\n
![](\"https:\/\/microscopemedia.com\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/canalul-dunare-bucuresti-care-ar-pune-capitala-pe-harta-porturilor-europene-un-nou-termen-pentru-finalizarea-studiului-de-fezabilitate-la-cat-sunt-estimate-costurile.jpg\")
\n <\/a>\n <\/div>\n
\n
![](\"https:\/\/microscopemedia.com\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/canalul-dunare-bucuresti-care-ar-pune-capitala-pe-harta-porturilor-europene-un-nou-termen-pentru-finalizarea-studiului-de-fezabilitate-la-cat-sunt-estimate-costurile-1.jpg\")
\n <\/a>\n <\/div>\n<\/p><\/div>\n<\/p><\/div>\n
\n\u201eRevizuirea studiului de fezabilitate este \u00een derulare. La data prezentei, termenul de finalizare a fost decalat pentru sf\u00e2r\u0219itul anului 2026, fiind condi\u021bionat, \u00een principal, de ob\u021binerea autoriza\u021biei de gospod\u0103rire a apelor \u0219i finalizarea procedurii pentru emiterea acordului de mediu\u201d, se arat\u0103 \u00een r\u0103spunsul pentru Mediafax semnat de directorul general, Florin Goidea, directorul executiv al Direc\u021biei juridic comercial, Diana Niculescu, \u0219i \u0219eful departamentului comercial, Simona \u0218tolea.<\/p>\n<\/blockquote>\n
Din informa\u021biile Mediafax, suma achitat\u0103 pentru proiectul \u201eReactualizare studiu de fezabilitate pentru obiectivul de investi\u021bii \u201eAmenajarea r\u00e2urilor Arge\u0219 \u0219i D\u00e2mbovi\u021ba pentru naviga\u021bie \u0219i alte folosin\u021be\u201d ( Etapa II) a fost de 48.000 de lei \u00een 2025, care se reg\u0103se\u0219te \u00een execu\u021bia bugetar\u0103 pe anul trecut.<\/p>\n
Ce etape mai sunt de parcurs<\/h2>\n
Potrivit conducerii CNACN, dup\u0103 finalizarea studiului de fezabilitate este necesar\u0103 aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai investi\u021biei, concomitent cu aprobarea culoarului de expropriere.<\/p>\n
\n\u201eNu suntem \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 furniz\u0103m \u00een acest moment o dat\u0103 estimat\u0103 pentru reluarea lucr\u0103rilor, din considerentele men\u021bionate, dar putem s\u0103 preciz\u0103m c\u0103 \u00een Programul Investi\u021bional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021-2030, al Ministerului Transporturilor \u015fi Infrastructurii este inclus la sectorul C\u0103i navigabile \u2013 finalizarea canalului Dun\u0103re<\/a> Bucure\u015fti- cale navigabil\u0103 Arge\u015f\u201d, se arat\u0103 \u00een r\u0103spunsul transmis.<\/p>\n<\/blockquote>\n
\u00cen mod evident, dat fiind c\u0103 revizuirea studiului de fezabilitate este \u00een derulare, nu a fost stabilit\u0103 \u00eenc\u0103 durata pentru proiectarea \u0219i executarea lucr\u0103rilor.<\/p>\n
\n\u201eDup\u0103 ob\u021binerea tuturor avizelor solicitate prin certificatele de urbanism, \u00een func\u021bie de constr\u00e2ngerile impuse de institu\u021biile emitente, se va stabili durata necesar\u0103 pentru proiectarea \u015fi executarea lucr\u0103rilor. Av\u00e2nd \u00een vedere anvergura investi\u021biei se va analiza \u00eempreun\u0103 cu proiectantul, prezentarea unui plan de implementare astfel \u00eenc\u00e2t durata necesar\u0103 finaliz\u0103rii investi\u021biei s\u0103 fie c\u00e2t mai mic\u0103. Men\u021bionam c\u0103, studiul de fezabilitate, elaborat la nivelul anului 2012, prevedea o perioad\u0103 de 5 ani \u2013 60 luni \u2013 pentru lucr\u0103rile necesare finaliz\u0103rii investi\u021biei\u201d, precizeaz\u0103 conducerea CNACN.<\/p>\n<\/blockquote>\n
