{"id":669853,"date":"2026-01-05T13:16:04","date_gmt":"2026-01-05T13:16:04","guid":{"rendered":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=669853"},"modified":"2026-01-05T13:16:04","modified_gmt":"2026-01-05T13:16:04","slug":"profesorul-universitar-cristian-socol-sfarsitul-lumii-cu-care-ne-am-obisnuit-centre-de-putere-si-sfere-de-influenta-cum-decurge-competitia-intre-puterile-globale-pentru-un-start-bun-in-noul-superci","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=669853","title":{"rendered":"Profesorul universitar Cristian Socol: Sf\u00e2r\u0219itul lumii cu care ne-am obi\u0219nuit. Centre de putere \u0219i sfere de influen\u021b\u0103. Cum decurge competi\u021bia \u00eentre puterile globale pentru un start bun \u00een noul superciclu Kondratieff? Unde este Rom\u00e2nia"},"content":{"rendered":"
<\/div>\n

\u00cen aceast\u0103 analiz\u0103 argumentez \u201dsf\u00e2r\u0219itul lumii\u201d cu care ne-am obi\u0219nuit \u00een ultimele decenii \u0219i faptul c\u0103 ne afl\u0103m \u00een mijlocul perioadei de ciocnire \u00eentre dou\u0103 supercicluri (40-60 de ani), perioad\u0103 ce cauzeaz\u0103 \u201dcutremure\u201d economice, militare \u0219i sociale. Regulile sunt respectate asimetric, <\/span><\/span>toate puterile globale vor s\u0103 ob\u021bin\u0103 un loc \u00een capul mesei, un pole position la startul \u00een noul ciclu superlung \u0219i s\u0103 \u00ee\u0219i asigure sfere de influen\u021b\u0103 c\u00e2t mai bogate \u00een resursele noului model de cre\u0219tere bazat pe tehnologie \u00eenalt\u0103 (inclusiv minerale critice, energie ieftin\u0103, capital uman supradotat). Toate vor s\u0103-\u0219i revin\u0103 rapid la nivelurile de dinainte de pandemie \u0219i se bazeaz\u0103 inclusiv pe stimularea cererii din partea statelor mediu \u0219i slab dezvoltate. Toate vor \u00een topul suprema\u021biei militare \u0219i tehnologice, inclusive prin plata unor compensa\u021bii pentru protec\u021bia militar\u0103 asigurat\u0103. <\/span><\/span><\/p>\n

Ce va ie\u0219i din aceast\u0103 competi\u021bie<\/a> \u0219i c\u00e2nd se va finaliza ea? Incertitudine record, conflicte militare, economice valutare, tehnologice precum \u0219i multiplicarea punctelor de presiune la nivel global. Se va finaliza \u00een jurul anului 2030. <\/span><\/span><\/p>\n

    \n
  1. \n

    Despre sf\u00e2r\u0219itul lumii unipolare \u0219i reapari\u021bia sferelor de influen\u021b\u0103.<\/b><\/i><\/span><\/span> Lumea tr\u0103ie\u0219te azi \u00eentr-o aparent\u0103 dezordine. Liderii celor mai puternice \u021b\u0103ri din lume comunic\u0103 deschis interesele economice sau \/ \u0219i geopolitice \u0219i posibilitatea de a acapara noi sfere de influen\u021b\u0103. Regulile sunt respectate asimetric, mai ales de c\u0103tre cei slabi. R\u0103zboiul tehnologic, politicile comerciale protec\u021bioniste, goana dup\u0103 resurse (mai ales dup\u0103 minerale rare) pentru industriile de v\u00e2rf, miza pe energie ieftin\u0103 \u0219i fundamentarea economic\u0103 a op\u021biunilor de asisten\u021b\u0103 militar\u0103 sunt c\u00e2teva instrumente care schimb\u0103 paradigma cu care am fost \u00eenv\u0103\u021ba\u021bi p\u00e2n\u0103 acum. <\/span><\/span><\/p>\n<\/li>\n<\/ol>\n

    Se simte precum o revolu\u021bie \u00een g\u00e2ndirea strategic\u0103 de politic\u0103 extern\u0103 \u0219i ap\u0103rare, pe care Rom\u00e2nia pare c\u0103 nu o \u00een\u021belege \u0219i atunci se complace \u00een comoditatea iluziei \u201dprotec\u021biei\u201d oferite de una sau alta dintre puterile globale.<\/span><\/span><\/p>\n

