{"id":678802,"date":"2026-02-26T06:06:03","date_gmt":"2026-02-26T06:06:03","guid":{"rendered":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=678802"},"modified":"2026-02-26T06:06:03","modified_gmt":"2026-02-26T06:06:03","slug":"tudorel-andrei-presedintele-ins-despre-marile-provocari-ale-societatii-actuale-cum-se-calculeaza-pib-ul-si-inflatia-de-multe-ori-nu-vedem-dar-romania-a-crescut-enorm","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=678802","title":{"rendered":"Tudorel Andrei, pre\u0219edintele INS, despre marile provoc\u0103ri ale societ\u0103\u021bii actuale, cum se calculeaz\u0103 PIB-ul \u0219i infla\u021bia. \u201eDe multe ori nu vedem, dar Rom\u00e2nia a crescut enorm\u201d"},"content":{"rendered":"
<\/div>\n

Declinul demografic prin care trece Rom\u00e2nia, prima din marile probleme ale societ\u0103\u021bii actuale, este greu de stopat pe cale natural\u0103, iar migra\u021bia interna\u021bional\u0103 poate reduce dezechilibrul existent pe grupele de v\u00e2rst\u0103, explic\u0103 Tudorel Andrei \u00een interviu pentru Mediafax.<\/p>\n

O noutate \u00een a\u0219teptare, anun\u021b\u0103 \u0219eful INS, este c\u0103 vom avea un recens\u0103m\u00e2nt al popula\u021biei \u00een 2031, care va fi preponderent digital, dar p\u00e2n\u0103 atunci este \u00een lucru modificarea legisla\u021biei pentru a putea recenza \u00een fiecare an popula\u021bia rezident\u0103 la nivel de localitate.<\/p>\n

\u00cen plus, \u00een aproximativ doi ani am putea avea cifre clare despre avu\u021bia rom\u00e2nilor, care este calculat\u0103, \u00eempreun\u0103 cu Banca Na\u021bional\u0103 a Rom\u00e2niei, \u00een cadrul raport\u0103rii indicatorilor pentru toare \u021b\u0103rile membre OECD, spune pre\u0219edintele INS, care este de 30 de doctor \u00een economie, specializarea statistic\u0103 economic\u0103<\/p>\n

\u0218eful INS dezv\u0103luie \u00een interviul pentru Mediafax c\u0103 la primul s\u0103u loc de munc\u0103 \u2013 de c\u00e2teva luni, \u00eenainte de Revolu\u021bia din 1989 \u2013 a fost \u00eencadrat inginer, pentru c\u0103 \u0219efii \u00eentreprinderii unde fusese repartizat nu erau siguri dac\u0103 un absolvent de cibernetic\u0103 este economist sau inginer.<\/p>\n

\u201eUn declin demografic greu de stopat pe cale natural\u0103\u201d<\/h2>\n

Reporter: Propun s\u0103 \u00eencepem cu imaginea de moment, ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een prezent \u00een Rom\u00e2nia \u0219i care crede\u021bi c\u0103 este principala problem\u0103 sau principala provocare a societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti?<\/em><\/p>\n

Tudorel Andrei:<\/strong> Dou\u0103 probleme mari sunt \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103 pe care le ducem de 35 de ani. Prima este evolu\u021bia demografic\u0103 a popula\u021biei Rom\u00e2niei sub dou\u0103 aspecte, s\u0103 \u0219ti\u021bi: Unu, reducerea numeric\u0103, dar nu asta este problema mare, ci \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea galopant\u0103 a popula\u021biei \u0219i problema dezechilibrelor care s-au creat pe cele trei grupe mari de v\u00e2rst\u0103: p\u00e2n\u0103 la 15 ani, \u00eentre 15-65 \u0219i peste 65-65 de ani.<\/p>\n

Reporter: Acum, din c\u00e2te \u0219tiu, popula\u021bia cu v\u00e2rste de peste 65 de ani are o pondere din ce \u00een ce mai mare.<\/em><\/p>\n

Tudorel Andrei:<\/strong> G\u00e2ndi\u021bi-v\u0103 c\u0103 \u00een urm\u0103 cu \u2013 nu zic \u00een urm\u0103 cu 35 de ani, c\u0103 poate e greu de comparat cele dou\u0103 popula\u021bii \u2013 raportul dintre num\u0103rul de persoane cu v\u00e2rsta de peste 65 de ani \u0219i num\u0103rul de copii, deci cei care au sub 15 ani, \u00een urm\u0103 cu 20 de ani era sub 100. Acuma este 120. Deci asta ce \u00eenseamn\u0103? C\u0103 avem mai multe persoane cu v\u00e2rsta de 65 de ani dec\u00e2t copiii care au v\u00e2rsta mai mic\u0103 de 15 ani.<\/p>\n

G\u00e2ndi\u021bi-v\u0103 ce se va \u00eent\u00e2mpla \u00een decursul timpului dac\u0103 p\u0103str\u0103m acela\u0219i trend al num\u0103rului de na\u0219teri. Nu zic ce se \u00eent\u00e2mpla la \u00eenceputul anilor 90: la \u00eenceputul anilor 90 avem undeva \u00een jur de 250.000 \u2013 300.000 de copii, acum am cobor\u00e2t sub un prag psihologic de 150.000 de copii, ceea ce \u00eenseamn\u0103 un declin demografic greu de stopat pe cale natural\u0103. Probabil c\u0103 numai prin migra\u021bie interna\u021bional\u0103, printr-un num\u0103r mai mare de imigran\u021bi, de c\u00e2te migran\u021bi vom putea reechilibra.<\/p>\n

Reporter: Deja \u00een centrul Bucure\u0219tiului, la tot pasul vezi tot mai mul\u021bi lucr\u0103tori str\u0103ini. \u00cencep s\u0103 suplineasc\u0103 ace\u0219ti lucr\u0103tori num\u0103rul rom\u00e2nilor care au plecat \u00een str\u0103in\u0103tate s\u0103 lucreze?<\/em><\/p>\n

