i desf\u0103\u0219oar\u0103 activitatea, \u0219i promovarea efectiv\u0103, care implic\u0103 ocuparea unui post vacant la o instan\u021b\u0103 superioar\u0103. Din perspectiva func\u021bion\u0103rii sistemului judiciar \u0219i a independen\u021bei judec\u0103torilor, promovarea efectiv\u0103 este cea care produce consecin\u021be institu\u021bionale directe \u0219i care ridic\u0103 cele mai multe dificult\u0103\u021bi \u00een aplicare.<\/p>\n

            \u00cen forma actual\u0103 a legii, promovarea efectiv\u0103 nu se realizeaz\u0103 prin sus\u021binerea unui examen scris de verificare a cuno\u0219tin\u021belor juridice. Nu exist\u0103 probe anonimizate, subiecte unice sau bareme de evaluare care s\u0103 permit\u0103 o ierarhizare obiectiv\u0103 \u0219i verificabil\u0103 a candida\u021bilor. Selec\u021bia se face printr-un mecanism de evaluare, axat pe aprecierea activit\u0103\u021bii profesionale anterioare, \u00een special a calit\u0103\u021bii hot\u0103r\u00e2rilor judec\u0103tore\u0219ti pronun\u021bate \u0219i a conduitei magistratului \u00een exercitarea func\u021biei.<\/p>\n

            Procedura \u00eencepe prin \u00eenscrierea judec\u0103torului care \u00eendepline\u0219te condi\u021biile de vechime \u0219i pentru care exist\u0103 posturi vacante la instan\u021ba superioar\u0103. Urmeaz\u0103 evaluarea unui portofoliu de hot\u0103r\u00e2ri judec\u0103tore\u0219ti, realizat\u0103 de o comisie constituit\u0103 la nivelul Cur\u021bilor de Apel pentru judec\u0103tori, respectiv la nivel na\u021bional \u00een cazul procurorilor.<\/p>\n

            Comisia constituit\u0103 la nivelul Cur\u021bilor de Apel este alc\u0103tuit\u0103 din pre\u0219edintele Cur\u021bii de Apel \u0219i al\u021bi 4 judec\u0103tori cu specializarea corespunz\u0103toare, propu\u0219i de colegiul de conducere al acesteia, mecanism care reflect\u0103, \u00een opinia magistra\u021bilor, un instrument suplimentar de putere al pre\u0219edintelui instan\u021bei.<\/p>\n

            Aceast\u0103 evaluare are un caracter preponderent subiectiv, fiind realizat\u0103 pe baza unor criterii generale, care nu pot fi cuantificate cu precizie \u0219i care permit varia\u021bii semnificative de apreciere de la un candidat la altul, astfel cum rezult\u0103 din opiniile magistra\u021bilor<\/strong> care au transmis observa\u021bii.<\/em><\/p>\n

            \u00cen paralel, Inspec\u021bia Judiciar\u0103 \u00eentocme\u0219te un raport privind activitatea profesional\u0103 \u0219i conduita judec\u0103torului. Acest raport include referiri la activitatea de judecat\u0103,<\/em> la eventuale sanc\u021biuni sau sesiz\u0103ri, precum \u0219i, \u00een anumite situa\u021bii,<\/em> la pozi\u021bii publice, apartenen\u021ba la asocia\u021bii profesionale sau articole de pres\u0103. De\u0219i raportul Inspec\u021biei Judiciare nu este, \u00een mod formal, un criteriu eliminatoriu, potrivit celor transmise de magistra\u021bi<\/strong> are \u00een practic\u0103 o influen\u021b\u0103 semnificativ\u0103 asupra percep\u021biei generale asupra candidatului \u0219i asupra rezultatului final al procedurii.<\/p>\n