    Am scris inten\u021bionat \u00een prima propozi\u021bie \u201d\u00een aparent\u0103 dezordine\u201d. Nu este nimic nou. Puterea militar\u0103 \u0219i tehnologic\u0103 este folosit\u0103 pentru a c\u0103p\u0103ta putere economic\u0103. Dominarea prin sfere de influen\u021b\u0103 presupune ie\u0219irea mai rapid\u0103 din criz\u0103 pe baza efectelor de multiplicare ridicate (inclusive prin cre\u0219terea produc\u021biei de armament). <\/span><\/span><\/p>\n

    Cine a citit \u0219i a \u00een\u021beles teoriile lui George Friedman (Stratfor) din \u201dUrm\u0103torul deceniu\u201d, \u201dUrm\u0103torii 100 de ani\u201d, \u201dFurtuna de dinaintea lini\u0219tii\u201d (toate publicate la Editura Litera) a avut un mare avantaj. A intuit c\u0103 va exista anexarea Crimeii, invazia Ucrainei dar \u0219i goana dup\u0103 mineralele rare. A putut \u201dciti\u201d semnalele competi\u021biei pentru \u00eent\u00e2ietate global\u0103 \u00eentre SUA \u0219i China, rolul Uniunii Europene dar \u0219i interesele \u021b\u0103rilor BRICS \u00een crearea de sfere de influen\u021b\u0103 la nivel regional. A \u00een\u021beles rolul \u021b\u0103rilor din Ini\u021biativa celor 3 M\u0103ri ca \u201dzid de ap\u0103rare\u201d pentru \u021b\u0103rile europene dezvoltate, din Vestul Europei. \u0218i a putut s\u0103 estimeze dinamica incertitudinii la nivel global la un nivel record, adic\u0103 ceea ce tr\u0103im ast\u0103zi. Dividendele p\u0103cii \u0219i ale certitudinii se pl\u0103tesc cu bani grei. \u021a\u0103ri emergente, \u0219i a\u0219a \u00eendatorate, contribuie fortuit sau voluntar la cre\u0219terea complexelor militaro-industriale \u0219i la o cre\u0219tere economic\u0103 sus\u021binut\u0103 a puterilor globale, cu costuri macroeconomice \u0219i sociale enorme.<\/span><\/span><\/p>\n

      \n
    1. \n

      Despre \u201dcutremurele\u201d economice, sociale \u0219i militare, cauzate de ciocnirea a dou\u0103 cicluri lungi.<\/b><\/i><\/span><\/span> Folosind teoria superciclurilor economice \u0219i sociale (de tip Kondratieff, durata 40-60 de ani), putem con\u0219tientiza c\u0103 lumea schimb\u0103 ast\u0103zi paradigma spre economia sustenabil\u0103, bazat\u0103 pe inova\u021bie, energie verde, inteligen\u021b\u0103 artificial\u0103, robotic\u0103, bioproduc\u021bie, calcul cuantic, biotehnologie \u0219i medicin\u0103 personalizat\u0103 (inclusiv prin analiza profilului genetic). <\/span><\/span><\/p>\n<\/li>\n<\/ol>\n

      Dar nu avem prea multe motive s\u0103 fim sidera\u021bi de ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 azi. Suntem la ciocnirea dintre dou\u0103 cicluri lungi, de 50 de ani. Cel din 1970-2020 (bazat pe computere, internet, telecomunica\u021bii, \u00eenceputurile biotehnologiei) \u0219i cel din 2020-2070, bazat pe pilonii aminti\u021bi mai sus. <\/span><\/span><\/p>\n

      Ciocnirile dintre supercicluri se manifest\u0103 prin schimb\u0103ri mari la nivel economic, social \u0219i geopolitic, cu turbulen\u021be economice \u0219i sociale profunde, mai ales \u00een primii 10 ani de la \u00eenceputul unui nou superciclu. De la crize financiare, revolu\u021bii tehnologice la transform\u0103ri sociale \u0219i conflicte geopolitice. A\u0219a s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een trecut, a\u0219a va fi \u0219i acum.<\/span><\/span><\/p>\n