Cu c\u00e2t ar putea cre\u0219te investi\u021bia estimat\u0103 ini\u021bial<\/h2>\n
Valoarea investi\u021biei, estimat\u0103 \u00een studiul de fezabilitate elaborat acum 14 ani, este a\u0219teptat\u0103 s\u0103 creasc\u0103 semnificativ, conform declara\u021biilor oficiale.<\/p>\n
\u00cen prezent, spun \u0219efii CNACN, av\u00e2nd \u00een vedere faptul c\u0103 revizuirea studiului de fezabilitate este \u00een derulare \u015fi mai sunt de ob\u021binut o serie de avize \u0219i de efectuat evalu\u0103ri cu impact direct asupra valorii devizului general al investi\u021biei, \u015fi care pot conduce la modific\u0103ri ale solu\u021biei tehnice propuse, la data prezentei nu s-a stabilit o valoare final\u0103 a costurilor.<\/p>\n
\u201eMen\u021bion\u0103m c\u0103, valoarea investi\u021biei, a\u0219a cum reiese din studiu de fezabilitate elaborat la nivelul anului 2012, inclusiv costul echipamentelor pentru cele 6 centrale hidroelectrice, este de cca. 1,38 miliarde euro f\u0103r\u0103 TVA (respectiv 1,70 miliarde euro cu TVA 19%) pre\u021buri 2012. (1 euro = 4,3970 lei la 30.04.2012). Din evaluarea costurilor, este estimat\u0103 o dublare a valorii investi\u021biei, av\u00e2nd \u00een vedere gradul ridicat de deteriorare a lucr\u0103rilor hidrotehnice efectuate p\u00e2n\u0103 \u00een prezent\u201d, se arat\u0103 \u00een r\u0103spunsul pentru Mediafax.<\/p>\n
Stadiul acordului de mediu<\/h2>\n
\u00centreba\u021bi dac\u0103 a primit Compania Na\u021bional\u0103 Administra\u021bia Canalelor Navigabile un r\u0103spuns partea Agen\u021biei Na\u0163ionale pentru Protec\u021bia Mediului (ANPM) privind solicitarea depus\u0103 pentru emitere a acordului de mediu pentru proiectul \u201dAmenajarea r\u00e2urilor Arge\u015f D\u00e2mbovi\u021ba pentru naviga\u021bie \u0219i alte folosin\u0163e\u201d, oficialii au transmis c\u0103 procedura de emitere a acordului de mediu este de asemenea \u00een derulare.<\/p>\n
\n\u201eA fost emis\u0103 Decizia etapei de evaluare ini\u0163ial\u0103. De asemenea, a fost emis\u0103 Decizia etapei de \u00eencadrare. Potrivit Deciziei etapei de \u00eencadrare, proiectul se supune evalu\u0103rii impactului asupra mediului, evalu\u0103rii adecvate \u0219i evalu\u0103rii impactului asupra corpurilor de ap\u0103, inclusiv \u00een context transfrontalier\u201d, potrivit \u0219efilor companiei titulare de proiect.<\/p>\n<\/blockquote>\n
\u00cen acest sens, speciali\u0219tii CNACN au depus la Agen\u021bia Na\u021bional\u0103 pentru Mediu \u0219i Arii Protejate (ANMAP) mai multe documente, respectiv Raportul privind impactul asupra mediului (RIM), Studiul de evaluare adecvata (SEA), Studiul de Evaluare a Impactului asupra Corpurilor de Ap\u0103(SEICA) precum \u015fi documenta\u021bia aferent\u0103 derul\u0103rii procedurii transfrontaliere cu partea bulgar\u0103.<\/p>\n