Tudorel Andrei:<\/strong> S\u0103 \u0219ti\u021bi c\u0103 nu e un lucru r\u0103u. Mult timp, s\u0103 \u0219ti\u021bi, am crezut \u0219i eu \u00een miracolul redres\u0103rii popula\u021biei prin soldul natural pozitiv, dar e greu de stopat declinul demografic prin aceast\u0103 component\u0103 dintr-un motiv foarte simplu: e greu s\u0103 te duci \u0219i s\u0103 schimbi comportamentul familiei \u00een a accepta s\u0103 aib\u0103 unu, doi sau mai mul\u021bi copii \u0219i \u00een a decide la ce v\u00e2rst\u0103 s\u0103 aib\u0103 primul copil un anumit cuplu. \u0218i din acest motiv nu putem miza foarte mult pe redresarea popula\u021biei pe baza factorului natural. Or stimularea \u2013 a fost experimentul din perioada comunist\u0103, care a v\u0103zut cre\u0219terea popula\u021biei ca un factor de dezvoltare economic\u0103 \u2013 nu, acum e invers, s\u0103 \u0219ti\u021bi: factorul economic este cel care vine \u0219i decide evolu\u021bia demografic\u0103 a unei \u021b\u0103ri \u0219i sunt exemplele la nivel european: Fran\u021ba, care a avut o cre\u0219tere a popula\u021biei pe baza factorului natural, s-a stopat. Anul trecut a avut undeva 10-15.000 spor natural negativ. Asta nu \u00eenseamn\u0103 nimic pentru Fran\u021ba. De ce? Exist\u0103 un alt model cultural, exist\u0103 un alt model \u00een a construi familia. Or migra\u021bia interna\u021bional\u0103, deci sporul pozitiv, cu mai mul\u021bi veni\u021bi dec\u00e2t pleca\u021bi, este calea de redresare a popula\u021biei.<\/p>\n

\u0218i aici mai am un alt argument: Rom\u00e2nia \u0219i Polonia sunt printre \u021b\u0103rile cu cea mai mic\u0103 pondere a persoanelor care au o alt\u0103 cet\u0103\u021benie dec\u00e2t cet\u0103\u021benia lor. \u00cen Fran\u021ba, de exemplu, undeva 10% sunt persoane n\u0103scute \u00eentr-o alt\u0103 \u021bar\u0103 \u0219i au emigrat \u00een decursul timpului din \u021bara respectiv\u0103.<\/p>\n

Reporter: Apropo de fenomenul din regimul comunist, genera\u021bia decre\u021beilor, \u00een cur\u00e2nd ne a\u0219tept\u0103m la un mare val al pension\u0103rilor, care pune o mare presiune asupra sistemului public de pensii, asupra sistemului administrat privat de pensii, \u0219i de acolo s\u0103 fie multe pl\u0103\u021bi de f\u0103cut din pilonul doi, de exemplu. La ce v\u0103 a\u0219tepta\u021bi, \u00een contextul \u00een care din anul 2030 sunt estimate aceste ie\u0219iri din c\u00e2mpul muncii foarte puternice?<\/em><\/p>\n

Tudorel Andrei:<\/strong> Haide\u021bi s\u0103 vedem ce s-a \u00eent\u00e2mplat: \u00een 1967 am avut num\u0103rul cel mai mare de n\u0103scu\u021bi-vii, undeva peste o jum\u0103tate de milion. Popula\u021bia s-a adaptat la restric\u021biile de atunci a \u00eenceput s\u0103 scad\u0103, nu s-a mai \u00eenregistrat an de an acela\u0219i num\u0103r de nou\u0103 nou-n\u0103scu\u021bi, dar, totu\u0219i, am ajuns \u00een 1989, sper s\u0103 nu gre\u0219esc, undeva \u00een jur de 330.000 de nou-n\u0103scu\u021bi. S\u0103 \u0219ti\u021bi c\u0103 o parte din aceast\u0103 popula\u021bie n\u0103scut\u0103 \u00een perioada comunist\u0103 a f\u0103cut obiectul migra\u021biei interna\u021bionale. Pe cale natural\u0103 \u0219i pe migra\u021bie, cred c\u0103 cei care s-au n\u0103scut \u00een anul 1967, din 500 \u0219i ceva de mii undeva la 250.000 \u2013 270.000 se reg\u0103sesc \u00een popula\u021bia \u00een popula\u021bia rezident\u0103. Exist\u0103 presiunea, problema este cum redres\u0103m, cu popula\u021bia care se afl\u0103 v\u00e2rsta de \u00een grupa de v\u00e2rst\u0103 15-65 de ani.<\/p>\n

Reporter: Sc\u0103derea popula\u021biei are un impact asupra economiei, dac\u0103 sunte\u021bi de acord s\u0103 aducem \u00een discu\u021bie subiectul foarte dezb\u0103tut \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 legat\u0103 de sc\u0103derea Produsului Intern Brut, recesiunea tehnic\u0103, cre\u0219tea infla\u021biei\u2026<\/em><\/p>\n

Tudorel Andrei:<\/strong> Eu nu a\u0219 vedea a\u0219a, nu poate s\u0103 aib\u0103 declinul demografic din 35 de ani un impact<\/p>\n

Reporter: Nu am vrut s\u0103 spun c\u0103 este un impact direct acum, introduceam subiectul privind evolu\u021bia economiei rom\u00e2ne\u0219ti\u2026<\/em><\/p>\n

Tudorel Andrei:<\/strong> \u2026 pe o anumit\u0103 perioad\u0103 pe anumite variabile economice. Nu, acestea sunt g\u00e2ndite \u00eentr-o perspectiv\u0103 lung\u0103 de timp. Acum, migra\u021bia asta a avut \u0219i avantaje, c\u0103 n-au fost presiuni pe pia\u021ba for\u021bei de munc\u0103 \u00een anumite perioade \u00een care economia s-a reg\u00e2ndit, a fost rebranduit\u0103, dac\u0103 pot s\u0103-i spunem a\u0219a, \u0219i remiten\u021bele care au fost. Dar exist\u0103 \u0219i partea cealalt\u0103, c\u0103 s-a dezechilibrat repartizarea popula\u021biei. Deci \u00een niciun caz eu nu a\u0219 pune evolu\u021bia demografic\u0103 cu impact la nivelul unui singur an.<\/p>\n