      La fiecare \u00eenceput de ciclu lung, puterile globale \u00eencearc\u0103 s\u0103 se pozi\u021bioneze c\u00e2t mai bine. SUA, China, UE, Rusia \u0219i \u00een general \u021b\u0103rile BRICS se afl\u0103 \u00een competi\u021bia pentru suprema\u021bie economic\u0103, tehnologic\u0103 \u0219i militar\u0103. Cine face mai rapid \u0219i mai eficient tranzi\u021bia c\u0103tre modelele de cre\u0219tere economic\u0103 endogen\u0103 (bazate pe inovare, cercetare-dezvoltare, capital uman, tehnologie avansat\u0103 etc), va reu\u0219i s\u0103 se men\u021bin\u0103 pe frontiera tehnologic\u0103 (ce cuprinde liderii globali dpdv economic, tehnologic) \u0219i va conduce lumea. <\/span><\/span><\/p>\n

        \n
      1. Dar cum stau ast\u0103zi puterile globale din punct de vedere economic \u0219i social? <\/b><\/i><\/span><\/span><\/li>\n<\/ol>\n

        SUA.<\/b><\/i><\/span><\/span> <\/b>\u00cen ciuda avertismentelor privind impactul negativ al politicilor economice (inclusiv tarifare), SUA r\u0103m\u00e2ne o economie relativ robust\u0103, cu un PIB real prognozat la circa <\/span><\/span>+2,0%<\/span><\/span> anual \u00een 2026 (conform ultimei prognoze FMI). Cre\u0219terea american\u0103 este mai mare dec\u00e2t cea din zona euro (1,2\u20131,4% pentru 2025\u20132026), dar sub nivelurile pre-pandemie. Economia SUA a continuat s\u0103 se extind\u0103 \u00een 2025, sus\u021binut\u0103 de consumul privat \u0219i investi\u021bii \u00een tehnologie. Date recente arat\u0103 o accelerare neobi\u0219nuit\u0103 \u00een trim III 2025: PIB-ul anualizat a crescut +4,3% (fa\u0163\u0103 de +2\u20133% \u00een trimestrele precedente), \u00een mare parte pe seama investi\u0163iilor majore \u00een inteligen\u0163\u0103 artificial\u0103. Totu\u0219i, exist\u0103 \u0219i semne ale unei deceler\u0103ri a economiei: dinamica angaj\u0103rilor a sc\u0103zut brusc (au fost create numai 29.000 locuri noi pe lun\u0103 \u00een ultimele luni), iar \u015fomajul a urcat la circa <\/span><\/span>4,6%<\/span><\/span> \u00een noiembrie 2025 (de la 4% \u00een ianuarie), cel mai \u00eenalt nivel din ultimii 4 ani. <\/span><\/span><\/p>\n

        Infla\u0163ia continu\u0103 s\u0103 se men\u0163in\u0103 peste \u0163inta Fed. \u00cen octombrie 2025, infla\u0163ia total\u0103 bazat\u0103 pe IPC s-a situat \u00een jurul valorii de <\/span><\/span>3,0%<\/span><\/span> anual (fa\u0163\u0103 de 3,5% \u00een prima jum\u0103tate a anului), iar \u00een prognoza FMI infla\u0163ia medie din 2025 este de 2,7%, cu o revenire sub 2% abia \u00een 2027. Conjunctura monetar\u0103 reflect\u0103 aceste tensiuni: de\u015fi rata dob\u00e2nzii cheie a fost redus\u0103 recent, banca central\u0103 \u00eenc\u0103 restr\u00e2nge condi\u0163iile de creditare pentru a controla presiunile infla\u0163ioniste.<\/span><\/span><\/p>\n