\u201e\u00cen trimestrul IV al anului 2025 au avut loc dezbaterile publice \u0219i au fost primite observa\u021biile formulate de partea bulgar\u0103 cu privire la documenta\u021bia transmis\u0103. La acest moment, Raportul privind impactul asupra mediului (RIM), respectiv Studiul de evaluare adecvat\u0103 ( SEA) sunt \u00een curs de revizuire, conform observa\u021biilor formulate \u00een perioada consult\u0103rilor publice\u201d, au conchis \u0219efii CNACN.<\/p>\n
Cronologia studiilor de fundamentare<\/h2>\n
Lucr\u0103rile la Canalul Dun\u0103re \u2013 Bucure\u0219ti a \u00eenceput \u00een 1986, la doi ani de la inaugurarea fastuoas\u0103 a Canalului Dun\u0103re \u2013 Marea Neagr\u0103<\/a>, pe 26 mai 1984 \u0219i dar au fost abandonate dup\u0103 c\u0103derea regimului comunist, \u00eentr-un stadiu foarte avansat.<\/p>\n
Preocup\u0103rile pentru realizarea unei artere navigabile care s\u0103 lege Capitala cu Dun\u0103rea dateaz\u0103 \u00eens\u0103 \u00eenc\u0103 din anul 1880, c\u00e2nd inginerul Nicolae Cucu a \u00eentocmit \u201eschi\u0163a \u2013 proiect\u201d pentru construc\u0163ia c\u0103ii navigabile Bucure\u015fti \u2013 Olteni\u0163a, arat\u0103 acestui Chiriac Av\u0103danei, membru de onoare al Academiei de \u015etiin\u0163e Tehnice din Rom\u00e2nia \u0219i \u0219eful proiectelor pentru c\u0103ile navigabile Dun\u0103re \u2013 Marea Neagr\u0103, Poarta Alb\u0103 \u2013 Midia N\u0103vodari \u015fi Dun\u0103re \u2013 Bucure\u015fti, puncta, \u00eentr-un material de sintez\u0103 prezentat acum aproximativ 13 ani<\/p>\n
Potrivit lucr\u0103rii citate, primul proiect de lege concret pentru realizarea leg\u0103turii pe ap\u0103 \u00eentre Bucure\u0219ti \u0219i Dun\u0103re a fost aprobat \u00een 1929, de Parlamentul Rom\u00e2niei, \u00eens\u0103 recesiunea din 1930 \u2013 1933 \u0219i situa\u021bia politic\u0103 premerg\u0103toare r\u0103zboiului au dejucat planurile autorit\u0103\u021bilor.<\/p>\n
Abia dup\u0103 1960 s-au \u00eentocmit noi studii privind proiectul, dar ceea ce a impulsionat demersul a fost valul de inunda\u021bii din 1970 \u2013 1980, care au produs pagube majore \u0219i au gr\u0103bit elaboarea studiilor.<\/p>\n
\u00cen iulie 1984 s-a stabilit legarea Bucure\u0219tiului cu Dun\u0103rea prin r\u00e2urile Arge\u0219 \u0219i D\u00e2mbovi\u021ba. Lucr\u0103rile pentru execu\u0163ia amenaj\u0103rii r\u00e2ului Arge\u015f pentru naviga\u0163ie \u015fi alte folosin\u0163e a \u00eenceput \u00een septembrie 1986 (Decretul 242\/1986), iar pe r\u00e2ul D\u00e2mbovi\u0163a, lucr\u0103rile de construc\u0163ie au fost demarate \u00een ianuarie 1988 (Decretul 292\/1987).<\/p>\n
\u00cen esen\u021b\u0103, proiectul unui canal navigabil care s\u0103 lege Bucure\u0219tiul de Dun\u0103re \u2013 o preocupare care dateaz\u0103 de la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea, a reintrat \u00een aten\u021bia deciden\u021bilor \u00een ultimii ani \u0219i a fost astfel introdus de Ministerul Transporturilor \u00een programul de investi\u021bii, care presupune \u0219i revizuirea celui mai recent studiul de fezabilitate, cu o vechime de aproape 14 ani deja.<\/p>\n