Reporter: eu m\u0103 refeream, de exemplu, la rom\u00e2ni care au plecat s\u0103 lucreze \u00een str\u0103in\u0103tate care nu mai contribuie la actualele fonduri, de s\u0103n\u0103tate, de pensii, toate contribu\u021biile la bugetele de stat, la acest tip de dezechilibre.<\/em><\/p>\n

Tudorel Andrei:<\/strong> Eu g\u0103sesc, s\u0103 \u0219ti\u021bi, totu\u0219i o leg\u0103tur\u0103 puternic\u0103 \u00eentre rom\u00e2nii care au plecat \u00een decursul timpului, cu locurile natale. \u0218i, iar\u0103\u0219i, fiind statistician, v\u0103 dau o cifr\u0103 statistic\u0103 important\u0103: \u00een ultimii 15 ani, sper s\u0103 nu gre\u0219esc, s-au n\u0103scut \u00een str\u0103in\u0103tate \u0219i au fost \u00eenregistra\u021bi \u00een Rom\u00e2nia \u00eentre 360.000 \u2013 400.000 de copii. Asta ce-mi arat\u0103? \u00cemi arat\u0103 c\u0103 cei care au plecat n-au trimis numai bani \u00een decursul timpului, dar \u00een acela\u0219i timp au p\u0103strat at\u00e2t rela\u021bia cultural\u0103, dar \u0219i rela\u021bia economic\u0103. Nu \u0219tiu dac\u0103 are cet\u0103\u021benie dubl\u0103, dar \u0219tiu c\u0103 a fost \u00eenregistrat \u0219i \u00een actele administrative din Rom\u00e2nia, ceea ce \u00eenseamn\u0103 o posibilitate de re\u00eentoarcere a p\u0103rin\u021bilor \u0219i probabil \u0219i a copiilor care nu s-au n\u0103scut \u00een Rom\u00e2nia, dar sunt declara\u021bi \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Cum vor fi urm\u0103toarele recens\u0103minte<\/h2>\n

Reporter: C\u0103 tot suntem la capitolul demografie, spunea\u021bi mai devreme, \u00een cadrul evenimentului de lansare a proiectului DISTINCT<\/a>, \u0219i dac\u0103 vre\u021bi s\u0103 detalia\u021bi, c\u0103 vre\u021bi ca urm\u0103torul recens\u0103m\u00e2nt s\u0103-l face\u021bi c\u00e2t mai digital posibil, cu doar c\u00e2teva elemente de completat pe teren.<\/em><\/p>\n

Tudorel Andrei:<\/strong> Ba mai mult, s\u0103 \u0219ti\u021bi, v\u0103 dau o informa\u021bie important\u0103, dorin\u021ba noastr\u0103 \u2013 \u0219i eu sper s\u0103 fie p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 materializat\u0103 aceast\u0103 dorin\u021b\u0103 \u00eentr-un rezultat concret \u2013  am dori ca \u00een scurt timp s\u0103 realiz\u0103m recens\u0103m\u00e2ntul nu 2031, ci s\u0103 avem un recens\u0103m\u00e2nt an de an cu \u00eenregistrarea unor variabile importante. Dar aceast\u0103 intrare intercenzital\u0103, respectiv calcularea popula\u021biei \u00eentre dou\u0103 recens\u0103minte \u2013 s\u0103 se fac\u0103 p\u00e2n\u0103 la nivel de localitate \u0219i pe c\u00e2teva variabile importante, f\u0103r\u0103 intra \u00een teren. Deci dorim ca toate aceste recens\u0103minte anuale s\u0103 fie realizate strict pe surse administrative. Mai mult, \u00een ceea ce prive\u0219te recens\u0103m\u00e2ntul care va fi \u00een 2031, eu v\u0103 asigur c\u0103 aceast\u0103 institu\u021bie va organiza recens\u0103m\u00e2ntul strict pe surse administrative. Intrarea \u00een teren poate fi pe poate fi determinat\u0103 numai de culegerea de date pentru variabile la care nu avem surse administrative: religie, etnie, limb\u0103 matern\u0103 \u0219i probabil c\u0103 nu va fi intrare, va fi tot o form\u0103 de intervievare a persoanelor pe baza unei platforme digitale.<\/p>\n

Reporter: S\u0103 \u00een\u021beleg c\u0103 \u00een 2026 am putea avea o astfel de recenzare sau anul viitor?<\/em><\/p>\n

Tudorel Andrei:<\/strong> Este greu de spus. Suntem \u00een perioada de adoptare a unui act normativ care s\u0103 reglementeze utilizarea surselor administrative pentru realizarea acestor recens\u0103minte anuale.<\/p>\n

Reporter: \u0218i dac\u0103 se adopt\u0103, exist\u0103 \u0219anse s\u0103 fie chiar de la anul?<\/em><\/p>\n

Tudorel Andrei:<\/strong> Mi-e foarte greu s\u0103 avansez un termen, pentru c\u0103 sunt mai multe etape. O etap\u0103 este s\u0103 avem cadru legislativ. A doua etap\u0103 este s\u0103 avem acces la toate aceste surse de date care s\u0103 permit\u0103 calcularea popula\u021biei rezidente p\u00e2n\u0103 la nivel de localitate. Noi calcul\u0103m popula\u021bia la nivel de localitate \u00een fiecare an, dar popula\u021bia dup\u0103 domiciliu. Deci aici trebuie f\u0103cut\u0103 diferen\u021ba \u00eentre cele dou\u0103 concepte: popula\u021bia rezident\u0103, deci cei care sunt \u00eentr-o localitate sau sunt pleca\u021bi \u00een str\u0103in\u0103tate, dar pe o perioad\u0103 mai scurt\u0103 de 12 luni, \u0219i aici Rom\u00e2nia are 19 milioane de locuitori \u2013 \u0219i popula\u021bia dup\u0103 domiciliu, deci 21,7 milioane. Diferen\u021ba \u00een\u021belege\u021bi de unde vine, sunt persoane care au plecat \u00een str\u0103in\u0103tate o perioad\u0103 mai mare de 12 luni, dar \u0219i-ul p\u0103strat domiciliu \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\u201eDac\u0103 cifrele nu pot guverna, ele pot ar\u0103ta cum este guvernat\u0103 aceast\u0103 lume\u201d<\/h2>\n