            De\u0219i procedura este conceput\u0103 formal ca una na\u021bional\u0103 \u0219i unitar\u0103, se sus\u021bine \u00een cadrul observa\u021biilor c\u0103 \u00een practic\u0103 ar exista o influen\u021b\u0103 semnificativ\u0103 a conducerilor instan\u021belor \u00een care candida\u021bii \u00ee\u0219i desf\u0103\u0219oar\u0103 activitatea. Avizele, evalu\u0103rile interne \u0219i pozi\u021bionarea pre\u0219edin\u021bilor de instan\u021b\u0103 pot influen\u021ba at\u00e2t con\u021binutul rapoartelor Inspec\u021biei Judiciare, c\u00e2t \u0219i percep\u021bia general\u0103 asupra candidatului \u00een cadrul procedurii de promovare.<\/p>\n

            Un factor suplimentar de dezechilibru este decalajul creat \u00eentre promovarea pe loc \u0219i promovarea efectiv\u0103, \u00een special \u00een urma concursurilor de promovare pe loc organizate \u00een anul 2022, \u00een urma c\u0103rora un num\u0103r foarte mare de judec\u0103tori au dob\u00e2ndit grade profesionale superioare f\u0103r\u0103 a putea ocupa \u00een mod efectiv posturi corespunz\u0103toare la instan\u021bele superioare. Aceast\u0103 situa\u021bie a accentuat dependen\u021ba de mecanisme administrative precum delegarea, decis\u0103 \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 semnificativ\u0103 de conducerile instan\u021belor (pre\u0219edinte CA, respectiv sec\u021bie judec\u0103tori CSM, respectiv PG). Se adaug\u0103 \u00een acest caz \u0219i o ipotez\u0103 amintit\u0103 \u00een sensul c\u0103 un post ocupat prin delegare este apt s\u0103 blocheze un post vizat de o procedur\u0103 de transfer.<\/p>\n

            Acest \u00eentreg cadru are aptitudinea de a genera, potrivit opiniilor exprimate, vulnerabilit\u0103\u021bi structurale care afecteaz\u0103 percep\u021bia de meritocra\u021bie \u00een interiorul sistemului judiciar, creeaz\u0103 presiuni indirecte asupra judec\u0103torilor \u00een raport cu exprimarea public\u0103 \u0219i cu raporturile interne de autoritate \u0219i contribuie la diminuarea \u00eencrederii \u00een echitatea mecanismelor de evolu\u021bie profesional\u0103.<\/p>\n

            5. Delegarea<\/strong><\/p>\n

            Potrivit concep\u021biei legiuitorului, delegarea reprezint\u0103 o m\u0103sur\u0103 temporar\u0103 \u0219i excep\u021bional\u0103, destinat\u0103 asigur\u0103rii continuit\u0103\u021bii activit\u0103\u021bii instan\u021belor \u0219i parchetelor \u00een situa\u021bii obiective, precum lipsa temporar\u0103 de personal sau vacan\u021ba unor func\u021bii.<\/p>\n

            Din punct de vedere juridic, competen\u021ba de a dispune delegarea judec\u0103torilor apar\u021bine pre\u0219edintelui Cur\u021bii de apel pentru deleg\u0103ri intra-circumscrip\u021bie, respectiv CSM, prin Sec\u021bia pentru judec\u0103tori, pentru circumscrip\u021bii ale altor cur\u021bi de apel ori pentru func\u021bii de conducere vacante, cu acordul expres al judec\u0103torului.<\/p>\n

            Potrivit unor observa\u021bii,  func\u021bionarea mecanismului \u00een practic\u0103 relev\u0103 o disociere semnificativ\u0103 \u00eentre competen\u021ba formal\u0103 \u0219i controlul efectiv al procedurii. Sus\u021binerea pre\u0219edintelui cur\u021bii de apel ar fi determinant\u0103 inclusiv pentru aprobarea de c\u0103tre CSM.<\/p>\n