\nConform proiectului, navele fluviale ar putea pleca dintr-un port amenajat \u00een Bucure\u0219ti \u0219i ar putea transporta m\u0103rfuri p\u00e2n\u0103 \u00een Portul maritim Constan\u021ba \u0219i, mai mult, prin Canalul Rhin \u2013 Main \u2013 Dun\u0103re, la re\u0163eaua european\u0103 de c\u0103i navigabile. Astfel, bunurile \u00eenc\u0103rcate \u00een Capitala Rom\u00e2niei ar putea ajunge direct \u00een mari capitale \u0219i ora\u0219e-port precum Belgrad, Budapesta, Bratislava, Viena, Frankfurt, Duisburg sau Rotterdam, pe o cale de transport de mare capacitate, mai nepoluant\u0103 dec\u00e2t transportul feroviar \u015fi cu mult mai pu\u0163in poluant\u0103 dec\u00e2t transportul rutier.<\/p>\n<\/blockquote>\n
P\u00e2n\u0103 \u00een 1989, lucr\u0103rile avansaser\u0103 la peste 70% din excava\u021bii, dar \u00een context politico-economic de dup\u0103 lu, proiectul a fost pus \u00een conservare, iar de atunci se degradeaz\u0103 tot ce s-a construit.<\/p>\n
\u00cen decembrie 2018, Comisia Na\u021bional\u0103 de Strategie \u0219i Prognoz\u0103 (CNSP) a prezentat un studiu de fundamentare conform c\u0103ruia canalul urma s\u0103 fie proiectat \u0219i construit \u00een cinci ani, iar costul s\u0103u se ridica la 6,7 miliarde de lei (1,4 miliarde de euro) f\u0103r\u0103 TVA, respectiv 7,9 miliarde de lei (1,7 miliarde de euro) cu TVA, la costurile actualizate la anul de referin\u021b\u0103 2018, la un curs de 4,663 lei\/euro.<\/p>\n
\u201e\u00cen conformitate cu proiectul de master plan general de transport al Rom\u00e2niei, construc\u021bia unui canal navigabil \u00eentre capitala Bucure\u0219ti \u0219i Dun\u0103re (la kilometrul 430,5) a \u00eenceput \u00eenc\u0103 din 1986. Lucr\u0103rile de construc\u021bie au fost oprite \u00een 1990. La momentul respectiv, fusese instalat\u0103 numai o parte din echipamentele hidromecanice, terasamentele \u0219i digurile erau finalizate \u00een propor\u021bie de aproximativ 70%, iar lucr\u0103rile de protec\u021bie a malurilor, \u00een propor\u021bie de aproximativ 40%. De atunci, nu au fost efectuate niciun fel lucr\u0103ri de \u00eentre\u021binere pentru a men\u0163ine aceste investi\u0163ii, care s-au deteriorat din cauze naturale sau din cauza ac\u0163iunilor omului\u201d, ar\u0103ta CNSP \u00een studiul din 2018.<\/p>\n
Speciali\u0219tii CNSP ar\u0103tau c\u0103 finalizarea lucr\u0103rilor de amenajare complex\u0103 a cursurilor inferioare ale r\u00e2urilor Arge\u015f \u015fi D\u00e2mbovi\u0163a va avea numeroase folosin\u0163e importante, respectiv:<\/p>\n
\n
- transport naval de m\u0103rfuri \u0219i pasageri;<\/li>\n
- producere de energie electric\u0103;<\/li>\n
- iriga\u021bii \u0219i surs\u0103 de alimentare cu ap\u0103 pentru localit\u0103\u021bile riverane;<\/li>\n
- protec\u021bie \u00eempotriva inunda\u021biilor a localit\u0103\u021bilor \u0219i terenurilor agricole riverane;<\/li>\n
- piscicultur\u0103;<\/li>\n
- stimularea turismului \u0219i dezvoltarea bazei turistice;<\/li>\n
- ecologizare.<\/li>\n<\/ul>\n
