{"id":677794,"date":"2026-02-20T06:27:04","date_gmt":"2026-02-20T06:27:04","guid":{"rendered":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=677794"},"modified":"2026-02-20T06:27:04","modified_gmt":"2026-02-20T06:27:04","slug":"cum-sa-depistezi-dementa-alzheimer-in-stadiu-incipient-si-sa-reduci-riscul-la-jumatate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=677794","title":{"rendered":"Cum s\u0103 depistezi demen\u021ba Alzheimer \u00een stadiu incipient \u0219i s\u0103 reduci riscul la jum\u0103tate"},"content":{"rendered":"
<\/div>\n

Nu trebuie s\u0103 te g\u00e2nde\u0219ti foarte mult pentru a-\u021bi aminti c\u00e2nd memoria mamei, tat\u0103lui sau bunicii a dat primele indicii mici c\u0103 nu totul era \u00een regul\u0103. O figur\u0103 important\u0103 fa\u021b\u0103 de care bolnavul nu are amintiti \u00eentr-un moment \u0219i care este cumva \u00een afara contextului, de\u0219i, \u00een mod normal este o parte important\u0103 din via\u021ba lui. \u00ce\u021bi spui c\u0103 e din cauza aten\u021biei, a lipsei de concentrare. Apoi \u00eencerci s\u0103 ui\u021bi c\u0103 mama sau tata a uitat. \u0218i peste ani \u00ee\u021bi aminte\u0219ti episodul care ar fi trebuit s\u0103 \u00ee\u021bi dea de g\u00e2ndit, pentru c\u0103 boala Alzheimer este cel mai frecvent tip de demen\u021b\u0103.<\/p>\n

Alzheimer este demen\u021ba cu cea mai lent\u0103 evolu\u021bie<\/h2>\n

Aceasta reprezint\u0103 p\u00e2n\u0103 la 80% din cazuri \u0219i este cea mai lent\u0103 \u00een evolu\u021bie, ceea ce, poate paradoxal, ar putea fi \u00een avantajul persoanei afectate. Ar putea \u00eensemna c\u0103 exist\u0103 o fereastr\u0103 de oportunitate pentru a face ceva \u00een leg\u0103tur\u0103 cu impactul acestei boli devastatoare, pe care mul\u021bi oameni \u2013 inclusiv unii medici \u2013 nu o apreciaz\u0103 \u00eenc\u0103, scrie BBC Focus Science<\/a>.<\/p>\n

Conform Raportului mondial privind Alzheimerul 2024 al Alzheimer\u2019s Disease International, 65% dintre profesioni\u0219tii din domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii \u0219i \u00eengrijirii consider\u0103 c\u0103 demen\u021ba este o parte normal\u0103 a \u00eemb\u0103tr\u00e2nirii, iar 80% dintre oameni sunt de aceea\u0219i p\u0103rere (fa\u021b\u0103 de 66% acum cinci ani). Dar nu este a\u0219a.<\/p>\n

Cele dou\u0103 faze ale bolii Alzheimer<\/h2>\n

Demen\u021ba poate p\u0103rea o bil\u0103 de popice, dar nu dispare pur \u0219i simplu \u00eentr-o zi \u0219i reapare complet \u00een urm\u0103toarea. Nu, ea se instaleaz\u0103, se acomodeaz\u0103 \u0219i r\u0103m\u00e2ne \u00een umbr\u0103 timp de 10, 15 sau chiar 20 de ani.<\/p>\n

Studiile din trecut au prezentat Alzheimerul ca o boal\u0103 care se dezvolt\u0103 \u00een mai multe etape, dar cercet\u0103rile recente au schimbat aceast\u0103 imagine. O echip\u0103 de la Institutul Allen pentru \u0218tiin\u021ba Creierului din Seattle sus\u021bine c\u0103 boala se dezvolt\u0103 \u00een doar dou\u0103 faze distincte, sau \u201eepoci\u201d. Prima, o faz\u0103 lent\u0103, \u201eascuns\u0103\u201d \u2013 o perioad\u0103 \u00een care sunt afectate doar c\u00e2teva celule vulnerabile din creier. Abia \u00een a doua faz\u0103, mai rapid\u0103 \u0219i mai agresiv\u0103, caracteristicile colapsului cognitiv pe care le asociem \u00een mod obi\u0219nuit cu demen\u021ba \u2013 \u0219i anume tulbur\u0103ri func\u021bionale, de memorie \u0219i de g\u00e2ndire \u2013 \u00eencep s\u0103 aib\u0103 un efect asupra standardelor de via\u021b\u0103.<\/p>\n

