{"id":667635,"date":"2025-12-22T15:16:05","date_gmt":"2025-12-22T15:16:05","guid":{"rendered":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=667635"},"modified":"2025-12-22T15:16:05","modified_gmt":"2025-12-22T15:16:05","slug":"leonardo-badea-prim-viceguvernator-bnr-stabilizarea-datoriei-publice-implicatii-pentru-nivelul-adecvat-al-deficitului-bugetar-primar-p","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=667635","title":{"rendered":"Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Stabilizarea datoriei publice \u2013 implica\u021bii pentru nivelul adecvat al deficitului bugetar primar (P)"},"content":{"rendered":"

Din perspectiva sustenabilit\u0103\u021bii fiscale, Rom\u00e2nia intr\u0103 \u00eentr-o nou\u0103 etap\u0103, f\u0103r\u0103 precedent \u00een era post-decembrist\u0103: dep\u0103\u0219irea pragului aferent criteriilor de la Maastricht conform c\u0103rora datoria public\u0103 (exprimat\u0103 ca pondere \u00een PIB nominal) trebuie s\u0103 fie mai mic\u0103 de 60%.<\/p>\n

Cu excep\u021bia Ungariei, care, dup\u0103 criza financiar\u0103 din 2008-2009 a avut aproape constant un nivel al datoriei publice peste 70% din PIB (cu excep\u021bia anilor 2018 \u0219i 2019, conform datelor AMECO), celelalte \u021b\u0103ri din regiune nu au avut experien\u021ba unui nivel al datoriei publice mai mare de 60%. Totu\u0219i, noua normalitate observat\u0103 dup\u0103 izbucnirea crizei pandemice \u0219i a r\u0103zboiului din Ucraina arat\u0103 condi\u021bii economice, dar \u0219i financiar-monetare, total diferite fa\u021b\u0103 de cele care au caracterizat perioada post-criz\u0103. Mai exact, dac\u0103 \u00een perioada post-criz\u0103 am avut minime istorice ale dob\u00e2nzilor, \u00eenso\u021bite de un nivel redus al infla\u021biei \u0219i rate considerabile de cre\u0219tere economic\u0103, tabloul macro-financiar actual este caracterizat de condi\u021bii semnificativ diferite.<\/p>\n

\u00cen contextul celor men\u021bionate, pentru a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi sustenabilitatea politicilor fiscale este important s\u0103 \u00een\u021belegem dinamica datoriei publice. \u00cen linie cu metodologia Comisiei Europene dar \u0219i cu alte articole de specialitate din domeniu, precum Checherita-Westphal \u0219i Semeano (2020), modificarea de la o perioad\u0103 la alta a datoriei publice poate fi pus\u0103 pe seama a trei factori principali: 1) efectul bulg\u0103relui de z\u0103pad\u0103 (snowball) determinat de diferen\u021bialul \u2018r-g\u2018, 2) soldul bugetar primar (se exclud cheltuielile cu dob\u00e2nzile din deficitul total) \u0219i 3) alte ajust\u0103ri de stoc \u0219i flux asupra datoriei publice. Acest al treilea element care influen\u021beaz\u0103 datoria public\u0103 se refer\u0103 la ajust\u0103ri ale datoriei care provin din factori \u00een afara deficitului bugetar, cum ar fi achizi\u021biile sau v\u00e2nz\u0103rile de active financiare, reevalu\u0103rile, varia\u021biile cursului de schimb, alte opera\u021biuni care modific\u0103 nivelul datoriei f\u0103r\u0103 a trece prin soldul bugetar etc.<\/p>\n

\u00cen cele ce urmeaz\u0103 vom examina perspectivele fiscale pentru orizontul 2025-2026 \u00een cazul Rom\u00e2niei, dar \u0219i al altor economii similare din Europa Central\u0103 \u0219i de Est, prin prisma celor trei factori men\u021biona\u021bi anterior care au impact asupra dinamicii raportului dintre datoria public\u0103 \u0219i PIB. Estim\u0103rile utilizate \u00een aceast\u0103 analiz\u0103 se bazeaz\u0103 pe datele \u0219i proiec\u021biile disponibile \u00een baza de date AMECO. Acestea sunt, prin natura lor, condi\u021bionate de un set de ipoteze privind evolu\u021bia variabilelor macroeconomice relevante, \u00een special ratele nominale ale dob\u00e2nzii, infla\u021bia \u0219i ritmul de cre\u0219tere economic\u0103. \u00cen consecin\u021b\u0103, valorile estimate ale diferen\u021bialului r\u2013g \u0219i ale pozi\u021biei bugetare primare compatibile cu stabilizarea raportului datorie\/PIB pot suferi revizuiri pe m\u0103sura actualiz\u0103rii ipotezelor de lucru \u0219i a informa\u021biilor disponibile, reflect\u00e2nd modific\u0103rile contextului macroeconomic \u0219i financiar.<\/p>\n