De departe, cea mai benefic\u0103 dintre ele, prin prisma traficului prognozat, este func\u021biunea legat\u0103 de naviga\u0163ie, at\u00e2t \u00een rela\u021bia cu Portul Constan\u021ba \u0219i celelalte porturi rom\u00e2ne\u0219ti de pe c\u0103ile navigabile interioare, c\u00e2t \u0219i mai pregnant pe coridorul de transport paneuropean care corespunde traseului fluviului Dun\u0103rea (Nuremberg \u2013 Viena \u2013 Bratislava \u2013 Budapesta \u2013 Belgrad \u2013 Drobeta-Turnu Severin \u2013 Vidin\/Calafat \u2013 Giurgiu\/Ruse \u2013 Gala\u021bi \u2013 Marea Neagr\u0103), complet\u00e2ndu-se cu Canalul Rhin \u2013 Main \u0219i Canalul Dun\u0103re \u2013 Marea Neagr\u0103, ar\u0103ta CNSP.<\/p>\n
\u00cen plus, potrivit CNSP, lucr\u0103rile pentru amenajarea cursului inferior al r\u00e2ului Arge\u0219 \u0219i r\u00e2ului D\u00e2mbovi\u021ba pentru naviga\u021bie vor duce la dezvoltare regional\u0103. Lucr\u0103rile constau \u00een regularizarea r\u00e2ului \u00een plan pe o lungime de 103 km, pentru a permite accesul convoaielor de nave fluviale la porturile de deservire proiectate, precum \u0219i \u00eendiguirea \u0219i biefarea r\u00e2urilor \u00een trepte de barare care preiau diferen\u021ba de nivel \u00eentre cotele din zona Bucure\u0219tiului \u0219i confluen\u021ba cu Dun\u0103rea.<\/p>\n
Contextul noului studiu de fezabilitate<\/h2>\n
Inten\u021bia statului de a relua proiectul a fost declarat\u0103 oficial \u00een noiembrie 2022, de Sorin Grindeanu, pe atunci ministru al Transporturilor, \u00een contextul unor controale pe traseul proiectului Canalului navigabil Bucure\u0219ti \u2013 Dun\u0103re, la adresa \u201efirmelor dornice de c\u00e2\u0219tiguri rapide pe seama comunit\u0103\u021bilor mici \u0219i a proiectelor cu importan\u021b\u0103 strategic\u0103\u201d.<\/p>\n
Controalele au fost desf\u0103\u0219urate \u00een jude\u021bele Giurgiu, Ilfov \u0219i C\u0103l\u0103ra\u0219i, dup\u0103 ce mai mul\u021bi cet\u0103\u021beni au sesizat nereguli, amendate de Poli\u021bie, Garda de Mediu, Inspectoratul de Stat pentru Controlul \u00een Transportul Rutier \u0219i Compania Na\u021bional\u0103 Apele Rom\u00e2ne.<\/p>\n
\n\u201eDe\u0219i lucr\u0103rile la Canalul Bucure\u0219ti \u2013 Dun\u0103re (\u00eencepute \u00een 1986) au intrat \u00een conservare \u00een 1989, proiectul nu trebuie l\u0103sat s\u0103 se degradeze iremediabil. Statul rom\u00e2n inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103 reia acest proiect care ar permite navelor fluviale s\u0103 transporte m\u0103rfuri spre \u0219i dinspre Bucure\u0219ti, ceea ce ar transforma Capitala Rom\u00e2niei \u00eentr-un important nod logistic naval\u201d, scria Sorin Grindeanu pe Facebook.<\/p>\n<\/blockquote>\n
Cu c\u00e2teva luni \u00eenainte, \u00een august 2022, CNACN scosese la licita\u021bie, pentru care preg\u0103tise 6 milioane de lei (f\u0103r\u0103 TVA), contractul pentru revizuirea Studiului de Fezabilitate privind continuarea lucr\u0103rilor pe Canalul Bucure\u0219ti \u2013 Dun\u0103re.<\/p>\n
\u00cen caietul de sarcini publicat pe SEAP de CNACN era estimat\u0103 \u0219i valoarea lucr\u0103rilor care s-ar pierde dac\u0103 proiectul nu ajunge la bun sf\u00e2r\u0219it.<\/p>\n