            Delegarea este dispus\u0103 pentru perioade de cel mult \u0219ase luni, cu posibilitatea prelungirii succesive. \u00cen practic\u0103, aceast\u0103 posibilitate se sus\u021bine c\u0103 a fost utilizat\u0103 extensiv, conduc\u00e2nd la situa\u021bii \u00een care judec\u0103tori sunt delega\u021bi pe perioade mai \u00eendelungate, f\u0103r\u0103 organizarea unui concurs sau a unei proceduri de numire efectiv\u0103. \u00cen aceste condi\u021bii, delegarea \u00ee\u0219i pierde caracterul temporar \u0219i se transform\u0103 \u00eentr-un mecanism de ocupare de facto<\/em> a posturilor sau a func\u021biilor, inclusiv a celor de conducere, \u00eens\u0103 cu men\u021binerea postului ini\u021bial al judec\u0103torului delegat, ceea ce poate genera supra-\u00eenc\u0103rcarea celor r\u0103ma\u0219i \u00een instan\u021ba de origine. De asemenea, delegarea produce efecte profund negative \u00een special \u00een privin\u021ba proceselor penale (din perspectiva asigur\u0103rii continuit\u0103\u021bii completului \u0219i necesit\u0103\u021bii de readministrare a probelor \u00een cazul \u00eencet\u0103rii deleg\u0103rii \u00een cursul procesului), dar \u0219i \u00een cazul promov\u0103rilor (\u00een acest caz, postul ocupat temporar prin delegare neput\u00e2nd fi atribuit prin promovare, nefiind considerat vacant).<\/p>\n

            Un element problematic al regimului deleg\u0103rii semnalat \u00eel constituie absen\u021ba unor criterii legale clare de selec\u021bie \u0219i departajare (cazuri obiective, temeinic justificate, legate exclusiv de necesitatea asigur\u0103rii bunei func\u021bion\u0103ri a instan\u021bei unde se solicit\u0103 delegarea). \u00cen percep\u021bia unor magistra\u021bi, legea nu prevede o procedur\u0103 concuren\u021bial\u0103, un sistem de punctaj sau obliga\u021bia motiv\u0103rii comparative a deciziei \u00een ipoteza existen\u021bei mai multor cereri pentru acela\u0219i post. Delegarea este tratat\u0103, potrivit acestor observa\u021bii, ca un act strict de oportunitate administrativ\u0103, iar refuzul sau neprelungirea acesteia nu beneficiaz\u0103 de c\u0103i efective de contestare, de\u0219i consecin\u021bele asupra carierei judec\u0103torului pot fi semnificative.<\/p>\n

            \u00cen acest context, delegarea se sus\u021bine c\u0103 a devenit, \u00een mod implicit, o etap\u0103 premerg\u0103toare transferului, promov\u0103rii sau numirii \u00een func\u021bii de conducere. Accesul efectiv la instan\u021be superioare sau la pozi\u021bii relevante \u00een sistem este, \u00een practic\u0103, condi\u021bionat de parcurgerea acestei etape, ceea ce transform\u0103 delegarea \u00eentr-un instrument informal de selec\u021bie a carierei judiciare. \u00centre observa\u021biile transmise, au fost indicate \u0219i dou\u0103 cazuri de delegare cu privire la care s-au ridicat probleme de legalitate din perspectiva respect\u0103rii legii sub aspectul termenului minim impus de la data numirii \u00een func\u021bie dup\u0103 promovarea concursului de numire \u00een magistratur\u0103.<\/p>\n

            Potrivit percep\u021biei magistra\u021bilor, rezult\u0103 cu titlu general c\u0103 func\u021bionarea actual\u0103 a deleg\u0103rii produce efecte sistemice importante, \u00eentre care se remarc\u0103 diluarea caracterului s\u0103u excep\u021bional, substituirea procedurilor de concurs prin decizii administrative, consolidarea controlului ierarhic intern asupra judec\u0103torilor \u0219i accentuarea conformismului institu\u021bional. Toate acestea afecteaz\u0103, \u00een \u00een\u021belegerea observa\u021biilor primite, independen\u021ba intern\u0103 a judec\u0103torilor, nu \u00een raport cu solu\u021biile pronun\u021bate, ci \u00een raport cu traseul profesional \u0219i rela\u021bia cu ierarhia administrativ\u0103.<\/p>\n