Reporter: Apropo de popula\u021bie \u0219i merg\u00e2nd \u00eenapoi \u00een timp cu aproximativ 130 de ani, chiar am scris recent un articol pe baza primului anuar al Bucure\u0219tiului, descoperit pe platforma Biblioteca Digital\u0103 a Bucure\u0219tilor \u2013 Anuarul di 1895, pe baza datelor recens\u0103m\u00e2ntului din 1984, iar autorii raportau rezultatul foarte satisf\u0103c\u0103tor din punct de vederea fiscal<\/a> al recens\u0103m\u00e2ntului, care a scos la iveal\u0103 un num\u0103r semnificativ de locuitori care se \u00eencadrau \u00een categoriile de persoane impozabile.<\/em><\/p>\n

Tudorel Andrei:<\/strong> Primul anuar al statisticii oficiale a fost \u00een 1904, dar la nivel de Bucure\u0219ti au existat \u0219i anterior. S\u0103 \u0219ti\u021bi c\u0103 chiar lucr\u0103m, am scos un prim volum, la istoria statisticii prin documente. \u00cen arhiva noastr\u0103 \u0219i \u00een arhiva Academiei Rom\u00e2ne ve\u021bi g\u0103si lucruri foarte interesante, c\u0103 p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103? Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor Alexandru Ion Cuza, dup\u0103 Unirea de la 24 ianuarie 1859, la c\u00e2teva luni, a creat Direc\u021bia de Statistic\u0103. De ce? C\u0103 avea nevoie de informa\u021bii cu privire la popula\u021bie, cu privire la anumite aspecte legate de starea economic\u0103 a localit\u0103\u021bilor. \u0218i aici v\u0103 dau o informa\u021bie, cred c\u0103 e \u00een premier\u0103: anul acesta vom pune \u00een fa\u021ba institu\u021biei bustul lui Alexandru Ioan Cuza, ca un semn de recuno\u0219tin\u021b\u0103 pentru tot ceea ce a f\u0103cut pentru dezvoltarea statisticii oficiale \u0219i nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor vom pune un extras din Goethe, citat preluat de poetul Mihai Eminescu: \u201eDac\u0103 cifrele nu pot guverna, ele pot ar\u0103ta cum este guvernat\u0103 aceast\u0103 lume\u201d.<\/p>\n

\u0218i acum, nu \u0219tiu dac\u0103 \u0219ti\u021bi, \u00eens\u0103\u0219i Mihai Eminescu a fost statistician, statistician cu acte \u00een regul\u0103. Exist\u0103 jur\u0103m\u00e2ntul lui Mihai Eminescu \u00een calitate de angajat al Ministerul Agriculturii, dac\u0103 nu m\u0103 \u00een\u0219el, pentru pozi\u021bia de statistician \u0219i geograf.<\/p>\n

Toate acestea le avem puse \u00een aceast\u0103 lucrare. Eu sper s\u0103 continu\u0103m. Am scos prin volum, sper\u0103m c\u0103 va ie\u0219i \u0219i urm\u0103torul volum \u00een perioada \u00een perioada urm\u0103toare.<\/p>\n

Reporter: Un alt lucru interesant pe care l-a\u021bi men\u021bionat mai devreme este planul dvs de a evalua avu\u021bia popula\u021biei. Despre ce este vorba?<\/em><\/p>\n

Tudorel Andrei:<\/strong> Rom\u00e2nia sau Institutul de Statistic\u0103, \u00eempreun\u0103 cu alte institu\u021bii, f\u0103c\u00e2nd parte din din grupul de statistic\u0103 \u0219i guvernan\u021b\u0103 statistic\u0103 al OECD, trebuie s\u0103 calculeze aceia\u0219i indicator care se calculeaz\u0103 \u00een toate \u021b\u0103rile membre OECD. \u0218i respect\u00e2nd aceast\u0103 rigoare va trebui s\u0103 calcul\u0103m avu\u021bia rom\u00e2nilor. Este o este o cercetare realizat\u0103 \u00eempreun\u0103 cu colegii de la Banca Na\u021bional\u0103 \u0219i eu sper c\u0103 \u00eentr-un an, doi, s\u0103 avem primele rezultate. Este un proces destul de complex \u0219i eu sper s\u0103 avem aceste rezultate. Sunt mai multe elemente care definesc avu\u021bia \u0219i informa\u021biile pentru evaluarea acestui indicator vor fi culese pe baz\u0103 de e\u0219antion la nivelul mai multor gospod\u0103rii.<\/p>\n

Cum se calculeaz\u0103 PIB-ul \u0219i cum se revizuie\u0219te<\/h2>\n

Reporter: Apropo de avu\u021bie, haide\u021bi s\u0103 vedem, v\u0103 rog, ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu PIB-ul: suntem \u0219i a fost o recesiune tehnic\u0103, unele voci spun c\u0103 datele nu au fost corecte, alte voci spun c\u0103 datele mereu se revizuiesc \u0219i nu este Rom\u00e2nia unica \u021bar\u0103 cu diferen\u021be raportate.<\/em><\/p>\n