Sun\u0103 alarmant, dar prima faz\u0103, a\u0219a-numita faz\u0103 \u201eascuns\u0103\u201d, ar putea reprezenta o oportunitate. De fapt, ar putea fi o \u0219ans\u0103 de a modifica complet traiectoria acestei boli.<\/p>\n

Pistolul \u0219i glon\u021bul \u00een Alzheimer<\/h2>\n

Noile descoperiri se concentreaz\u0103 pe dou\u0103 proteine principale considerate a fi responsabile de Alzheimer: amiloidul \u0219i tau. Ambele pot contribui la declinul cognitiv \u00een moduri u\u0219or diferite. Amiloizii se pot aglomera sub form\u0103 de pl\u0103ci \u00eentre celulele nervoase, ceea ce \u00een cele din urm\u0103 perturb\u0103 comunicarea dintre acestea.<\/p>\n

La r\u00e2ndul s\u0103u, aceast\u0103 perturbare poate determina aglomerarea proteinelor tau, form\u00e2nd \u00eencurc\u0103turi de fibre neuronale care afecteaz\u0103 func\u021bia celular\u0103 \u0219i contribuie la moartea acestora.<\/p>\n

\u00cempreun\u0103, cele dou\u0103 proteine au fost numite declan\u0219atorul \u0219i glon\u021bul bolii Alzheimer \u2013 amiloidul fiind pistolul, iar tau glon\u021bul.<\/p>\n

Cum s\u0103 observi primele semne de avertizare ale bolii Alzheimer<\/p>\n

De\u0219i acumularea acestor proteine poate r\u0103m\u00e2ne asimptomatic\u0103, pot ap\u0103rea semne de avertizare timpurie. A\u0219a cum explic\u0103 prof. Michael Hornberger, cercet\u0103tor \u00een domeniul demen\u021bei la Universitatea din East Anglia \u0219i autor al c\u0103r\u021bii Tangled Up: The Science and History of Alzheimer\u2019s Disease (\u00cempletituri: \u0219tiin\u021ba \u0219i istoria bolii Alzheimer): \u201eCea mai timpurie acumulare de proteine, \u00een special tau, are loc \u00eentr-o parte a creierului care este important\u0103, printre altele, pentru orientarea spa\u021bial\u0103. Acest lucru explic\u0103 probabil de ce pierderea orient\u0103rii poate fi unul dintre primele semne ale bolii Alzheimer\u201d.<\/p>\n

Abia c\u00e2nd boala afecteaz\u0103 hipocampul \u00eenvecinat \u2013 centrul memoriei din creier (responsabil at\u00e2t pentru memoria pe termen scurt, c\u00e2t \u0219i pentru cea pe termen lung) \u2013 oamenii dezvolt\u0103 simptomele clasice pe care le asociem cu demen\u021ba.<\/p>\n

De exemplu, cineva ar putea uita evenimente recente, dar s\u0103-\u0219i aminteasc\u0103 foarte bine amintiri din trecutul \u00eendep\u0103rtat.<\/p>\n

Pierderea neuronilor critici din creier<\/h2>\n

Cercet\u0103rile anterioare privind dezvoltarea bolii Alzheimer s-au concentrat pe urm\u0103rirea comportamentului acestor proteine, observ\u00e2nd modul \u00een care pl\u0103cile amiloide s-au cimentat \u0219i modul \u00een care proteina tau s-a \u00eencurcat. Dar cercetarea Institutului Allen pentru \u0218tiin\u021ba Creierului a func\u021bionat pu\u021bin diferit. O echip\u0103 de oameni de \u0219tiin\u021b\u0103 a studiat creierul donatorilor (cu v\u00e2rsta medie de 88 de ani) post-mortem, cu ajutorul \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii automate. Pe baza acestor date, ei au putut evalua nivelurile de tau \u0219i amiloid din creierul unui subiect.<\/p>\n

Dr. Mariano Gabitto \u0219i Dr. Kyle Travaglini, autorii principali ai studiului, au explicat c\u0103 \u021besutul cerebral al unor donatori prezenta semne ale stadiilor incipiente ale bolii \u2013 \u00een creier erau prezente cantit\u0103\u021bi mici de tau \u0219i amiloid problematice.<\/p>\n