        \u00cen perspectiv\u0103, redresarea moderat\u0103 a\u015fteptat\u0103 \u00een 2026 urmeaz\u0103 s\u0103 fie echilibrat\u0103 de factori interni \u015fi externi. Pe de o parte, SUA beneficiaz\u0103 de avantajul dolarului ca rezerv\u0103, de iner\u0163ia \u00eenc\u0103 solid\u0103 a consumului intern \u015fi de leadershipul tehnologic. Pe de alt\u0103 parte, deficitele ridicate au generat un nivel record al datoriei publice, de 122% din PIB (ridic\u00e2ndu-se spre 143% \u00een 2030 conform proiec\u0163iilor fiscale actuale ale FMI). SUA se confrunt\u0103 cu un deficit de cont curent semnificativ. Cre\u015fterea inegalit\u0103\u0163ilor sociale \u015fi a poverii fiscale asupra claselor de mijloc reprezint\u0103 riscuri sociale, iar politica intern\u0103 volatil\u0103 (tarife, cheltuieli imprevizibile) adaug\u0103 incertitudine. Pe de alt\u0103 parte, punctele tari includ o pia\u0163\u0103 a muncii flexibil\u0103 \u015fi un nivel ridicat al capitalului tehnologic, care ar putea sus\u021bine noi valuri de productivitate.<\/span><\/span><\/p>\n

        China.<\/b><\/i><\/span><\/span> Economia a \u00eencheiat 2025 pe o cre\u0219tere apropiat\u0103 de <\/span><\/span>+5,0%<\/span><\/span> anual, ating\u00e2nd astfel \u0163inta guvernamental\u0103. Conform pre\u0219edintelui chinez, PIB-ul Chinei a ajuns la circa 140 trilioane de yuani (20 trilioane USD), iar ratele de cre\u0219tere au fost sus\u021binute \u00een principal de exporturi solide \u0219i investi\u021bii guvernamentale. \u00cens\u0103 aceste cifre ascund evolu\u021bii divergente: consumul intern r\u0103m\u00e2ne slab (+1,3% \u00een retail la 11 luni 2025) iar investi\u0163iile private continu\u0103 s\u0103 scad\u0103, reflect\u00e2nd criza pre\u021burilor imobiliare (investi\u021biile \u00een sectorul reziden\u021bial au sc\u0103zut cu circa 16% \u00een 11 luni). Exporturile au revenit (+6% \u00een noiembrie 2025), iar excedentul comercial cumulativ a dep\u0103\u0219it 1.000 miliarde USD \u00een primele 11 luni, gener\u00e2nd tensiuni geopolitice. <\/span><\/span><\/p>\n

        China se confrunt\u0103 cu riscul defla\u0163iei: infla\u0163ia pe baza indicelui pre\u021burilor de consum (IPC) a fost de doar <\/span><\/span>+0,7%<\/span><\/span> (noiembrie 2025), \u00een timp ce indicele pre\u021burilor produc\u021biei industriale a continuat s\u0103 fie negativ (\u20132,2% YOY).<\/span><\/span><\/p>\n

        Pentru 2026, ultima prognoza FMI estimeaz\u0103 <\/span><\/span>5%<\/span><\/span> cre\u0219tere real\u0103, pe fondul diminu\u0103rii efectelor baz\u0103 defavorabile din anii anteriori. Totu\u015fi, riscurile r\u0103m\u00e2n semnificative. Economia este \u00eenc\u0103 \u021binut\u0103 \u00een capcana bazat\u0103 pe o cerere intern\u0103 sc\u0103zut\u0103 fa\u021b\u0103 de poten\u021bial. Problema structural\u0103 a excesului produc\u021biei industriale \u0219i a \u0219omajului urban (oficial 5\u20135.5%) \u00eengreuneaz\u0103 ajustarea intern\u0103. <\/span><\/span><\/p>\n

        Economia chinez\u0103 se bazeaz\u0103 pe o pia\u0163\u0103 intern\u0103 uria\u015f\u0103 \u0219i \u00een continu\u0103 cre\u0219tere (1,4 mld. locuitori), cu o clas\u0103 de mijloc consolidat\u0103 \u0219i pe avantajele competitive \u00een produc\u021bie \u0219i export, precum \u0219i pe re\u021belele de infrastructur\u0103 extinse \u0219i orientare strategic\u0103 spre inova\u0163ie tehnologic\u0103 (investi\u0163ii masive \u00een AI, semiconductori). China are un nivel sustenabil al datoriei externe, \u00eens\u0103 se confrunt\u0103 cu dezechilibre structurale: dependen\u0163\u0103 prea mare de exporturi \u0219i investi\u0163ii publice, sl\u0103biciune a consumului intern, criz\u0103 sistemic\u0103 \u00een imobiliare. Riscurile pe termen mediu \u0219i lung vor fi legate de excesul de capacitate productiv\u0103 \u0219i defla\u021bie, \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea demografic\u0103 \u0219i tensiunile externe (r\u0103zboi comercial cu SUA, protec\u0163ionism). <\/span><\/span><\/p>\n