Tudorel Andrei:<\/strong> O \u00eentrebare foarte bun\u0103. \u00cen primul r\u00e2nd, haide\u021bi s\u0103 vedem cum se calculeaz\u0103. Exist\u0103 mai multe etape \u00een calcularea formei definitiv\u0103 a Produsului Intern Brut. Este tipul semnal sau flash-ul, ceea ce am publicat luna, aceasta exist\u0103 apoi provizoriu 1, provizoriu 2, semnidefinitiv \u0219i definitiv. Deci, practic, este o metodologie \u0219i un calendar care sunt comune tuturor \u021b\u0103rilor din Uniunea European\u0103 \u0219i nu numai. La Produsul Intern Brut exist\u0103 indicatori calcula\u021bi \u2013 cel pu\u021bin la cele trimestriale \u2013 pe baza datelor brute, deci datelor care sunt \u00eenregistrate efectiv, care sunt calculate pe baza unor metodologii foarte clare. Dar exist\u0103 apoi datele desezonalizate, pentru c\u0103, ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103? E imposibil s\u0103 compari, nu numai Rom\u00e2nia, \u00een toate \u021b\u0103rile, s\u0103 compari un trimestru cu un alt trimestru, de exemplu, trimestrul 1 cu trimestrul 4, pentru c\u0103 sunt activit\u0103\u021bi sezoniere, avem num\u0103r diferite de zile, sunt s\u0103rb\u0103torile. \u0218i atunci toat\u0103 aceast\u0103 trecere de la seria brut\u0103 \u00eenregistrat\u0103 la seria desezonalizat\u0103 se face pe baza unui soft statistic care este disponibil, e gratuit pe site-ul Eurostat \u0219i poate oricine s\u0103-l foloseasc\u0103.<\/p>\n

Reporter: Dar cum i-a\u021bi explica unui rom\u00e2n simplu de pe strad\u0103, f\u0103r\u0103 o vast\u0103 cultur\u0103 economic\u0103, cum se calculeaz\u0103 PIB-ul, c\u00e2t mai u\u0219or de \u00een\u021beles pentru oameni.<\/em><\/p>\n

Tudorel Andrei:<\/strong> Mi-ar trebui zi \u00eentreag\u0103 s\u0103 v\u0103 explic. \u00cen softul de care v\u0103 vorbeam intr\u0103 datele brute, nu intr\u0103 amalgamul de date pe care noi \u00eel culegem. De multe ori este surpriz\u0103 sau se creeaz\u0103 aceast\u0103 discu\u021bie pe valoarea Produsului Intern Brut, cel pu\u021bin flash, dar e artificial\u0103. De ce: Institutul, lun\u0103 de lun\u0103, ofer\u0103 ni\u0219te informa\u021bii care sunt parte din acel indicator pe care noi d\u0103m la data respectiv\u0103, din comunicate oficiale \u2013 industrie, cifr\u0103 de afaceri \u00een comer\u021b, construc\u021bii \u0219i a\u0219a mai departe. Toate, toate aceste informa\u021bii care sunt culese de statisticieni din toat\u0103 \u021bara sunt prelucrate pe baza unor rigori bine definite \u0219i intr\u0103 \u00een acest indicator.<\/p>\n

Per ansamblu, exist\u0103 dou\u0103 categorii de agen\u021bi economici: sunt agen\u021bii economici care au obliga\u021bia de raportare \u021bin\u00e2nd seama de num\u0103rul de angaja\u021bi pe care \u00eei are, care intr\u0103 obligatoriu \u00een e\u0219antion, \u0219i sunt micii agen\u021bi economici care intr\u0103 \u00een acest e\u0219antion pe baza unor procedee statistice. Pentru c\u0103 altfel nu putem\u2026 g\u00e2ndi\u021bi-v\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia are foarte mul\u021bi agen\u021bi economici \u0219i nu-mi aduce nicio informa\u021bie \u00een plus \u0219i nici nu pot s\u0103 culeg date de la to\u021bi agen\u021bii economici care au un, doi, trei salaria\u021bi. \u0218i toate aceste date sunt culese zi de zi pe baza unor metodologii transparente \u0219i care sunt universal valabile, cel pu\u021bin la nivel european. Se calculeaz\u0103 acel PIB \u00een form\u0103 brut\u0103 \u0219i forma brut\u0103 de care v\u0103 spuneam e exprimat\u0103 \u00een pre\u021buri comparabile sau \u00een pre\u021buri curente st\u0103 la baza calcul\u0103rii acelei serii desezonalizate.<\/p>\n

Reporter: Iar acum a\u021bi dat, din c\u00e2te re\u021bin, datele definitive pentru prima parte din 2024.<\/em><\/p>\n

Tudorel Andrei:<\/strong> Au fost datele fost semnal pentru trimestrul 4 din 2024 \u0219i pe \u00eentreg anul 2024, urm\u00e2nd ca la \u00eenceputul lunii martie s\u0103 fie provizoriu 1. De ce? Pentru c\u0103 s-au ob\u021binut informa\u021bii \u00een plus care vin s\u0103 ne permit\u0103 calcularea \u0219i a altor indicatori. C\u0103, \u00een prima faz\u0103, la flash, nu se calculeaz\u0103 dec\u00e2t c\u00e2teva rate de cre\u0219tere. Acum vom venim cu date extinse la nivelul sectoarelor de activitate. Vom spune: Produsul Intern Brut a crescut cu 0,6% \u00een anul 2025 \u00een raport cu 2024, datorit\u0103 urm\u0103toarelor sectoare de activitate, dar a sc\u0103zut din cauza urm\u0103toarelor sectoare de activitate. Deci vom avea o justificare a datelor pe care noi le-am publicat \u00een luna februarie.<\/p>\n

Reporter: Iar vocile acelea care spuneau c\u0103 e o diferen\u021b\u0103 prea mare \u00eentre ce a\u021bi spus prima dat\u0103 \u0219i acum, este vorba de acest factor de sezonabilitate?<\/em><\/p>\n

Tudorel Andrei:<\/strong> Acum v\u0103 spun: exist\u0103 \u00een momentul \u00een care vii \u0219i introduci o valoare \u00een cadrul seriei de date, e posibil s\u0103 se schimbe \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103 \u0219i evalu\u0103rile pentru perioada trecut\u0103. Deci nu e, nu e nicio noutate. Dac\u0103 v\u0103 uita\u021bi pe site-ul Eurostat, ve\u021bi vedea c\u0103 asemenea lucru se \u00eent\u00e2mpl\u0103 la destul de multe \u021b\u0103ri, respectiv modificarea indicilor ratelor de cre\u0219tere pe seria de sezonalizat\u0103, prin ad\u0103ugarea de noi valori \u00een cadrul seriei. Deci nu e o noutate. Uita\u021bi, lua\u021bi exemplu Irlanda, unde ve\u021bi vedea modific\u0103ri foarte, foarte mari.<\/p>\n