Potrivit documentului, calea navigabil\u0103 are pe r\u00e2ul Arge\u0219 o lungime de 73 de kilometri \u0219i preia o diferen\u021b\u0103 de nivel de 53 de metri prin patru noduri hidrotehnice (NH) \u2013 ecluze, iar pe D\u00e2mbovi\u021ba, o diferen\u021b\u0103 de nivel de 14,6 metri prin dou\u0103 noduri hidrotehnice. Sec\u021biunea transversal\u0103 este trapezoidal\u0103, cu l\u0103\u021bimea la baz\u0103 de 80 de metri pe Arge\u0219, respectiv 40 de metri pe D\u00e2mbovi\u021ba \u0219i o ad\u00e2ncime minim\u0103 de 4,5 metri.<\/p>\n
Digurile c\u0103ii s-au executat din materialul excavat pentru regularizarea \u0219i ad\u00e2ncirea r\u00e2ului \u0219i sunt prev\u0103zute spre ap\u0103 cu lucr\u0103ri de ap\u0103rare, protec\u021bie \u0219i impermeabilizare.<\/p>\n
Capacitatea total\u0103 a c\u0103ii navigabile ar urma s\u0103 fie de 24 milioane de tone pe an.<\/p>\n
Finalizarea proiectului \u00eenseamn\u0103 crearea unei c\u0103i navigabile directe \u00eentre Bucure\u0219ti \u0219i Portul Constan\u021ba \u0219i marile ora\u0219ele europene de pe Dun\u0103re, dar \u0219i valorificarea lucr\u0103rile \u00een care s-au investit deja 2,7 miliarde de euro f\u0103r\u0103 TVA \u00eenainte de anii \u201990, care acum sunt vandalizate, se arat\u0103 \u00een caietul de sarcini al companiei de sub autoritatea Ministerului Transporturilor.<\/p>\n
Terenul aferent obiectivului este \u00een principal pe domeniul public al statului \u0219i par\u021bial pe domeniul privat al riveranilor.<\/p>\n
Mai este oportun proiectul Canalului Dun\u0103re \u2013 Bucure\u0219ti?<\/h2>\n
\u00cen documentele oficiale sunt detaliate \u0219i necesitatea \u0219i oportunitatea reactualiz\u0103rii studiului de fezabilitate \u00een vederea finaliz\u0103rii lucr\u0103rilor de amenajare a c\u0103ii navigabile:<\/p>\n
\u201eReluarea \u0219i finalizarea lucr\u0103rilor de amenajare a r\u00e2urilor Arge\u015f \u015fi D\u00e2mbovi\u0163a se impune \u00een principal din urm\u0103toarele motive majore:<\/p>\n
\n
- stadiul avansat al lucr\u0103rilor executate, necesitatea de oprire a distrugerii acestora, ca urmare a vandaliz\u0103rii \u0219i dezvolt\u0103rii de peste 30 de ani a vegeta\u021biei din arbu\u0219ti \u0219i copaci;<\/li>\n
- \u00eenl\u0103turarea pericolului de blocare \u015fi distrugere a unui efort investi\u021bional de peste 2,7 miliarde euro f\u0103r\u0103 TVA, efectuat anterior anului 1990, \u00een prezent practic abandonat;<\/li>\n
- importan\u0163a major\u0103 a beneficiilor economice \u0219i sociale generate de calea navigabil\u0103.<\/li>\n
- Realizarea \u015fi exploatarea c\u0103ii navigabile, prin folosin\u0163ele asigurate, va conduce la concretizarea unor obiective economice \u0219i sociale, care vor genera beneficii importante, precum:<\/li>\n
- naviga\u0163ia \u2013 prin legarea Municipiului Bucure\u015fti cu Dun\u0103rea se asigur\u0103 acces direct la Portul Constan\u0163a, la principalele ora\u015fe din lungul Dun\u0103rii, precum \u0219i la re\u0163eaua european\u0103 de c\u0103i navigabile;<\/li>\n