            6. Consiliul Superior al Magistraturii \u0219i Inspec\u021bia Judiciar\u0103<\/strong><\/p>\n

            Consiliul Superior al Magistraturii, consacrat constitu\u021bional drept garant al independen\u021bei justi\u021biei, exercit\u0103 aceast\u0103 func\u021bie printr-o arhitectur\u0103 institu\u021bional\u0103 dual\u0103, \u00een care, la nivel legislativ, competen\u021bele sunt \u00eemp\u0103r\u021bite \u00eentre Plen \u0219i cele dou\u0103 sec\u021bii corespunz\u0103toare carierelor judiciare. \u00cen practic\u0103, aceast\u0103 distribu\u021bie a atribu\u021biilor a generat, potrivit observa\u021biilor transmise, o diferen\u021b\u0103 semnificativ\u0103 \u00eentre rolul formal al Plenului \u0219i puterea decizional\u0103 efectiv\u0103 exercitat\u0103 de sec\u021bii, cu consecin\u021be directe asupra func\u021bion\u0103rii sistemului judiciar \u0219i asupra percep\u021biei interne a independen\u021bei magistratului.<\/p>\n

            Plenul Consiliul Superior al Magistraturii este organul colegial \u00een care se reunesc to\u021bi membrii Consiliului, respectiv judec\u0103torii \u0219i procurorii ale\u0219i, membrii de drept (\u00eentre care \u0219i Pre\u0219edintele \u00cenaltei Cur\u021bi de Casa\u021bie \u0219i Justi\u021bie) \u0219i reprezentan\u021bii societ\u0103\u021bii civile. Din punct de vedere normativ, Plenul concentreaz\u0103 atribu\u021biile de ordin institu\u021bional, administrativ \u0219i strategic. El aprob\u0103 regulamentele de organizare \u0219i func\u021bionare ale CSM, adopt\u0103 regulamentele-cadru privind organizarea instan\u021belor \u0219i parchetelor, avizeaz\u0103 proiectele de acte normative care privesc justi\u021bia \u0219i exercit\u0103 rolul de reprezentare a autorit\u0103\u021bii judec\u0103tore\u0219ti \u00een raporturile cu celelalte puteri ale statului \u0219i cu organismele interna\u021bionale. Tot Plenului \u00eei revine responsabilitatea bugetar\u0103, inclusiv aprobarea proiectului de buget al CSM \u0219i gestionarea resurselor administrative, precum \u0219i competen\u021ba esen\u021bial\u0103 de a numi conducerea Inspec\u021biei Judiciare.<\/p>\n

            Cu toate acestea, Plenul nu exercit\u0103 atribu\u021bii directe asupra carierei individuale a judec\u0103torilor \u0219i procurorilor. El nu decide promov\u0103ri, numiri \u00een func\u021bii de conducere, deleg\u0103ri, deta\u0219\u0103ri sau sanc\u021biuni disciplinare \u0219i nu solu\u021bioneaz\u0103 conflicte concrete privind independen\u021ba unui magistrat. Aceast\u0103 delimitare este esen\u021bial\u0103, deoarece mut\u0103 centrul de greutate al puterii decizionale c\u0103tre sec\u021biile CSM. \u00cen opinia magistra\u021bilor remiten\u021bi, membrii sec\u021biei de judec\u0103tori din cadrul CSM (n.n. \u00een actualul cadru legislativ) ar fi reprezentan\u021bii pre\u0219edin\u021bilor de instan\u021be, cu prec\u0103dere ai celor de cur\u021bi de apel, care \u00ee\u0219i pot exercita astfel in extenso sfera de putere decizional\u0103.<\/p>\n