Poate fi manipulat\u0103 infla\u021bia?<\/h2>\n

Reporter: Apropo de metodologii de calcul, nu pot s\u0103 nu v\u0103 \u00eentreb, cum se calculeaz\u0103 infla\u021bia \u0219i de ce avem infla\u021bia at\u00e2t de mare? Unele voci, unele persoane care mai \u0219tiu s\u0103 calculeze aceste cifre spun c\u0103 sigur infla\u021bia a fost mai mare, dar c\u0103 datele culese au fost nu neap\u0103rat manipulate, c\u00e2t alese mai cu grij\u0103.<\/em><\/p>\n

Tudorel Andrei:<\/strong> Nu exist\u0103. S\u0103 \u0219ti\u021bi c\u0103 exist\u0103 o rigoare foarte mare \u00een calcularea indicelui pre\u021burilor bunurilor de consum, \u00eentruc\u00e2t este un indicator cu impact concret, cu impact foarte mare asupra popula\u021biei, asupra agen\u021bilor mici. \u00centreaga metodologie noi o public\u0103m \u00een fiecare lun\u0103 \u00eentr-un buletin statistic al pre\u021burilor. E un \u00eentreg mecanism bine pus la punct de culegere acestor date. Nu sunt date culese la \u00eent\u00e2mplare, c\u0103 vrem noi s\u0103 culegem din anumite locuri. Nu. Toate aceste lucruri sunt bine stabilite.<\/p>\n

Reporter: Deci nu pot fi manipulate?<\/em><\/p>\n

Tudorel Andrei:<\/strong> Absolut, absolut deloc nu pot fi manipulate. Dar g\u00e2ndi\u021bi-v\u0103 c\u0103 este un indicator care are \u00een el \u0219i o parte psihologic\u0103. Dac\u0103 dumneavoastr\u0103 pute\u021bi merge \u00eentr-una din zile s\u0103 cump\u0103ra\u021bi ceva de la magazin \u0219i vi se pare pre\u021bul c\u0103 mai mare dec\u00e2t cel pe care \u00eel dus statistica, se poate \u00eent\u00e2mpla s\u0103 generaliza\u021bi. Sau mai e altceva \u0219i depinde foarte mult: niciodat\u0103 nu s\u0103 se potriveasc\u0103 cre\u0219terea de pre\u021b 100% la fiecare persoan\u0103 care merge s\u0103 cumpere un anumit produs. Depinde de magazin, depinde de tipul cump\u0103r\u0103torului \u0219i a\u0219a mai departe. Dar acest indice al pre\u021burilor de consum este pe o abordare la nivel na\u021bional. Deci nu este un indicator care s\u0103 fie reprezentativ pentru popula\u021bia dintr-un anumit cartier sau dintr-o anumit\u0103 localitate. Este imposibil de f\u0103cut un asemenea indicator. Ba mai mult, s\u0103 \u0219ti\u021bi, fiecare gospod\u0103rie poate s\u0103-\u0219i construiasc\u0103 propriu indice al bunurilor pre\u021burilor de consum. Poate s\u0103 \u00eel fac\u0103: \u00ee\u0219i noteaz\u0103 lun\u0103 de lun\u0103 produsele pe care le cump\u0103r\u0103 \u0219i atunci poate s\u0103 vin\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i fac\u0103 acest indice propriu.<\/p>\n

Reporter: Dvs vi-l calcula\u021bi acas\u0103?<\/em><\/p>\n

Tudorel Andrei.<\/strong> S\u0103 \u0219ti\u021bi c\u0103 nu mi-am f\u0103cut.<\/p>\n

Reporter: V\u0103 provoc, s\u0103 vedem ce o s\u0103 ias\u0103.<\/em><\/p>\n

Tudorel Andrei:<\/strong> Am at\u00e2tea pe cap\u2026<\/p>\n

Reporter: \u00cen\u021beleg \u0219i tocmai de aceea, acum am o \u00eentrebare retrospectiv\u0103: de peste 13 ani sunte\u021bi \u00een aceast\u0103 func\u021bie la conducerea INS: care a fost momentul-cheie, o realizare sau un aspect care v-a r\u0103mas \u00eentip\u0103rit \u00een acest timp?<\/em><\/p>\n

Tudorel Andrei<\/strong>: V\u0103 spun poate \u0219i cea mai mare realizare, dar \u0219i cel mai mare of al meu. Cel mai mare of al meu a fost s\u0103 merg \u00een fa\u021ba colegilor mei cu care lucram zi de zi \u0219i s\u0103 le spun c\u0103 n-am putut s\u0103-i conving s\u0103 le aduc salariile pe care \u0219i le-au meritat. S\u0103 \u0219ti\u021bi c\u0103 e cel mai mare, cel mai mare of pe care l-a sim\u021bit \u0219i s\u0103 \u0219ti\u021bi c\u0103 am b\u0103tut la foarte multe u\u0219i.<\/p>\n

Reporter: V\u0103 referi\u021bi la ordonan\u021ba-trenule\u021b din decembrie sau m\u0103surile cele mai rec<\/em>ente?<\/p>\n