- ap\u0103rarea \u00eempotriva inunda\u0163iilor a 11 localit\u0103\u0163i, 9.800 gospod\u0103rii, cca. 50.000 ha teren, 378 km drumuri, 5 km cale ferat\u0103 \u0219i a 126 obiective socio-economice;<\/li>\n
- alimentarea cu ap\u0103 \u015fi iriga\u0163ii a localit\u0103\u0163ilor limitrofe, irigarea a circa 50.000 ha, desec\u0103ri pe circa 30.000 ha, producerea de energie electric\u0103 \u2013 126 GWh\/an, precum \u0219i amenaj\u0103ri piscicole pe 1.250 ha;<\/li>\n
- beneficii sociale \u2013 prin asigurarea \u00een zon\u0103 a condi\u0163iilor pentru: dezvoltarea de obiective \u0219i activit\u0103\u0163i conexe, crearea de zone logistice \u0219i parcuri industriale, cre\u015fterea poten\u0163ialului economic al localit\u0103\u0163ilor riverane, inclusiv crearea de locuri de munc\u0103 \u015fi absorbirea \u015fomajului.<\/li>\n
- Importan\u0163a social\u0103 a proiectului \u00een regiune este evident\u0103 \u015fi prin crearea de noi locuri de munc\u0103, \u00een perioada execu\u0163iei 21.600 de locuri \u0219i 520 de locuri de munc\u0103 \u00een perioada de exploatare\u201d.<\/li>\n<\/ul>\n
Conform procedurii, pentru revizuirea studiului au fost depuse dou\u0103 oferte iar contractul a fost atribuit, \u00een ianuarie 2023, companiei Aqua Prociv Proiect SRL, cu sediul \u00een Cluj-Napoca, pentru 5.697.520 de lei.<\/p>\n
La \u00eenceputul luni mai 2024, Agen\u021bia Na\u021bional\u0103 pentru Protec\u021bia Mediului a readus \u00een actualitate proiectul, c\u00e2nd a f\u0103cut public faptul c\u0103 a primit solicitarea CNACN pentru emiterea acordului de mediu.<\/p>\n
Ulterior, subiectul a fost inclus \u00een campania pentru alegerile locale de Sebastian Burduja, pe atunci ministru al Energiei, din pozi\u021bia de candidat la func\u021bia de primar general al Capitalei.<\/p>\n
\n\u201eM\u0103 bucur c\u0103, de\u0219i \u00eenc\u0103 nu am ajuns la Prim\u0103ria Capitalei, lucrurile \u00eencep deja s\u0103 se mi\u0219te pe marile proiecte. La modul cel mai serios, Canalul Dun\u0103re- Bucure\u0219ti este un proiect bun \u2014 \u0219i mult\u0103 lume vede asta \u2014 cu utilitate economic\u0103 cert\u0103 \u0219i pentru Bucure\u0219ti, \u0219i pentru regiune, \u0219i apreciez orice pas care se face \u00een direc\u021bia realiz\u0103rii acestuia. Beneficii: transport pe ap\u0103, turism \u0219i agrement, dezvoltarea Capitalei \u00een zona de sud, iriga\u021bii \u0219i protec\u021bie \u00eempotriva inunda\u021biilor\u201d, scria Sebastian Burduja, \u00een 17 mai 2024, pe Facebook.<\/p>\n<\/blockquote>\n
\u201eColaborarea \u00eentre autorit\u0103\u021bile locale, regionale \u0219i centrale, al\u0103turi de implicarea exper\u021bilor \u0219i a societ\u0103\u021bii, va fi esen\u021bial\u0103 p\u00e2n\u0103 la finalizarea proiectului. Trebuie s\u0103 ne concentr\u0103m pe crearea unei infrastructuri moderne \u0219i eficiente, care s\u0103 faciliteze transportul \u0219i comer\u021bul \u00een aceast\u0103 regiune, aduc\u00e2nd astfel beneficii economice pe termen lung\u201d, preciza Sebastian Burduja, ata\u0219\u00e2nd imagini cu conceptul echipei sale de exper\u021bi cu privire la proiectul Bucure\u0219ti \u2013 Port la Dun\u0103re.<\/p>\n