            Sec\u021bia pentru judec\u0103tori \u0219i Sec\u021bia pentru procurori exercit\u0103 competen\u021bele decisive \u00een materie de carier\u0103. Ele hot\u0103r\u0103sc asupra promov\u0103rii, evalu\u0103rii profesionale, numirii \u0219i revoc\u0103rii din func\u021bii de conducere, deleg\u0103rii \u0219i deta\u0219\u0103rii magistra\u021bilor, precum \u0219i asupra r\u0103spunderii disciplinare. Tot aceste sec\u021bii sunt cele care valideaz\u0103 sau resping candidaturile la func\u021bii superioare, inclusiv la \u00cenalta Curte de Casa\u021bie \u0219i Justi\u021bie, \u0219i care apreciaz\u0103, \u00eentr-o manier\u0103 larg discre\u021bionar\u0103, potrivit opiniilor exprimate de remiten\u021bi, conduita profesional\u0103 \u0219i managerial\u0103 a magistra\u021bilor. \u00cen acest cadru, rolul Plenului r\u0103m\u00e2ne unul de fundal, f\u0103r\u0103 p\u00e2rghii efective de control sau corec\u021bie a deciziilor sec\u021biilor.<\/p>\n

            O vulnerabilitate structural\u0103 major\u0103 rezult\u0103, conform observa\u021biilor magistra\u021bilor, din faptul c\u0103 Plenul, de\u0219i este forul suprem al CSM, nu poate interveni pentru a corecta decizii ale sec\u021biilor percepute ca arbitrare sau neunitare. Mai mult, Inspec\u021bia Judiciar\u0103, de\u0219i este formal sub controlul Plenului, ac\u021bioneaz\u0103 opera\u021bional \u00een procedurile gestionate de sec\u021bii, iar rapoartele acesteia joac\u0103 un rol determinant \u00een promovare \u0219i cercet\u0103rile disciplinare. Aceast\u0103 configura\u021bie creeaz\u0103 o concentrare indirect\u0103 a puterii \u00een m\u00e2inile unui num\u0103r restr\u00e2ns de deciden\u021bi, cu o responsabilitate diluat\u0103 \u0219i cu mecanisme limitate de transparen\u021b\u0103 \u0219i control intern.<\/p>\n

            Din perspectiva observa\u021biilor transmise de magistra\u021bi, aceast\u0103 arhitectur\u0103 institu\u021bional\u0103 favorizeaz\u0103 conformismul, inhib\u0103 exprimarea critic\u0103 \u0219i genereaz\u0103 percep\u021bia c\u0103 evolu\u021bia profesional\u0103 depinde mai pu\u021bin de criterii obiective \u0219i verificabile \u0219i mai mult de rela\u021bia cu structurile de conducere \u0219i cu deciden\u021bii din sec\u021bii. \u00cen acest context, rolul constitu\u021bional al CSM ca garant al independen\u021bei justi\u021biei risc\u0103 s\u0103 fie golit de con\u021binut \u00een plan practic, independen\u021ba fiind protejat\u0103 formal fa\u021b\u0103 de ingerin\u021be externe, dar vulnerabil\u0103 \u00een raport cu ierarhia intern\u0103 \u0219i cu mecanismele administrative.<\/p>\n

            \u00cen concluzie, competen\u021ba Plenului CSM este una esen\u021bial\u0103 pentru func\u021bionarea institu\u021bional\u0103 a sistemului judiciar, dar insuficient\u0103 pentru a asigura un echilibru real al puterii \u00een interiorul acestuia. F\u0103r\u0103 o reg\u00e2ndire a raportului dintre Plen \u0219i sec\u021bii \u0219i f\u0103r\u0103 mecanisme suplimentare de transparen\u021b\u0103 \u0219i control, actuala distribu\u021bie a atribu\u021biilor continu\u0103 s\u0103 alimenteze tensiuni, s\u0103 afecteze \u00eencrederea intern\u0103 \u0219i s\u0103 fragilizeze standardul independen\u021bei judiciare.<\/p>\n