Figura 1: Efectul de tip snowball determinat de diferen\u021bialul \u2018r-g\u2018 asupra datoriei publice (pondere \u00een PIB nominal)<\/p>\n

<\/p>\n

Sursa: AMECO<\/p>\n

\u00cen graficul de mai sus, se poate observa efectul de tip snowball determinat de diferen\u021bialul \u2018r-g\u2018 asupra datoriei publice. Valorile negative din grafic indic\u0103 faptul c\u0103 diferen\u021bialul \u2018r-g\u2018 are efecte de sc\u0103dere asupra datoriei publice, \u00een timp ce valorile pozitive indic\u0103 efecte de cre\u0219tere asupra datoriei publice. Din grafic se poate observa c\u0103 diferen\u021bialul \u2018r-g\u2018 are efecte mai favorabile asupra datoriei publice \u00een cazul \u021b\u0103rii noastre comparativ cu celelalte \u021b\u0103ri din regiune, at\u00e2t pentru anul 2025, c\u00e2t \u0219i pentru urm\u0103torii doi ani (aceste efecte se reflect\u0103 implicit \u0219i asupra spa\u021biului fiscal).<\/p>\n

Figura 2: Ajust\u0103ri stoc-flux asupra datoriei publice (pondere \u00een PIB nominal)<\/p>\n

<\/p>\n

Sursa: AMECO, calcule proprii<\/p>\n

\u00cen cazul ajust\u0103rilor stoc-flux (calculate ca raport \u00eentre sumele brute raportate de AMECO \u0219i nivelul PIB nominal), interpretarea valorile din graficul de mai sus este aceea\u0219i cu cea dat\u0103 pentru efectul de tip snowball: valorile negative indic\u0103 efecte de sc\u0103dere asupra datoriei publice, iar cele pozitive efecte de cre\u0219tere. Din figurile raportate \u00een graficul de mai sus, se poate observa c\u0103, \u0219i din aceast\u0103 perspectiv\u0103, situa\u021bia este eterogen\u0103 la nivelul regiunii. Ungaria este singura dintre cele patru \u021b\u0103ri analizate pentru care ajust\u0103rile de tip stoc-flux au efecte de sc\u0103dere asupra datoriei publice. Pe de alt\u0103 parte, pentru Rom\u00e2nia sunt a\u0219teptate cele mai mici efecte de cre\u0219tere asupra datoriei publice datorate ajust\u0103rilor stoc-flux. Polonia, \u00een schimb, prezint\u0103 efecte de cre\u0219tere de peste 2,5 puncte procentuale pentru 2026, care ulterior urmeaz\u0103 s\u0103 scad\u0103 p\u00e2n\u0103 la nivelul de 1,9 puncte procentuale \u00een 2027. Conform Checherita-Westphal \u0219i Semeano (2020), \u00een evalu\u0103rile pe termen lung asupra sustenabilit\u0103\u021bii dinamicii datoriei publice, ajust\u0103rile stoc-flux ar trebui aproximate la 0. \u00cen aceste condi\u021bii, cei doi autori men\u021bioneaz\u0103 faptul c\u0103 at\u00e2t timp c\u00e2t deficitul bugetar pe soldul balan\u021bei primare este egal cu efectul de snwoball, nu vom avea vreo modificare a datoriei publice. La nivelul regiunii \u00eens\u0103, putem observa c\u0103 ajust\u0103rile stoc-flux sunt eterogene \u0219i pot fi chiar importante, cum este cazul Poloniei. De aceea, vom considera ca ipotez\u0103 fiscal\u0103 de lucru pentru non-accelerarea datoriei publice c\u0103 deficitul soldului balan\u021bei primare este egal cu suma dintre efectul de snowball \u0219i ajust\u0103rile stoc-flux. Astfel, rezultatul acestui calcul ne va oferi nivelul implicit al soldului bugetar primar care stabilizeaz\u0103 dinamica raportului dintre datoria public\u0103 \u0219i PIB.<\/p>\n

Figura 3: Soldul bugetar primar implicit pentru stabilizarea datoriei publice (pondere \u00een PIB nominal)<\/p>\n

