{"id":668947,"date":"2025-12-30T13:16:04","date_gmt":"2025-12-30T13:16:04","guid":{"rendered":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=668947"},"modified":"2025-12-30T13:16:04","modified_gmt":"2025-12-30T13:16:04","slug":"bnr-inflatia-ramane-aproape-de-10-dobanzile-nu-scad-consumul-romanilor-tot-mai-slab","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=668947","title":{"rendered":"BNR: Infla\u021bia r\u0103m\u00e2ne aproape de 10%, dob\u00e2nzile nu scad. Consumul rom\u00e2nilor, tot mai slab"},"content":{"rendered":"<div><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/microscopemedia.com\/wp-content\/uploads\/2025\/12\/bnr-inflatia-ramane-aproape-de-10-dobanzile-nu-scad-consumul-romanilor-tot-mai-slab.png\" class=\"ff-og-image-inserted\"><\/div>\n<p id=\"p-0\">Rata anual\u0103 a infla\u021biei a fost de 9,76% \u00een luna octombrie, u\u0219or sub nivelul din septembrie, dar \u00een continuare de aproape patru ori peste \u021binta <a href=\"https:\/\/www.bnr.ro\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">BNR<\/a>. Sc\u0103derea marginal\u0103 a infla\u021biei a venit mai ales din ieftinirea temporar\u0103 a unor produse alimentare \u0219i a carburan\u021bilor. Produc\u021bia agricol\u0103 bun\u0103 din acest an \u0219i reducerea pre\u021bului petrolului au temperat infla\u021bia pe termen scurt.<\/p>\n<h2 align=\"justify\" id=\"chapter-0\">Scumpirile s-au extins \u00een toat\u0103 economia<\/h2>\n<p align=\"justify\" id=\"p-1\">\u00cen schimb, energia electric\u0103 \u0219i gazele naturale continu\u0103 s\u0103 scumpeasc\u0103 via\u021ba de zi cu zi. Pre\u021burile au crescut dup\u0103 liberalizarea pie\u021bei energiei \u0219i ajust\u0103rile tarifare din a doua parte a anului. De asemenea, cre\u0219terea TVA \u0219i a accizelor, din august 2025, a alimentat scumpirile \u00een lan\u021b.<\/p>\n<p id=\"p-2\">Infla\u021bia de baz\u0103, care nu ia \u00een calcul pre\u021burile care se schimb\u0103 frecvent, precum cele la alimente \u0219i energie, se men\u021bine ridicat\u0103, la peste 8%. Acest lucru arat\u0103 c\u0103 scumpirile s-au extins \u00een economie \u0219i afecteaz\u0103 inclusiv serviciile \u0219i produsele procesate.<\/p>\n<h2 id=\"chapter-1\">Infla\u021bia, motivul dob\u00e2nzilor mari<\/h2>\n<p id=\"p-3\">BNR a decis s\u0103 men\u021bin\u0103 dob\u00e2nda-cheie la 6,50%, nivel neschimbat din luna august. Oficialii BNR spun c\u0103 reducerea dob\u00e2nzilor ar putea reaprinde infla\u021bia, mai ales \u00eentr-un moment \u00een care aceasta este alimentat\u0103 de factori externi \u0219i fiscali. Dac\u0103 dob\u00e2nzile ar sc\u0103dea, \u00eemprumuturile ar deveni mai accesibile, iar consumul ar cre\u0219te. Cum pre\u021burile sunt deja mari, aceast\u0103 cre\u0219tere a cheltuielilor ar putea \u00eempinge infla\u021bia \u0219i mai sus.<\/p>\n<p id=\"p-4\">Efectele acestei politici se v\u0103d \u0219i pe pia\u021ba valutar\u0103 \u0219i \u00een costul creditelor. Leul s-a depreciat u\u0219or fa\u021b\u0103 de euro \u00een luna octombrie, cu aproximativ 0,3%, evolu\u021bie influen\u021bat\u0103 de situa\u021bia de pe pie\u021bele interna\u021bionale \u0219i de incertitudinile fiscale interne. \u00cen acela\u0219i timp, costul creditelor a r\u0103mas ridicat, \u00eemprumuturile pentru popula\u021bie av\u00e2nd dob\u00e2nzi medii de aproape 7,7%, iar cele pentru firme apropiindu-se de 9%.