Cu toate acestea, chiar \u0219i \u00een creierele care prezentau niveluri sc\u0103zute de proteine, existau deja semne c\u0103 o serie de neuroni \u201einhibitori\u201d cruciali erau pierdu\u021bi.<\/p>\n

Este dificil s\u0103 subestim\u0103m importan\u021ba acestor celule. Celulele creierului t\u0103u schimb\u0103 miliarde de semnale \u00een fiecare secund\u0103, iar dou\u0103 tipuri de sinapse \u2013 excitatorii \u0219i inhibitori \u2013 sunt esen\u021biale pentru men\u021binerea unei comunic\u0103ri optime.<\/p>\n

Cele excitatorii intensific\u0103 activitatea, \u00een timp ce neuronii inhibitori, dup\u0103 cum sugereaz\u0103 \u0219i numele, calmeaz\u0103 lucrurile. Pentru ca creierul s\u0103 func\u021bioneze la capacitate maxim\u0103, aceste dou\u0103 tipuri trebuie s\u0103 lucreze \u00een armonie, men\u021bin\u00e2nd un echilibru delicat. Dar, de exemplu, c\u00e2nd neuronii excitatori sunt hiperactivi \u0219i neuronii inhibitori sunt pierdu\u021bi, este ca \u0219i cum ai lua piciorul de pe fr\u00e2n\u0103 \u0219i ai ap\u0103sa \u00een schimb cu ambele picioare cu putere pe accelera\u021bie. O u\u0219oar\u0103 dezechilibrare a neuronilor creierului \u2013 a\u0219a cum pot face tau \u0219i amiloidul \u2013 poate avea doar un impact mic la \u00eenceput, dar acesta se poate agrava \u00een timp.<\/p>\n

Dup\u0103 cum teoreticizeaz\u0103 Travaglini, \u201ePierderea timpurie a neuronilor inhibitori ar perturba par\u021bial aceste circuite, dar nu complet. Iar pierderea lor poate facilita apari\u021bia unor perturb\u0103ri suplimentare\u201d.<\/p>\n

Aceste descoperiri sunt \u00eengrijor\u0103toare, ca s\u0103 spunem pu\u021bin. Dar ele reprezint\u0103, de asemenea, o descoperire important\u0103 \u00een dezv\u0103luirea a ceea ce ar trebui s\u0103 consider\u0103m \u201ecanarii celulari\u201d ai bolii. Dup\u0103 cum spune Gabitto, \u201eIdentificarea primelor neuroni pierdu\u021bi ar putea fi crucial\u0103 pentru dezvoltarea interven\u021biilor terapeutice menite s\u0103 \u00eei protejeze \u0219i s\u0103 previn\u0103 declinul cognitiv ulterior\u201d.<\/p>\n

Este important de re\u021binut c\u0103 deteriorarea precoce a neuronilor inhibitori \u0219i excitatori nu duce \u00eentotdeauna la demen\u021b\u0103, dar poate fi un semn de avertizare timpurie. \u0218i, dup\u0103 cum observ\u0103 dr. Igor Camargo Fontana, directorul programului de conferin\u021be \u0219tiin\u021bifice al Asocia\u021biei Alzheimer, referitor la noua cercetare, \u201ePerioada lung\u0103 presimptomatic\u0103 \u0219i silen\u021bioas\u0103 a bolii creeaz\u0103 oportunit\u0103\u021bi pentru detectarea precoce, interven\u021bia timpurie \u0219i chiar prevenirea simptomelor demen\u021bei\u201d.<\/p>\n

Pentru c\u0103 acesta este elementul cheie: interceptarea deterior\u0103rii accelerate a creierului dac\u0103 sau c\u00e2nd fr\u00e2nele cedeaz\u0103 odat\u0103 cu pierderea neuronilor inhibitori.<\/p>\n

Cum pot identifica oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i medicii demen\u021ba \u00eentr-un stadiu incipient<\/h2>\n

Deci, dac\u0103 \u0219tim c\u0103 exist\u0103 semne precoce ale demen\u021bei, cum le putem identifica? Scan\u0103rile RMN sunt o op\u021biune, de\u0219i nu sunt deloc ieftine \u0219i trebuie repetate anual pentru a monitoriza schimb\u0103rile. Punc\u021biile lombare sunt o alt\u0103 posibilitate, dar sunt, de asemenea, costisitoare \u0219i pot fi foarte incomode pentru pacien\u021bi.<\/p>\n