        Zona Euro.<\/b><\/i><\/span><\/span> A continuat s\u0103 creasc\u0103 modest \u00een 2025\u20132026, cu proiec\u0163ii de <\/span><\/span>1,2\u20131,4%, adic\u0103 un r<\/span><\/span>itm sc\u0103zut, sub poten\u0163ial, reflect\u00e2nd o recuperare lent\u0103 de la crizele precedente \u0219i cre\u0219terea limitat\u0103 a productivit\u0103\u021bii. \u00cen trimestrele recente, cererea intern\u0103 a crescut pu\u021bin (+0,3% \u00een trimestrul 3 din 2025), sus\u0163inut\u0103 de cre\u0219terea salariilor reale \u0219i de stimulente fiscale sporadice (infrastructur\u0103 \u0219i ap\u0103rare, \u00een special \u00een Germania). Conform B\u0103ncii Centrale Europene, se a\u015fteapt\u0103 ca investi\u021biile private \u0219i consumul s\u0103 revin\u0103 treptat spre medii istorice, pe m\u0103sur\u0103 ce incertitudinile scad \u015fi dob\u00e2nzile r\u0103m\u00e2n relativ sc\u0103zute.<\/span><\/span><\/p>\n

        Infla\u021bia \u00een zona euro a continuat s\u0103 scad\u0103: indicele armonizat al pre\u021burilor la bunurile de consum (HICP) a cobor\u00e2t de la 2,4% (2024) la <\/span><\/span>2,1%<\/span><\/span> \u00een 2025 \u0219i se estimeaz\u0103 1,9\u20132,0% \u00een 2026. \u00cencetinirea infla\u021biei reflect\u0103 efecte de baz\u0103 favorabile (energie mai ieftin\u0103) \u0219i o diminuare a presiunii costurilor, de\u015fi infla\u0163ia la servicii \u015fi alimente va r\u0103m\u00e2ne ceva mai ridicat\u0103. \u0218omajul \u00een zona euro este redus: 6,3% \u00een 2024, anticipat s\u0103 scad\u0103 la 5,9% p\u00e2n\u0103 la finele lui 2026, sub nivelurile observate \u00eenainte de pandemie. Totu\u0219i, regiunea se confrunt\u0103 cu dezechilibre regionale \u2013 de exemplu, Germania ar putea \u00eenregistra al treilea an consecutiv de contrac\u0163ie anual\u0103 a PIB (pe fondul erod\u0103rii competitivit\u0103\u021bii industriale), iar nivelul datoriilor publice r\u0103m\u00e2ne ridicat (88\u201391% din PIB \u00een 2024\u20132027).<\/span><\/span><\/p>\n

        Economia Zonei Euro r\u0103m\u00e2ne integrat\u0103 \u0219i bine diversificat\u0103, un <\/span><\/span>exportator major<\/span><\/span> de bunuri de capital \u0219i tehnologii (ma\u0219ini, echipamente, produse chimice) c\u0103tre pia\u021ba global\u0103. Totu\u0219i, persist\u0103 r<\/span><\/span>igidit\u0103\u021bile structurale,<\/span><\/span> care conduc la o cre\u0219tere economic\u0103 anemic\u0103 \u2013 <\/span><\/span>zona euro r\u0103m\u00e2ne captiv\u0103 unui nivel de echilibru cu o cre\u0219tere sc\u0103zut\u0103 \u015fi investi\u0163ii reduse<\/span><\/span>. Germania \u00ee\u0219i pierde competitivitatea industrial\u0103. Pe termen mediu, d<\/span><\/span>ependen\u021ba de resurse energetice externe<\/span><\/span> \u015fi vulnerabilitatea la \u015focuri r\u0103m\u00e2n ridicate. Punctele tari se fundamenteaz\u0103 pe mecanismele solide de stabilitate \u0219i pia\u021ba unic\u0103 care favorizeaz\u0103 comer\u0163ul intra-european. For\u021b\u0103 de munc\u0103 calificat\u0103 \u0219i sistemul social relativ bine dezvoltat (protejeaz\u0103 stabilitatea social\u0103, de\u0219i cre\u0219te povara cheltuielilor publice) pot favoriza o evolu\u021bie sustenabil\u0103. \u00cens\u0103, d<\/span><\/span>atoria ridicat\u0103 \u015fi dezechilibrele fiscal-bugetare<\/span><\/span> ridicate \u00een unele \u0163\u0103ri (Italia, Fran\u021ba) pot d\u0103una revenirii la poten\u021bialul economic prepandemie.<\/span><\/span><\/p>\n