<\/p>\n<h2 id=\"chapter-2\">Dob\u00e2nzile fr\u00e2neaz\u0103 investi\u021biile private<\/h2>\n<p id=\"p-5\">\u00cens\u0103 dob\u00e2nzile ridicate nu afecteaz\u0103 doar consumul, ci \u0219i investi\u021biile. Creditele mai scumpe \u00eei fac pe unii antreprenori s\u0103 am\u00e2ne sau s\u0103 reduc\u0103 planurile de extindere. Acest efect este resim\u021bit mai ales \u00een mediul privat, unde deciziile depind direct de costul finan\u021b\u0103rii. Investi\u021biile finan\u021bate din fonduri publice sau europene sunt mai pu\u021bin sensibile la nivelul dob\u00e2nzilor.<\/p>\n<p id=\"p-6\">Pe termen scurt, rom\u00e2nii nu ar trebui s\u0103 se a\u0219tepte la dob\u00e2nzi mai mici. O sc\u0103dere mai vizibil\u0103 a infla\u021biei este estimat\u0103 abia din a doua jum\u0103tate a anului 2026, dup\u0103 ce se vor estompa efectele scumpirilor din energie \u0219i ale major\u0103rilor de taxe. \u201eEfectele infla\u021bioniste directe exercitate de \u0219ocurile pe partea ofertei au un caracter tranzitoriu, urm\u00e2nd s\u0103 antreneze, odat\u0103 cu epuizarea lor, \u00een trimestrul III 2026, o corec\u021bie descendent\u0103 abrupt\u0103 a traiectoriei ratei anuale a infla\u021biei\u201d, precizeaz\u0103 BNR.<\/p>\n<h2 id=\"chapter-3\">Economia cre\u0219te, dar dezechilibrat<\/h2>\n<p id=\"p-7\">Produsul Intern Brut al Rom\u00e2niei a crescut cu 1,6% \u00een trimestrul III din 2025, comparativ cu aceea\u0219i perioad\u0103 a anului trecut. Ritmul de cre\u0219tere a fost mai bun dec\u00e2t \u00een trimestrul II, \u00eens\u0103 BNR sus\u021bine c\u0103 avansul economic nu este unul s\u0103n\u0103tos \u0219i echilibrat. Cre\u0219terea este sus\u021binut\u0103 aproape exclusiv de investi\u021bii, \u00een timp ce consumul popula\u021biei scade.<\/p>\n<p id=\"p-8\">Investi\u021biile au crescut cu 8,3% \u00eentr-un an, cu avansuri importante \u00een infrastructur\u0103, proiecte imobiliare \u0219i sectorul energetic. \u00cen schimb, cheltuielile popula\u021biei au avansat extrem de pu\u021bin, cu doar 0,5%, odat\u0103 cu sc\u0103derea puterii de cump\u0103rare.<\/p>\n<h2 id=\"chapter-4\">Salariile nu \u021bin pasul cu pre\u021burile<\/h2>\n<p id=\"p-9\">Potrivit datelor BNR, salariul real, ajustat cu infla\u021bia, a sc\u0103zut cu aproximativ 4,2% \u00een trimestrul III fa\u021b\u0103 de aceea\u0219i perioad\u0103 a anului trecut. Cu alte cuvinte, chiar dac\u0103 salariile au crescut nominal, scumpirile au fost mai mari.<\/p>\n<p id=\"p-10\">Sc\u0103derea puterii de cump\u0103rare s-a reflectat direct \u00een consum. Volumul comer\u021bului \u0219i al serviciilor a sc\u0103zut cu aproximativ 4,4%, iar serviciile recreative au \u00eenregistrat un declin de peste 7% comparativ cu 2024. Cele mai puternice reduceri s-au v\u0103zut \u00een turism, restaurante \u0219i hoteluri, unde \u00eencas\u0103rile au sc\u0103zut cu mai mult de 9%.<\/p>\n<h2 id=\"chapter-5\">Rom\u00e2nii continu\u0103 s\u0103 str\u00e2ng\u0103 cureaua<\/h2>\n<p id=\"p-11\">Rom\u00e2nii am\u00e2n\u0103 achizi\u021biile mari \u0219i reduc cheltuielile pe toate segmentele, nu doar pe cele considerate neesen\u021biale. \u00cencrederea consumatorilor \u00een viitorul economic s-a deteriorat accentuat \u00een trimestrul III fa\u021b\u0103 de trimestrul II. Indicatorul specific a cobor\u00e2t la minus 31 de puncte, unul dintre cele mai sc\u0103zute niveluri din ultimii ani.<\/p>\n<p id=\"p-12\">De asemenea, pruden\u021ba se vede tot mai clar: rom\u00e2nii reduc cheltuielile \u0219i \u00ee\u0219i mut\u0103 economiile \u00een b\u0103nci. Potrivit BNR, <a href=\"https:\/\/www.mediafax.ro\/economic\/bnr-depozitele-populatiei-in-banci-au-crescut-in-luna-noiembrie-23664643\">depozitele \u00een lei \u0219i \u00een valut\u0103 ale popula\u021biei \u00een b\u0103nci au crescut<\/a> cu 3,9%, respectiv cu 15,7%, \u00een luna noiembrie, comparativ cu luna similar\u0103 din 2024.