Tudorel Andrei:<\/strong> Nu, \u00een decursul timpului, nu numai acum. Cea mai mare realizare  mi-e greu s\u0103 v\u0103 spun c\u0103 am multe de care chiar m\u0103 simt foarte mul\u021bumit \u2013 poate cea mai mare realizare este c\u0103 la nivel interna\u021bional, cu o echip\u0103 mic\u0103, avem o imagine foarte bun\u0103 \u0219i suntem respecta\u021bi la nivel de Eurostat. G\u00e2ndi\u021bi-v\u0103 c\u0103 a fost vicepre\u0219edinte la Comisia de statistic\u0103 ONU, am fost raportor la Comisia de Statistic\u0103 ONU, cu o echip\u0103 mic\u0103 -s\u0103 \u0219ti\u021bi care nu s-a scris asta \u00een pres\u0103 \u0219i v\u0103 spun un lucru, poate mai mult s\u0103 fie mul\u021bumi\u021bi \u0219i colegii mei: am \u00eenchis dou\u0103 dosare c\u00e2nd Rom\u00e2nia a de\u021binut pre\u0219edin\u021bia Consiliului UE (anul 2019 \u2013 n.r.), al treilea a fost aproape \u00eenchis. Finlandezii, care au fost dup\u0103 noi ne-au mul\u021bumit .Este vorba de regulamentele din statistica oficial\u0103 european\u0103 \u0219i e un proces destul de complicat de adoptare a unui regulament, s\u0103 \u0219ti\u021bi. Noi am reu\u0219it s\u0103 finaliz\u0103m regulamentul pe statistic\u0103 social\u0103, care era plimbat de vrei cinci, \u0219ase \u021b\u0103ri (care au de\u021binut anual prin rota\u021bie pre\u0219edin\u021bia Consiliului UE). Noi am reu\u0219it printr-o munc\u0103 extraordinar\u0103, noi am avut de la \u00eenceput acest\u0103 provocare s\u0103 \u00eenchidem trei, n-am reu\u0219it dec\u00e2t dou\u0103, statistica social\u0103 \u0219i statistica de \u00eentreprindere. La al treilea, ghinionul a f\u0103cut \u2013 \u0219ti\u021bi c\u0103 adoptarea se face cu majoritate absolut\u0103, trebuie s\u0103 ai peste 65% din popula\u021bia \u021b\u0103rilor care sunt \u00een favoare \u0219i nu mai \u0219tiu, dou\u0103 treimi parc\u0103 din num\u0103rul \u021b\u0103rilor, ceva de genul acesta. \u0218i am avut o \u021bar\u0103 care, dup\u0103 ce seara eram cu dosarul aprobat, diminea\u021ba \u0219i-a schimbat opinia \u0219i am ajuns \u0219i am avut la 64 \u0219i ceva. Am colaborat foarte bine cu \u021b\u0103rile din zona aceasta. (\u2026).<\/p>\n

Proiecte de cercetare \u00eenainte de aderarea Rom\u00e2niei la NATO \u0219i UE<\/h2>\n

Reporter: Mai am o \u00eentrebare pornind de la CV-ul dvs absolut impresionat: a\u021bi fost implicat \u00een programe de cercetare \u00eenaintea ader\u0103rii Rom\u00e2niei \u0219i la NATO, \u0219i la UE, a\u021bi evaluat costul ader\u0103rii, a\u021bi lucrat \u00een proiectul privind reforma administra\u021biei \u00eenaintea ader\u0103rii la Uniunea European\u0103, \u0219i iar a\u021bi avut un proiect de cercetare privind impactul corup\u021biei asupra dezvolt\u0103rii sectoriale \u0219i regionale. Sunt proiecte masive\u2026<\/em><\/p>\n

Tudorel Andrei<\/strong>: S\u0103 \u0219ti\u021bi c\u0103 a fost o \u0219ans\u0103. \u201eAnaliza cantitativ\u0103 pentru estimarea costurilor integr\u0103rii Rom\u00e2niei \u00een NATO fost printre primele proiecte\u201d a fost un proiect interesant, din ce \u00eemi aduc aminte, asta fost acum 20 \u0219i ceva de ani, dac\u0103 nu m\u0103 \u00een\u0219el, am venit \u0219i am evaluat pe baza unor modele econometrice ce ar \u00eensemna aderarea Rom\u00e2niei la NATO. Din ce-mi aduc aminte la momentul respectiv, rezultatele au fost, au fost interesante. A fost un proiect finan\u021bat direct de la Bruxelles de NATO. A fost un proiect derulat strict \u00een Rom\u00e2nia, c\u00e2\u0219tigat prin competi\u021bie. N-a fost un proiect o valoare foarte mare. Pentru timpul acela, nu mai \u0219tiu c\u00e2t a fost, a \u00eensemnat destul de mult, eram \u0219i la \u00eenceput de drum, de carier\u0103 universitar\u0103.<\/p>\n

Reporter: A\u021bi lucrat \u0219i \u00een MAI, fost director la Unitatea Central\u0103 pentru Reforma Administra\u021biei Publice (UCRAP \u2013 MAI).<\/em><\/p>\n

Tudorel Andrei<\/strong>: Tocmai venisem din Fran\u021ba de la Touluse (studii aprofundate la Universitatea de \u015etiin\u0163e Sociale din Toulouse, Departamentul De Economie Matematic\u0103, sept. 1998 \u2013 sept.1999) \u0219i un prieten foarte bun m-a rugat: trebuie s\u0103 vii s\u0103 m\u0103 aju\u021bi, c\u0103 \u201eUite, lucr\u0103m o echip\u0103 de francezi, lucr\u0103m cu echip\u0103 de francezi \u0219i italieni \u0219i am mare nevoie de ajutorul t\u0103u\u201d. Recunosc c\u0103 pentru mine, matematician, statistician, a fost o provocare, dar s\u0103 \u0219ti\u021bi c\u0103 m-a ajutat foarte mult s\u0103 \u00een\u021beleg c\u0103 administra\u021bia public\u0103 din Rom\u00e2nia, s\u0103 \u00een\u021beleg cel pu\u021bin provoc\u0103rile care erau la momentul respectiv, c\u0103 erau \u00eenaintea ader\u0103rii Rom\u00e2niei \u0219i v\u0103 spun: eu, av\u00e2nd o oarecare sensibilitate pentru francezi, chiar dac\u0103 mi-a fost foarte greu, nu era nici pe zona mea, am stat \u0219i am lucrat. Sunt m\u00e2ndru de unele lucruri pe care le-am f\u0103cut atunci, chiar dac\u0103 nu erau direct, \u00een perioada aceea v\u0103 dau c\u00e2teva lucruri certe: s-a f\u0103cut prima lege a descentraliz\u0103rii, lege cadru a descentraliz\u0103rii, perioada aceea a fost n twinning (\u00eenfr\u0103\u021bire institu\u021bional\u0103) cu o echip\u0103 de francezi \u0219i s-a elaborat legea prefectului, un lucru extraordinar. Ere o echip\u0103 mic\u0103, 15 persoane, maxim, dar pentru mine a fost o experien\u021b\u0103 extraordinar\u0103. Cu toate c\u0103 era pentru prima dat\u0103 c\u00e2nd lucr\u0103m \u00een administra\u021bia public\u0103, nu lucrasem niciodat\u0103. A fost perioada \u00een care s-au unit cele dou\u0103 ministere, al Administra\u021biei, cu cel al Internelor, fiind vorba de demilitarizarea Ministerului de Interne. S\u0103 \u0219ti\u021bi c\u0103 a fost fascinant. \u00cen perioada aceea \u00eempreun\u0103 cu doi colegi s-a scris la primul program de preaderare a Rom\u00e2niei la Uniunea European\u0103, s-a scris strategia de reform\u0103 a administra\u021biei publice \u0219i programul de preaderare.<\/p>\n