            Printre aspectele care au fost invocate de magistra\u021bi, se reg\u0103se\u0219te \u0219i aceea conform c\u0103reia Plenul are atribu\u021bia de a propune procurorului general al Parchetului de pe l\u00e2ng\u0103 \u00cenalta Curte de Casa\u021bie \u0219i Justi\u021bie procurorii care efectueaz\u0103 urm\u0103rirea penal\u0103 pentru infrac\u021biunile s\u0103v\u00e2r\u0219ite de magistra\u021bi<\/strong>. \u00cen contextul ponderii majoritare a num\u0103rului de judec\u0103tori (zece), se apreciaz\u0103 \u00een cuprinsul observa\u021biilor c\u0103 aceste propuneri au fost fie respinse \u00een mai multe cazuri nejustificat, fie aprobate lu\u00e2ndu-se \u00een considerare criterii care nu sunt bazate pe aspecte meritocratice.<\/p>\n

            Al\u021bi magistra\u021bi au subliniat c\u0103 Sec\u021bia pentru judec\u0103tori a CSM ar putea respinge un candidat f\u0103r\u0103 a oferi nicio motivare. \u00cen concret, \u00een lipsa unor criterii obiective ale interviului candida\u021bilor pentru promovare la \u00cenalta Curte, s-ar limita controlul judec\u0103toresc efectiv \u0219i se alimenteaz\u0103 astfel percep\u021bia deciziilor discre\u021bionare \u00een procesul de promovare \u00een r\u00e2ndul magistra\u021bilor.<\/p>\n

            \u00cen privin\u021ba Inspec\u021biei Judiciare, pot fi amintite o serie de observa\u021bii care pun sub semnul \u00eentreb\u0103rii \u0219i chiar afirm\u0103 c\u0103 activitatea de control exercitat\u0103 de aceasta reprezint\u0103 un mecanism de conformare la deciziile organelor de conducere a instan\u021belor. \u00cen acest context, este subliniat \u0219i c\u0103 procedurile de numire a inspectorilor sunt subiective \u0219i arbitrare, nefiind bazate pe criterii clare, obiective \u0219i care s\u0103 testeze \u00een mod veritabil competen\u021bele profesionale \u0219i de etic\u0103. Sub acest aspect, percep\u021bia magistra\u021bilor este alimentat\u0103 de etapa unui interviu care are caracter eliminatoriu. \u00cen final, amintim observa\u021biile primite privind existen\u021ba \u00een cadrul Inspec\u021biei Judiciare a magistra\u021bilor delega\u021bi, aspect de natur\u0103 a vulnerabiliza ideea de cercetare disciplinar\u0103 independent\u0103 \u0219i obiectiv\u0103, fiind transmise inclusiv propuneri care s\u0103 vizeze un sistem de evaluare a inspectorilor raportat la gradul de confirmare sau infirmare a rezultatelor anchetelor disciplinare prin hot\u0103r\u00e2rile judec\u0103tore\u0219ti definite.<\/p>\n

            7.<\/strong> Unele disfunc\u021bionalit\u0103\u021bi particulare, sesizate \u00een privin\u021ba r\u0103spunderii penale, urm\u0103ririi penale \u0219i a avertizorilor \u00een interes public<\/strong><\/p>\n

            Problema prescrip\u021biei r\u0103spunderii penale<\/strong> a fost tratat\u0103 de o serie de magistra\u021bi \u00een observa\u021biile transmise, at\u00e2t din perspectiva cauzelor, c\u00e2t \u0219i prin formularea unor propuneri \u00een materie. Premisele acestui subiect aduc \u00een aten\u021bie un cadru legislativ deficitar care a fost apoi sanc\u021bionat prin dou\u0103 decizii ale Cur\u021bii Constitu\u021bionale, respectiv decizia nr. 297\/26.08.2018 \u0219i decizia nr. 358\/26.05.2022, cea dint\u00e2i nefiind urmat\u0103 de o punere a cadrului legislativ \u00een acord cu dispozi\u021biile Cur\u021bii. Practic, pe fondul lipsei de interven\u021bie la nivel legislativ, s-a produs efectul scurt\u0103rii termenului \u00een care persoanele cercetate puteau fi trase la r\u0103spundere penal\u0103 (\u00een acest context \u00eentreruperea cursului prescrip\u021biei neput\u00e2nd opera \u0219i r\u0103m\u00e2n\u00e2nd aplicabil exclusiv termenul general de prescrip\u021bie).<\/p>\n