<\/p>\n<h2 id=\"chapter-6\">Industria stagneaz\u0103, serviciile scad<\/h2>\n<p id=\"p-13\">Produc\u021bia industrial\u0103 a stagnat \u00een luna octombrie, cu un avans nesemnificativ de 0,2% fa\u021b\u0103 de aceea\u0219i lun\u0103 a anului trecut. Evolu\u021biile din industrie au fost \u00eens\u0103 diferite de la un sector la altul. Produc\u021bia din energie a crescut, \u00een timp ce industria prelucr\u0103toare \u0219i cea extractiv\u0103 au continuat s\u0103 scad\u0103.<\/p>\n<p id=\"p-14\">\u00cen acela\u0219i timp, sectorul serviciilor \u0219i comer\u021bul au continuat s\u0103 scad\u0103, cu o contrac\u021bie de peste 4% fa\u021b\u0103 de octombrie 2024, afectate direct de sl\u0103birea consumului popula\u021biei.<\/p>\n<h2 id=\"chapter-7\">Angaj\u0103ri mai pu\u021bine<\/h2>\n<p id=\"p-15\">Num\u0103rul de salaria\u021bi a fost mai mic \u00een luna octombrie fa\u021b\u0103 de aceea\u0219i perioad\u0103 a anului trecut, cu 0,4%, semn c\u0103 firmele au devenit mai prudente cu angaj\u0103rile. Rata \u0219omajului s-a situat la 5,9%, \u00een u\u0219oar\u0103 sc\u0103dere fa\u021b\u0103 de luna precedent\u0103, \u00eens\u0103 BNR spune c\u0103 cererea de for\u021b\u0103 de munc\u0103 continu\u0103 s\u0103 se restr\u00e2ng\u0103. De\u0219i salariile din sectorul privat au continuat s\u0103 creasc\u0103 nominal, cu peste 8%, ritmul major\u0103rilor \u00eencepe s\u0103 \u00eencetineasc\u0103 pe fondul unei activit\u0103\u021bi economice mai slabe.<\/p>\n<h2 align=\"left\" id=\"chapter-8\">Ve\u0219ti mai bune din comer\u021bul exterior<\/h2>\n<p align=\"left\" id=\"p-16\">Unul dintre pu\u021binele semnale pozitive vine din comer\u021bul exterior. Deficitul comercial s-a redus cu aproape 19% fa\u021b\u0103 de octombrie 2024.<br \/>Exporturile au fost sus\u021binute de agricultur\u0103, energie \u0219i industria auto, \u00een timp ce importurile au sc\u0103zut, odat\u0103 cu cererea intern\u0103 din ce \u00een ce mai slab\u0103.<\/p>\n<h2 align=\"left\" id=\"chapter-9\">Urmeaz\u0103 ani dificili<\/h2>\n<p id=\"p-17\">Evalu\u0103rile BNR arat\u0103 c\u0103 economia Rom\u00e2niei r\u0103m\u00e2ne vulnerabil\u0103 \u00een perioada urm\u0103toare. Reducerea deficitului bugetar va necesita m\u0103suri fiscale mai dure, iar evolu\u021biile geopolitice \u0219i tensiunile de pe pie\u021bele energetice continu\u0103 s\u0103 adauge incertitudine. \u00cen acela\u0219i timp, ritmul de absorb\u021bie a fondurilor europene r\u0103m\u00e2ne esen\u021bial pentru sus\u021binerea investi\u021biilor.<\/p>\n<p align=\"justify\" id=\"p-18\">Potrivit b\u0103ncii centrale, aceste evolu\u021bii contureaz\u0103 o perioad\u0103 mai lung\u0103 de cre\u0219tere economic\u0103 modest\u0103, cu infla\u021bie ridicat\u0103 \u0219i dob\u00e2nzi mari.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Rata anual\u0103 a infla\u021biei a fost de 9,76% \u00een luna octombrie, u\u0219or sub nivelul din septembrie, dar \u00een continuare de aproape patru ori peste \u021binta BNR. Sc\u0103derea marginal\u0103 a infla\u021biei &hellip; <a href=\"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=668947\" class=\"more-link\">Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":668948,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"Default","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/668947"}],"collection":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=668947"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/668947\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/668948"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=668947"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=668947"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=668947"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}