\u201eAnalizele de s\u00e2nge sunt mai promi\u021b\u0103toare\u201d, spune Hornberger. Dar majoritatea analizelor de s\u00e2nge disponibile pe scar\u0103 larg\u0103 au dificult\u0103\u021bi \u00een m\u0103surarea proteinelor care se acumuleaz\u0103 \u00een creier, subliniaz\u0103 el, \u201e\u00een principal deoarece concentra\u021bia lor este foarte sc\u0103zut\u0103\u201d. Cu toate acestea, \u00een 2024, o echip\u0103 interna\u021bional\u0103 numeroas\u0103 de oameni de \u0219tiin\u021b\u0103 a dezvoltat un nou test sensibil care detecteaz\u0103 prezen\u021ba unei forme specifice a proteinei tau, numit\u0103 p-tau217, \u00een creier. Acest test nu numai c\u0103 a prezis diagnosticul de Alzheimer \u00een faza a doua cu o precizie de p\u00e2n\u0103 la 92% (\u00een compara\u021bie cu tomografiile computerizate ale creierului), dar, mai important, p-tau217 poate fi identificat\u0103 \u0219i \u00een faza \u201eascuns\u0103\u201d a demen\u021bei.<\/p>\n

Dac\u0103 studiile clinice vor avea succes, testul p-tau217 ar putea deveni disponibil pe scar\u0103 larg\u0103 \u00een urm\u0103torul deceniu.<\/p>\n

Societatea Alzheimer, de exemplu, lucreaz\u0103 \u00een prezent la Blood Biomarker Challenge, o ini\u021biativ\u0103 care ar putea introduce astfel de teste de s\u00e2nge pentru demen\u021b\u0103 \u00een cadrul Serviciului Na\u021bional de S\u0103n\u0103tate (NHS) \u00een termen de cinci ani.<\/p>\n

Cum genele tale ar putea afecta riscul de Alzheimer<\/h2>\n

Nu este \u00eens\u0103 nevoie s\u0103 a\u0219tepta\u021bi un nou tip de test care s\u0103 te ajute s\u0103 determini dac\u0103 ai un risc mai mare de a dezvolta demen\u021b\u0103 \u00een viitor. Unele persoane au o predispozi\u021bie genetic\u0103 la Alzheimer din cauza unei versiuni specifice a genei apolipoproteinei, o gen\u0103 pe care toat\u0103 lumea o poart\u0103 \u00eentr-o form\u0103 sau alta.<\/p>\n

Cea mai comun\u0103 variant\u0103, APOE3, nu pare s\u0103 influen\u021beze riscul de Alzheimer. O alt\u0103 versiune, APOE2, este rar\u0103, dar poate oferi o anumit\u0103 protec\u021bie \u00eempotriva bolii. Dac\u0103, la fel ca un sfert din popula\u021bie, e\u0219ti purt\u0103tor al unei copii a genei APOE4, riscul de demen\u021b\u0103 este dublu. Iar dac\u0103 ai dou\u0103 copii ale genei APOE4 \u00een ADN, riscul cre\u0219te de p\u00e2n\u0103 la 10 ori. Av\u00e2nd \u00een vedere aceste statistici, nu este de mirare c\u0103 tipul APOE este considerat unul dintre cei mai puternici factori predictivi ai dezvolt\u0103rii bolii Alzheimer. Dar \u2013 \u0219i acesta este un \u201edar\u201d important \u2013 nu toate persoanele care poart\u0103 dou\u0103 copii ale genei APOE4 (aproximativ 2% din popula\u021bie, inclusiv actorul Chris Hemsworth) vor dezvolta Alzheimer, iar multe persoane care nu o poart\u0103 totu\u0219i vor dezvolta aceast\u0103 boal\u0103.<\/p>\n

Dar dac\u0103 un p\u0103rinte \u021bi-a murit cu Alzheimer, trebuie s\u0103 faci un test. Un rezultat negativ ar fi o u\u0219urare. Un rezultat pozitiv trebuie s\u0103 te motiveze s\u0103 ai mai mult\u0103 grij\u0103 de creierul t\u0103u \u0219i s\u0103 ini\u021biezi conversa\u021bii importante despre posibilele scenarii legate de \u00eengrijirea demen\u021bei.<\/p>\n