            Ulterior, prin decizia nr. 67\/25.10.2022 pronun\u021bat\u0103 de c\u0103tre Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept \u00een materie penal\u0103 al \u00cenaltei Cur\u021bi de Casa\u021bie \u0219i Justi\u021bie s-a consacrat faptul c\u0103 normele referitoare la \u00eentreruperea cursului prescrip\u021biei sunt norme de drept penal material care se aplic\u0103 cu respectarea dispozi\u021biilor privind legea penal\u0103 mai favorabil\u0103. Astfel, potrivit acestei dezleg\u0103ri, \u00eencep\u00e2nd cu data de 01.02.2014 (data intr\u0103rii \u00een vigoare a Codului penal) \u0219i p\u00e2n\u0103 la data de 30.05.2022 (data intr\u0103rii \u00een vigoare a dispozi\u021biilor Ordonan\u021bei de Urgen\u021b\u0103 a Guvernului nr. 71\/2022) nu au existat cazuri de \u00eentrerupere a termenului de prescrip\u021bie a r\u0103spunderii penale, ceea ce a \u00eensemnat aplicarea termenelor de prescrip\u021bie general\u0103 (\u0219i nu a celor speciale, care reprezentau dublu termenelor generale).<\/p>\n

            \u00cen acest context, prescrip\u021bia r\u0103spunderii penale a generat \u00eencetarea unui num\u0103r impresionant de dosare penale, ceea ce a produs un efect profund negativ \u00een percep\u021bia societ\u0103\u021bii cu privire la eficien\u021ba \u0219i credibilitatea actului de justi\u021bie.<\/p>\n

            Suplimentar, magistra\u021bii remiten\u021bi au ar\u0103tat \u00een cadrul observa\u021biilor \u0219i faptul c\u0103 la data de 16 iunie 2025, \u00cenalta Curte de Casa\u021bie \u0219i Justi\u021bie \u2013 Completul pentru solu\u021bionarea recursurilor \u00een interesul legii, a pronun\u021bat Decizia nr. 8 \u00een dosarul nr. 531\/1\/2025 prin care a stabilit c\u0103 \u201elucr\u0103torii poli\u021biei judiciare din cadrul Direc\u021biei Generale Anticorup\u021bie au competen\u021ba s\u0103 efectueze, prin delegare, \u00een condi\u021biile prev\u0103zute de lege, actele de cercetare penal\u0103 dispuse de procurorul competent exclusiv \u00een cauzele privind infrac\u021biunile prev\u0103zute de art. 1 alin. (2) din OUG nr. 120\/2005\u201d.<\/p>\n

            \u0218i \u00een acest domeniu magistra\u021bii remiten\u021bi subliniaz\u0103 necesitatea unei reac\u021bii \u00een plan legislativ prin care s\u0103 extind\u0103 competen\u021bele acestei structuri de poli\u021bie<\/strong> de a cerceta faptele de corup\u021bie la un nivel general, iar nu doar limitat pe structurile MAI. Justificarea este dat\u0103 de faptul c\u0103 resursa uman\u0103 este una specializat\u0103 \u0219i experimentat\u0103, fiind depuse eforturi \u00een calificarea ofi\u021berilor de poli\u021bie judiciar\u0103 \u0219i fiind alocate resurse financiare importante pentru dotarea acesteia cu tehnic\u0103 special\u0103, specific\u0103 instrument\u0103rii cauzelor de corup\u021bie. \u00cen observa\u021biile transmise, s-a subliniat c\u0103 privarea procurorilor care lucreaz\u0103 cauze de corup\u021bie de posibilitatea deleg\u0103rii organelor de poli\u021bie din cadrul DGA \u00een dosare poate fi comparat\u0103 plastic cu o ac\u021biune de tragere \u00een mers a \u201efr\u00e2nei de m\u00e2n\u0103 la lupta anticorup\u021bie\u201d. Corelativ, a fost propus \u0219i faptul c\u0103 deta\u0219area poli\u021bi\u0219tilor la DNA ar trebui supus\u0103 unei proceduri bazate pe verificarea criteriilor de experien\u021b\u0103, cuno\u0219tin\u021be \u0219i calit\u0103\u021bi ale acestora.<\/p>\n