        Rusia.<\/b><\/i><\/span><\/span> <\/b>Economia Rusiei este deja o \u201deconomie de r\u0103zboi\u201d, confruntat\u0103 cu fenomenul stagfla\u021biei. Cre\u0219terea economic\u0103 decelereaz\u0103 puternic, infla\u021bia \u0219i dob\u00e2nzile sunt ridicate, afect\u00e2nd serios poten\u021bialul sectorului civil. Fondul Monetar Interna\u021bional (FMI) arat\u0103 c\u0103 rata de cre\u0219tere economic\u0103 provine aproape integral din cre\u0219terea cheltuielilor militare \u0219i a infrastructurii asociate. Totu\u0219i, industria civil\u0103 stagneaz\u0103 sau chiar scade, \u00een timp ce industria de ap\u0103rare cre\u0219te puternic. Peste o treime (37%) din bugetul federal merge c\u0103tre cheltuieli de ap\u0103rare \u0219i securitate (\u00eentre 7 \u0219i 10% din PIB anul trecut). FMI (World Economic Outlook, octombrie 2025) estimeaz\u0103 c\u0103 economia Rusiei \u201da aterizat brusc\u201d anul trecut, rata de cre\u0219tere economic\u0103 sc\u0103z\u00e2nd de la 4,3% \u00een anul 2024 la 0,6% \u00een 2025 \u0219i se va men\u021bine redus\u0103 (la 1%) \u00een acest an. <\/span><\/span><\/p>\n

        FMI arat\u0103 c\u0103 anul trecut infla\u021bia a fost de circa 9% \u0219i se a\u0219teapt\u0103 la o reducere a acesteia la 5,2% \u00een acest an. Este o infla\u021bie ridicat\u0103, care atrage o rat\u0103 de refinan\u021bare a dob\u00e2nzii ridicat\u0103 (dac\u0103 \u00een prima parte a anului 2025 aceasta ajunsese la 17-21%, spre sf\u00e2r\u0219itul anului s-a relaxat gradual p\u00e2n\u0103 la 16%). Pentru 2026, FMI estimeaz\u0103 o rat\u0103 de refinan\u021bare a dob\u00e2nzii \u00een jurul nivelului de 13%, doar dac\u0103 procesul de dezinfla\u021bie se va produce. <\/span><\/span><\/p>\n

        Deficitele bugetare situate \u00eentre 1,5 \u0219i 2% din PIB nu pun presiune foarte mare pe o datorie redus\u0103 (18-20% din PIB). Stabilizarea finan\u021belor publice vine mai degrab\u0103 din cre\u0219terea taxelor \u0219i impozitelor pe gospod\u0103rii \u0219i firme (cre\u0219terea impozitului pe venit, a impozitului pe profit la 25% \u0219i a TVA la 22%) dec\u00e2t din cre\u0219terea economic\u0103 mai ridicat\u0103. Iar finan\u021barea se face din ce \u00een ce mai greu, av\u00e2nd \u00een vedere sanc\u021biunile manifestate \u00een blocajul extern de finan\u021bare, expunerea ridicat\u0103 a sistemului bancar intern pe titluri de stat, men\u021binerea la nivel redus al pre\u021burilor la petrol \u0219i reducerea puternic\u0103 a bufferelor (vezi \u00eenghe\u021barea a 300 miliarde dolari active ale b\u0103ncii centrale \u00een str\u0103in\u0103tate \u0219i estim\u0103rile privind reducerea rezervelor financiare din National Wealth Fund de la 135 miliarde dolari \u00een ianuarie 2022 la 30-40 miliarde dolari \u00een prezent).<\/span><\/span><\/p>\n

        Rata \u0219omajului este mic\u0103 (2-3%) dar ea ascunde mobilizarea militar\u0103 masiv\u0103, emigrarea a peste 1 milion de tineri \u0219i un deficit puternic de personal calificat \u00een industrie \u0219i servicii. <\/span><\/span><\/p>\n