Ce trebuie s\u0103 faci dac\u0103 e\u0219ti expus riscului de a dezvolta boala Alzheimer<\/h2>\n

Ce trebuie s\u0103 facem dac\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cel mai r\u0103u? Dac\u0103 facem un astfel de test \u0219i acesta arat\u0103 o predispozi\u021bie genetic\u0103 la boal\u0103 \u2013 sau, mai r\u0103u, creierul nostru prezint\u0103 deja semnele demen\u021bei \u2013 ce putem face pentru a \u00eencetini progresul acesteia? Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 de la Institutul Allen sunt optimi\u0219ti c\u0103 interven\u021biile timpurii \u00een faza ascuns\u0103 a demen\u021bei ar putea \u00eent\u00e2rzia \u2013 sau chiar preveni \u2013 progresul bolii c\u0103tre a doua etap\u0103, mai d\u0103un\u0103toare \u0219i distructiv\u0103. Cu toate acestea, sunt necesare studii suplimentare pentru a confirma acest lucru \u0219i vor fi necesare \u0219i mai multe pentru a identifica cele mai eficiente interven\u021bii. Dar primele m\u0103suri preventive care vor fi testate se vor baza probabil pe cuno\u0219tin\u021bele recente despre cum s\u0103 reduce\u021bi riscul general de demen\u021b\u0103.<\/p>\n

Prima lec\u021bie crucial\u0103 care a reie\u0219it: s\u0103n\u0103tatea inimii \u0219i a creierului sunt str\u00e2ns legate. A\u0219a cum mi-a spus un medic: \u201eAi grij\u0103 de inima ta \u0219i vei avea grij\u0103 de capul t\u0103u\u201d. Monitorizarea regulat\u0103 a tensiunii arteriale \u0219i a nivelului colesterolului este crucial\u0103<\/strong>, la fel \u0219i acordarea aten\u021biei semnelor mai evidente: putem observa dac\u0103 ne-am \u00eengr\u0103\u0219at sau dac\u0103 ne g\u00e2f\u00e2im c\u00e2nd mergem<\/strong>. Ace\u0219ti factori indic\u0103 riscurile pentru s\u0103n\u0103tatea inimii, \u00een timp ce starea creierului nostru este \u00een mare parte silen\u021bioas\u0103.<\/p>\n

\u00cen acela\u0219i mod, nu ar trebui s\u0103 fie o noutate pentru nimeni faptul c\u0103 a nu bea prea mult<\/strong> este, de asemenea, mai bine pentru creierul nostru. Un studiu realizat pe o perioad\u0103 de 23 de ani a descoperit c\u0103 consumul a mai mult de 14 unit\u0103\u021bi de alcool pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u2013 adic\u0103 \u0219ase halbe de bere sau \u0219ase pahare medii de vin \u2013 poate cre\u0219te semnificativ riscul de demen\u021b\u0103. \u0218i aceasta este doar una dintre multele schimb\u0103ri pe care le pute\u021bi face. De fapt, potrivit revistei The Lancet, exist\u0103 p\u00e2n\u0103 la 14 schimb\u0103ri semnificative ale stilului de via\u021b\u0103 pe care le pute\u021bi face ast\u0103zi \u0219i care demonstreaz\u0103 o reducere dovedit\u0103 \u0219i drastic\u0103 (p\u00e2n\u0103 la 45% \u00een unele cazuri) a riscului de a dezvolta demen\u021b\u0103, de\u0219i unele ar putea necesita mai mult efort dec\u00e2t altele.<\/p>\n

De exemplu, s\u0103 face\u021bi mai mult\u0103 mi\u0219care<\/strong>. Cercet\u0103rile au ar\u0103tat c\u0103 persoanele care fac mi\u0219care \u00een mod regulat pot avea un risc cu p\u00e2n\u0103 la 20% mai mic de a dezvolta demen\u021b\u0103 dec\u00e2t cele care nu fac mi\u0219care. \u0218i asta se datoreaz\u0103 \u00een parte faptului c\u0103 mi\u0219carea este bun\u0103 pentru inim\u0103 (iar mantra aceea).<\/p>\n

Unii factori de risc cheie pe care \u00eei pute\u021bi controla nu vor fi prea surprinz\u0103tori: gestionarea atent\u0103 a diabetului<\/strong>, dac\u0103 \u00eel ave\u021bi, sau renun\u021barea la fumat<\/strong>.<\/p>\n