Reporter: Vorbind de trecut, dvs a\u021bi terminat prima facultate cu c\u00e2teva luni \u00eenainte de Revolu\u021bia din 1989<\/em><\/p>\n

Tudorel Andrei:<\/strong> Am terminat Facultatea de Cibernetic\u0103 \u0219i Planificare Economic\u0103, la ASE (Septembrie 1985 \u2013 Septembrie 1989), apoi Facultatea de Matematic\u0103, la Universitatea Din Bucure\u015fti (Septembrie 1993 \u2013 Iunie 1997), apoi studiile la Toulose.<\/p>\n

Reporter: Da, dar \u00een 1989, a\u021bi terminat prima facultate \u0219i la foarte scurt timp dup\u0103 a\u021bi intrat \u00eentr-un alt regim, alt\u0103 lume. A fost mai greu pentru oamenii din genera\u021bia dumneavoastr\u0103 s\u0103 se adapteze:<\/em><\/p>\n

Tudorel Andrei:<\/strong> Nici nu am apucat, s\u0103 \u0219ti\u021bi. Atunci era obligatoriu s\u0103 te duci \u0219i s\u0103 lucrezi, indiferent cu ce not\u0103 terminai. Am terminat facultatea, sper c\u0103 nu gre\u0219esc cu 9,89. \u0218i am lucrat dou\u0103-trei luni \u00eentr-o \u00eentreprindere. Am g\u0103sit oportunitate s\u0103 lucrez la Institutul de \u0218tiin\u021be Educa\u021biei peste un an de zile, care a fost o experien\u021b\u0103 extraordinar\u0103 \u0219i am plecat la facultatea de Cibernetic\u0103.<\/p>\n

Reporter: \u0218i primul loc de munc\u0103 \u00een \u00eentreprindere, ce post avea\u021bi?<\/em><\/p>\n

Tudorel Andrei:<\/strong> S\u0103 \u0219ti\u021bi c\u0103 a fost foarte interesant. M-a dus \u00een \u00eentreprindere \u0219i nu \u0219tiau unde s\u0103 m\u0103 \u00eencadreze. Terminasem cibernetica \u0219i nu \u0219tiau dac\u0103 sunt inginer sau sunt economist. \u0218i s\u0103 \u0219ti\u021bi c\u0103 m-au angajat pe post de inginer, c\u0103 au zis: \u201eDomnule, e salariu mai mare cu 100 lei\u201d. Nu pot s\u0103 uit asta \u0219i mi-au dat post de inginer. Se g\u00e2ndeau ce-o fi cibernetica asta? Era obligatoriu s\u0103 te duci.<\/p>\n

\u201eSunt dereglaje care duc p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 la progres\u201d<\/h2>\n

Reporter: Una peste alta, ca s\u0103 tragem linie, de atunci Rom\u00e2nia a crescut fantastic, cu cu ajutorul fondurilor europene.<\/em><\/p>\n

Tudorel Andrei.<\/strong> Fantastic a crescut, s\u0103 \u0219ti\u021bi. De multe ori nu vedem, dar Rom\u00e2nia a crescut enorm, nici nu po\u021bi s\u0103 compari, uneori m\u0103 \u0219i feresc, s\u0103 spun Domnule, atunci eram 23 de milioane, acum suntem 19 milioane. E greu s\u0103 compari. Sunt dou\u0103 societ\u0103\u021bi diferite pe care nu ai cum s\u0103 le compari. Omul e altfel, ia g\u00e2ndi\u021bi-v\u0103: s\u0103 v\u0103 dea prosperitate, dar s\u0103 nu v\u0103 dea libertate. Ce face\u021bi? Ce alege\u021bi? Ia spune\u021bi: prosperitate \u0219i sta\u021bi \u00eentr-o cutie?<\/p>\n

Reporter: \u0218i la final, ca s\u0103 \u00eencheiem, ce perspectiv\u0103 ave\u021bi pentru perioada urm\u0103toare?<\/em><\/p>\n

Tudorel Andrei:<\/strong> S\u0103 v\u0103 spun cu ce am \u00eenceput. Criza care este acuma, \u00een doi, trei ani o s\u0103 o uit\u0103m, cum a fost \u0219i cea din 2008, c\u0103 asta e, este cu urcu\u0219uri \u0219i cobor\u00e2\u0219uri, c\u0103 asta \u00eenseamn\u0103 economia de pia\u021b\u0103. Sunt dereglaje care duc p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 la progres. Dar cele dou\u0103 probleme actuale ale Rom\u00e2niei, c\u0103 nu v-am spus dec\u00e2t una din ele, cea de-a doua o s\u0103 o aprofund\u0103m poate alt\u0103 dat\u0103, aceasta asta e mult mai mare, s\u0103 \u0219ti\u021bi: deficitele comerciale pe care le avem \u0219i sunt mari, 30 de miliarde an de an. Aici o alt\u0103 poveste frumoas\u0103, cu multe provoc\u0103ri. \u0218i date statistice g\u0103si\u021bi multe. Este prea complicat subiectul \u0219i nu putem s\u0103 \u00eel epuiz\u0103m acum.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Declinul demografic prin care trece Rom\u00e2nia, prima din marile probleme ale societ\u0103\u021bii actuale, este greu de stopat pe cale natural\u0103, iar migra\u021bia interna\u021bional\u0103 poate reduce dezechilibrul existent pe grupele de … Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":678803,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"Default","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/678802"}],"collection":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=678802"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/678802\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/678803"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=678802"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=678802"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=678802"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}