<\/p>\n

Sursa: AMECO, calcule proprii<\/p>\n

\u00cen graficul de mai sus, conform bazei de date AMECO, valorile negative indic\u0103 o situa\u021bie de deficit bugetar, \u00een timp ce valorile pozitive indic\u0103 o situa\u021bie de excedent bugetar. Astfel, conform cifrelor raportate, deficitul bugetar primar pentru cazul Rom\u00e2niei trebuie s\u0103 fie de aproximativ 1% din PIB, astfel \u00eenc\u00e2t raportul dintre datoria public\u0103 \u0219i PIB s\u0103 nu creasc\u0103. Astfel, un deficit bugetar primar mai mic de 1% ar conduce la o reducere a datoriei publice, \u00een timp ce un deficit bugetar primar mai mare de 1% ar conduce la o cre\u0219tere a datoriei publice. \u0218i pentru Ungaria se poate observa c\u0103 deficitul bugetar implicit este tot \u00een jurul nivelului de 1% din PIB. \u00cen schimb, \u00een cazul Poloniei este nevoie de un excedent pe soldul balan\u021bei primare astfel \u00eenc\u00e2t datoria public\u0103 s\u0103 nu creasc\u0103.<\/p>\n

Figura 4: Soldul bugetar primar prognozat (pondere \u00een PIB nominal)<\/p>\n

<\/p>\n

Sursa: AMECO<\/p>\n

\u00cen schimb, \u00een opozi\u021bie cu rezultatele calculelor de mai sus disponibile \u00een baza de date AMECO, deficitele bugetare primare prognozate pentru 2026-2027 dep\u0103\u0219esc semnificativ nivelul de 1% \u00een cazul \u021b\u0103rii noastre. \u00cen cazul Poloniei, pentru care ar fi trebuit s\u0103 existe excedente bugetare primare \u00een vederea stabiliz\u0103rii datoriei publice pentru 2026 \u0219i 2027, se a\u0219teapt\u0103 deficite bugetare primare \u00een urm\u0103torii doi ani chiar mai mari dec\u00e2t ale Rom\u00e2niei, ceea ce va determina, \u0219i pentru aceast\u0103 \u021bar\u0103, o cre\u0219tere semnificativ\u0103 a datoriei publice. \u00cen cazul Ungariei, deficitele bugetare primare sunt pu\u021bin peste 1%, \u00een timp ce \u00een cazul Cehiei se a\u0219teapt\u0103 ca deficitele bugetare primare s\u0103 fie sub 1%.<\/p>\n

Figura 5: Cre\u0219terea prognozat\u0103 pentru raportul dintre datoria public\u0103 \u0219i PIB<\/p>\n

<\/p>\n

Sursa: AMECO, calculat\u0103<\/p>\n

Date fiind circumstan\u021bele men\u021bionate anterior, pentru Rom\u00e2nia, se a\u0219teapt\u0103 o cre\u0219tere a raportului datorie public\u0103 \/ PIB de 2 \u0219i, respectiv, 1,6 puncte procentuale \u00een anii 2026 \u0219i 2027, \u00een timp ce pentru Cehia \u0219i Ungaria, cre\u0219terile a\u0219teptate sunt de p\u00e2n\u0103 la 1 punct procentual. O not\u0103 distinct\u0103 se remarc\u0103 \u00een cazul Poloniei, pentru care, \u00een urm\u0103torii doi ani, se a\u0219teapt\u0103 cre\u0219teri ale acestui indicator de 5,4 puncte procentuale, respectiv 4,3 puncte procentuale.<\/p>\n

Figura 6: Datoria public\u0103 prognozat\u0103 (pondere \u00een PIB nominal)<\/p>\n

Sursa: AMECO<\/p>\n

 <\/p>\n

<\/p>\n

\u00cen aceste condi\u021bii, se a\u0219teapt\u0103 ca datoria public\u0103 a Rom\u00e2niei s\u0103 ajung\u0103 aproximativ 61,1% din PIB \u00een 2026 \u0219i 62,7% din PIB \u00een 2027, \u00een timp ce pentru Polonia se a\u0219teapt\u0103 niveluri de 64,9% \u0219i, respectiv, de 69,2%. Ungaria va avea \u00een continuare cea mai mare datorie public\u0103 din regiune, care va atinge nivelul de 73,9% \u0219i, respectiv, 74,9% \u00een intervalul de timp men\u021bionat (conform informa\u021biilor furnizate de AMECO).<\/p>\n

Figura 7: Prognoz\u0103 pentru costul statului cu dob\u00e2nzile (pondere \u00een PIB nominal)<\/p>\n

<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Sursa: AMECO<\/em><\/p>\n

\u00cen acest context, chiar dac\u0103, potrivit rezultatelor estimate mai sus, Polonia va avea o cre\u0219tere important\u0103 a datoriei \u00een urm\u0103torii doi ani, totu\u0219i costul cu dob\u00e2nzile aferente pe care \u021bara noastr\u0103 \u00eel va pl\u0103ti va fi mai ridicat cu 0,6 puncte procentuale, respectiv, 0,5 puncte procentuale.<\/p>\n