Alte schimb\u0103ri, \u00eens\u0103, sunt surprinz\u0103tor de u\u0219or de abordat. Cea mai important\u0103: purta\u021bi un aparat auditiv dac\u0103 ave\u021bi nevoie. Pierderea auzului este unul dintre cei mai importan\u021bi factori de risc independen\u021bi pentru demen\u021b\u0103<\/strong>. Studiile au descoperit c\u0103 chiar \u0219i o pierdere u\u0219oar\u0103 a auzului poate dubla riscul de afectare cognitiv\u0103. O pierdere moderat\u0103 poate tripla acest risc, iar persoanele cu o afectare sever\u0103 a auzului pot avea un risc de p\u00e2n\u0103 la cinci ori mai mare de a dezvolta demen\u021b\u0103. De ce? Se consider\u0103 c\u0103 dificult\u0103\u021bile de auz \u0219i comunicare pot duce la retragere social\u0103 \u0219i izolare, ambele fiind factori care contribuie la atrofia creierului.<\/p>\n

\u0218i, \u00een timp ce v\u0103 verifica\u021bi auzul, face\u021bi \u0219i un control oftalmologic<\/strong>. Cu c\u00e2t vederea dvs. este mai slab\u0103, cu at\u00e2t riscul de demen\u021b\u0103 este mai mare (din nou, probabil din cauza atrofiei creierului), dar numai dac\u0103 nu o corecta\u021bi. \u00cembun\u0103t\u0103\u021bi\u021bi-v\u0103 vederea cu ajutorul ochelarilor \u0219i pute\u021bi reduce acest risc.<\/p>\n

Cel mai important lucru de re\u021binut este c\u0103 aproape jum\u0103tate din riscul de demen\u021b\u0103 poate fi influen\u021bat. Este un fapt pe care mul\u021bi oameni nu \u00eel \u00een\u021beleg. Prof. Albert Hofman de la Harvard TH Chan School of Public Health spune c\u0103 una dintre cele mai mari probleme este \u201eatitudinea fatalist\u0103\u201d a publicului fa\u021b\u0103 de demen\u021b\u0103, considerat\u0103 o boal\u0103 inevitabil\u0103 a persoanelor \u00een v\u00e2rst\u0103. \u201eTrebuie s\u0103 ne schimb\u0103m comportamentul pentru a o evita\u201d, sus\u021bine el.<\/p>\n

Dac\u0103 abord\u0103m demen\u021ba \u00een acela\u0219i mod \u00een care abord\u0103m bolile de inim\u0103 sau accidentele vasculare cerebrale \u2013 afec\u021biuni cu cauze multiple care pot fi depistate \u0219i tratate prin interven\u021bii precoce \u2013, el sus\u021bine c\u0103 putem reduce semnificativ prevalen\u021ba acesteia. \u201e\u00cen ultima parte a secolului trecut \u0219i la \u00eenceputul secolului actual s-au \u00eenregistrat succese enorme \u00een prevenirea atacurilor de cord \u0219i a accidentelor vasculare cerebrale. Acela\u0219i lucru s-ar putea aplica \u0219i \u00een cazul demen\u021bei\u201d, spune el. De\u0219i recunoa\u0219te c\u0103 s-ar putea s\u0103 nu o eradic\u0103m, Hofman sus\u021bine c\u0103 am\u00e2narea apari\u021biei acestor boli p\u00e2n\u0103 \u00een ultima faz\u0103 posibil\u0103 a vie\u021bii ar oferi oamenilor mai mul\u021bi ani de via\u021b\u0103 de calitate \u0219i, dup\u0103 cum spune el, o experien\u021b\u0103 \u201emai bun\u0103 a mor\u021bii\u201d. Ob\u021binerea de informa\u021bii despre faza ascuns\u0103 a demen\u021bei \u2013 \u0219i \u00eenv\u0103\u021barea modului de a ac\u021biona \u00eenainte ca boala s\u0103 acapareze mintea \u2013 ar putea fi tocmai modalitatea de a face acest lucru.<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Nu trebuie s\u0103 te g\u00e2nde\u0219ti foarte mult pentru a-\u021bi aminti c\u00e2nd memoria mamei, tat\u0103lui sau bunicii a dat primele indicii mici c\u0103 nu totul era \u00een regul\u0103. O figur\u0103 important\u0103 … Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":677795,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"Default","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/677794"}],"collection":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=677794"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/677794\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/677795"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=677794"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=677794"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=677794"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}