            Corelativ, situa\u021bia structurilor de cercetare a infrac\u021biunilor comise de magistra\u021bi<\/strong>, dezvoltat\u0103 anterior, a fost amintit\u0103 \u00een cadrul unei serii de observa\u021bii, din care rezult\u0103 ineficien\u021ba \u0219i nefunc\u021bionalitatea acestei organiz\u0103ri, inclusiv din cauza lipsei de resurse umane specializate \u0219i tehnice.<\/p>\n

            \u00cen final, se cuvine a fi amintit\u0103 situa\u021bia special\u0103 a protec\u021biei avertizorului \u00een interes public<\/strong>, \u00een contextul mai multor observa\u021bii care privesc acest subiect. Conform unei hot\u0103r\u00e2ri a CSM din anul 2025, normele privind protec\u021bia avertizorului \u00een interes public nu s-ar aplica \u00een cazul instan\u021belor de judecat\u0103, fapt perceput de magistra\u021bi ca un factor de presiune \u0219i care, dac\u0103 s-ar achiesa la aceast\u0103 interpretare, ar necesita o interven\u021bie legislativ\u0103, \u00een sensul unei prevederi exprese a acestei inciden\u021be. Este, totu\u0219i, interesant de observat, c\u0103 pe site-ul oficial al Inspec\u021biei Judiciare, la sec\u021biunea legisla\u021bie aplicabil\u0103, figureaz\u0103 inclusiv Legea nr. 361\/2022 privind protec\u021bia avertizorilor \u00een interes public.***<\/p>\n

            \u00cen concluzie, aspectele semnalate de magistra\u021bi semnaleaz\u0103 deficien\u021be privind mai multe componente ale sistemului judiciar, unele care privesc organizarea judiciar\u0103, unele care vizeaz\u0103 cariera magistra\u021bilor, iar altele care au \u00een vedere cadrul legislativ aplicabil. De asemenea, sunt aduse \u00een aten\u021bie elemente \u0219i disfunc\u021bionalit\u0103\u021bi care pot impune analize suplimentare, inclusiv prin colectarea \u0219i corelarea unor date obiective, \u00een vederea delimit\u0103rii riguroase \u00eentre percep\u021bii institu\u021bionale \u0219i situa\u021bii de fapt verificabile.<\/p>\n

            \u00cen acord cu atribu\u021biile sale constitu\u021bionale, Pre\u0219edintele Rom\u00e2niei urmeaz\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i exercite prerogativele prin ini\u021bierea unui dialog institu\u021bional structurat cu autorit\u0103\u021bile competente \u0219i actorii relevan\u021bi, prin solicitarea unor evalu\u0103ri tehnice \u0219i juridice din partea organismelor cu atribu\u021bii \u00een materie, precum \u0219i, dup\u0103 caz, prin sus\u021binerea autorit\u0103\u021bilor \u00eenvestite cu ini\u021biativ\u0103 legislativ\u0103 \u00een demersurile de adaptare a cadrului normativ, menite s\u0103 asigure func\u021bionarea coerent\u0103, transparent\u0103 \u0219i echilibrat\u0103 a sistemului judiciar.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

            Red\u0103m documentul publicat, duminic\u0103, de Administra\u021bia Preziden\u021bial\u0103: Prezentul raport sintetizeaz\u0103 observa\u021biile scrise transmise direct \u00een aten\u021bia Pre\u0219edintelui Rom\u00e2niei de magistra\u021bi activi sau retra\u0219i din activitate, \u00een perioada 11 \u2013 19 … Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":667472,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"Default","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/667471"}],"collection":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=667471"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/667471\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/667472"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=667471"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=667471"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=667471"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}