        Economia Rusiei este ast\u0103zi una cu dou\u0103 viteze: una ridicat\u0103, dat\u0103 de dinamica sectorului militar (fabricile de armament, muni\u021bie, logistic\u0103 \u0219i reconstruirea infrastructurii militare), sector unde exist\u0103 comenzi, investi\u021bii \u0219i cre\u0219teri de salarii \u0219i alta sc\u0103zut\u0103, dat\u0103 de sectorul civil, unul erodat de infla\u021bie, investi\u021bii am\u00e2nate, dob\u00e2nzi mari \u0219i acces greoi la finan\u021bare \u0219i un deficit ridicat al for\u021bei de munc\u0103. Cre\u0219terea inegalit\u0103\u021bilor decurge din aceast\u0103 dualitate sector militar-sector civil, exist\u00e2nd o cre\u0219tere a bun\u0103st\u0103rii \u00een regiunile cu industrie militar\u0103 dezvoltat\u0103 \u0219i probleme \u00een regiunile orientate c\u0103tre sectorul civil \u0219i export.<\/span><\/span><\/p>\n

        \u00cen ciuda acestor vulnerabilit\u0103\u021bi, economia Rusiei va rezista \u00een 2026. Cre\u0219terea economic\u0103 este slab\u0103, dar pozitiv\u0103, bufferele se reduc substan\u021bial, dar nu se va intra \u00een colaps. Sistemul politico-administrativ permite o anumit\u0103 flexibilitate \u00een mobilizarea resurselor c\u0103tre proiectele militare, iar reorientarea comercial\u0103 c\u0103tre Asia creeaz\u0103 un anumit grd de rezilien\u021b\u0103 la sanc\u021biuni. Economia Rusiei va func\u021biona \u00een 2026 \u00eentr-un regim de \u201dstagnare controlat\u0103\u201d, cu un anumit risc de oboseal\u0103 fiscal\u0103 \u0219i social\u0103. <\/span><\/span><\/p>\n

          \n
        1. \n

          Care sunt interesele comune ale puterilor globale?<\/b><\/i><\/span><\/span><\/p>\n<\/li>\n<\/ol>\n

          Toate vor s\u0103 ob\u021bin\u0103 un loc \u00een capul mesei, un pole position la startul \u00een noul ciclu superlung (urm\u0103torii 40-60 ani), Toate vor s\u0103 \u00ee\u0219i asigure sfere de influen\u021b\u0103 c\u00e2t mai bogate \u00een resursele noului model de cre\u0219tere bazat pe tehnologie \u00eenalt\u0103 (inclusiv minerale critice, energie ieftin\u0103, capital uman supradotat). Toate vor s\u0103-\u0219i revin\u0103 rapid la nivelurile de dinainte de pandemie \u0219i se bazeaz\u0103 inclusiv pe stimularea cererii din partea statelor mediu \u0219islab dezvoltate. Toate vor s\u0103-\u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103 balan\u021ba comercial\u0103, pentru a putea dicta \u00een comer\u021bul interna\u021bional. Toate vor \u00een topul suprema\u021biei militare \u0219i tehnologice. Toate vor s\u0103 li se pl\u0103teasc\u0103 compensa\u021bii pentru protec\u021bia militar\u0103 asigurat\u0103. <\/span><\/span><\/p>\n

          Ce va ie\u0219i din aceast\u0103 competi\u021bie \u0219i c\u00e2nd se va finaliza ea? Incertitudine, conflicte militare, economice valutare, tehnologice, incertitudine record \u0219i multiplicarea punctelor de presiune la nivel global. Se va finaliza \u00een jurul anului 2030. <\/span><\/span><\/p>\n

          Unde este Rom\u00e2nia?<\/span><\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

          \u00cen aceast\u0103 analiz\u0103 argumentez \u201dsf\u00e2r\u0219itul lumii\u201d cu care ne-am obi\u0219nuit \u00een ultimele decenii \u0219i faptul c\u0103 ne afl\u0103m \u00een mijlocul perioadei de ciocnire \u00eentre dou\u0103 supercicluri (40-60 de ani), perioad\u0103 … Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":669854,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"Default","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/669853"}],"collection":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=669853"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/669853\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/669854"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=669853"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=669853"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=669853"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}