A\u0219adar, estim\u0103rile disponibile \u00een baza de date AMECO arat\u0103 c\u0103, de\u0219i Rom\u00e2nia s-ar putea plasa abia pe locul al treilea \u00een regiune din perspectiva raportului datorie public\u0103 \/ PIB, condi\u021biile \u00een care \u021bara noastr\u0103 \u00ee\u0219i poate finan\u021ba datoria public\u0103 vor fi mai nefavorabile dec\u00e2t cele din Ungaria \u0219i Polonia. A\u0219adar, o cre\u0219tere pe termen scurt a datoriei publice poate fi acomodat\u0103 foarte diferit \u00een Rom\u00e2nia spre deosebire de alte \u021b\u0103ri din regiune \u0219i poate conduce \u0219i la alte externalit\u0103\u021bi negative pentru mediul de afaceri \u0219i sectorul economic real.<\/p>\n

\u00centruc\u00e2t Rom\u00e2nia intr\u0103 \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 \u00een categoria \u021b\u0103rilor cu o datorie public\u0103 de peste 60% din PIB, orice situare a deficitului bugetar primar peste nivelul implicit care stabilizeaz\u0103 dinamica datoriei publice raportat\u0103 la PIB ar putea crea, \u00eentr-un orizont mediu de timp, situa\u021bia \u00een care vor trebui s\u0103 existe unele ajust\u0103ri viitoare de tipul unor excedente primare.<\/p>\n

\u00cen consecin\u021b\u0103, ob\u021binerea stabiliz\u0103rii dinamicii raportului datorie public\u0103\/PIB \u00eentr-un orizont c\u00e2t mai apropiat este esen\u021bial\u0103, \u00eentruc\u00e2t am\u00e2narea acestui proces ar conduce la un nivel mai ridicat al datoriei, ceea ce ar face necesare, ulterior, realizarea unor surplusuri bugetare primare, dificil de sus\u021binut \u00een mod persistent \u00een lumina experien\u021bei post-criz\u0103.<\/p>\n

La acest moment, analiza dinamicii datoriei publice indic\u0103 faptul c\u0103 dep\u0103\u0219irea pragului de 60% din PIB modific\u0103 constr\u00e2ngerile de politic\u0103 fiscal\u0103 pentru Rom\u00e2nia. Pe baza descompunerii standard a varia\u021biei raportului datorie\/PIB \u00een func\u021bie de diferen\u021bialul r\u2013g, de soldul bugetar primar \u0219i de ajust\u0103rile stoc\u2013flux, rezultatele sugereaz\u0103 c\u0103 stabilizarea datoriei publice este compatibil\u0103 cu un deficit bugetar primar de aproximativ 1% din PIB. Cu toate c\u0103 diferen\u021bialul r\u2013g prognozat, \u00een baza datelor AMECO, r\u0103m\u00e2ne relativ favorabil \u00een compara\u021bie cu alte economii din Europa Central\u0103 \u0219i de Est, deficitele bugetare primare anticipate pentru perioada 2026\u20132027 dep\u0103\u0219esc nivelul implicit de stabilizare, ceea ce induce o dinamic\u0103 ascendent\u0103 a raportului datorie\/PIB. \u00cen acela\u0219i timp, costurile cu dob\u00e2nzile sunt prognozate a fi mai ridicate \u00een cazul Rom\u00e2niei dec\u00e2t \u00een alte economii din regiune, amplific\u00e2nd vulnerabilitatea fiscal\u0103 \u0219i limit\u00e2nd capacitatea de a acomoda cre\u0219teri ale datoriei publice.<\/p>\n

\u00cen acest context, men\u021binerea, pe termen mediu, a unor deficite bugetare primare peste nivelul compatibil cu stabilizarea datoriei implic\u0103 riscul acumul\u0103rii unor necesit\u0103\u021bi de ajust\u0103ri fiscale viitoare mai ample, sub forma unor excedente primare persistente, dificil de sus\u021binut din perspectiv\u0103 economic\u0103 \u0219i institu\u021bional\u0103.<\/p>\n

Prin urmare, asigurarea stabiliz\u0103rii raportului datorie public\u0103\/PIB \u00eentr-un orizont c\u00e2t mai apropiat reprezint\u0103 o condi\u021bie necesar\u0103 pentru consolidarea sustenabilit\u0103\u021bii fiscale \u0219i pentru reducerea vulnerabilit\u0103\u021bilor macrofinanciare din \u021bara noastr\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Din perspectiva sustenabilit\u0103\u021bii fiscale, Rom\u00e2nia intr\u0103 \u00eentr-o nou\u0103 etap\u0103, f\u0103r\u0103 precedent \u00een era post-decembrist\u0103: dep\u0103\u0219irea pragului aferent criteriilor de la Maastricht conform c\u0103rora datoria public\u0103 (exprimat\u0103 ca pondere \u00een PIB … Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":667636,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"Default","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/667635"}],"collection":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=667635"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/667635\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/667636"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=667635"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=667635"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=667635"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}