Ce lucr\u0103ri au fost abandonate<\/h2>\n
\u00cen ianuarie 1990, c\u00e2nd lucr\u0103rile de pe Arge\u0219 \u0219i D\u00e2mbovi\u021ba erau \u00een stadiu foarte avansat, execu\u021bia acestora a fost sistat\u0103 \u0219i abandonat\u0103 prin neasigurarea resurselor financiare, se arat\u0103 \u00een Caietului de sarcini \u00eentocmit de speciali\u0219tii CNACN.<\/p>\n
Potrivit titularului proiectului, la momentul sist\u0103rii din ianuarie 1990 erau terminate urm\u0103toarele lucr\u0103ri:<\/p>\n
\n
- peste 80% din infrastructura platformelor porturilor Olteni\u0163a \u015fi Bucure\u015fti;<\/li>\n
- peste 80% din podurile de \u015fosea \u0219i podul CF de la Gr\u0103di\u0219tea peste Arge\u015ful navigabil, precum \u015fi travers\u0103rile liniilor electrice \u0219i a condutelor peste r\u00e2ul amenajat;<\/li>\n
- 73% din volumul total al excava\u0163iilor (96,9 milioane mc);<\/li>\n
- 69% din volumul total de diguri (47,8 milioane mc);<\/li>\n
- 39% din cantitatea total\u0103 de betoane \u015fi betoane armate (2.125 mii mc);<\/li>\n
- 36% din suprafa\u0163a de ap\u0103r\u0103ri\/protec\u0163ii pe taluzuri (4,6 milioanel mc);<\/li>\n
- 24% din cantitatea total\u0103 de echipamente hidromecanice (11,4 mii tone).<\/li>\n<\/ul>\n
La amenajarea r\u00e2ului D\u00e2mbovi\u0163a pentru naviga\u0163ie fuseser\u0103 realizate urm\u0103toarele lucr\u0103ri:<\/p>\n
\n
- amenajarea albiei r\u00e2ului \u00een bieful 3, cuprins \u00eentre Portul Glina \u0219i NH T\u00e2nganu;<\/li>\n
- lucr\u0103rile pentru ap\u0103rarea \u0219i protec\u021bia taluzurilor pe bieful 3 cu dale din beton armat;<\/li>\n
- la Portul Glina au fost realizare cheurile de acostare \u0219i circa 30% din platformele portuare;<\/li>\n
- la NH T\u00e2nganu, ecluza simpl\u0103 este limitat\u0103 la betonarea sasului p\u00e2n\u0103 la nivelul \u0219i construc\u021bia capului amonte;<\/li>\n
- par\u021bial drumurile pentru interven\u021bii de urgen\u021b\u0103 pe bieful Glina T\u00e2nganu.<\/li>\n<\/ul>\n
Sursa foto: Comunismul in Rom\u00e2nia, Facebook \u2013 Sorin Grindeanu, Sebastian Burduja, caiet de sarcini<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Compania Na\u021bional\u0103 Administra\u021bia Canalelor Navigabile (CNACN), aflat\u0103 sub aripa Ministerului Transporturilor, titularul proiectului, deruleaz\u0103 \u00een prezent revizuirea studiului de fezabilitate, a c\u0103rui finalizare depinde de acordul de mediu. \u201eRevizuirea studiului … Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":671586,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"Default","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/671585"}],"collection":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=671585"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/671585\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/671586"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=671585"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=671585"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=671585"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}