{"id":678947,"date":"2026-02-26T20:56:03","date_gmt":"2026-02-26T20:56:03","guid":{"rendered":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=678947"},"modified":"2026-02-26T20:56:03","modified_gmt":"2026-02-26T20:56:03","slug":"o-piatra-misterioasa-descoperita-intr-o-curte-s-a-dovedit-a-fi-o-comoara-arheologica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=678947","title":{"rendered":"O piatr\u0103 misterioas\u0103 descoperit\u0103 \u00eentr-o curte s-a dovedit a fi o comoar\u0103 arheologic\u0103"},"content":{"rendered":"
<\/div>\n

La prima vedere, placa de marmur\u0103 gravat\u0103 \u00een latin\u0103 \u2013 inclusiv cu expresia \u201espiritele mor\u021bilor\u201d \u2013 putea p\u0103rea o reproducere realizat\u0103 \u00een serie, menit\u0103 s\u0103 ofere gr\u0103dinii un aer mai solemn, relateaz\u0103 ScienceAlert<\/a>.<\/p>\n

\u00cens\u0103 pentru antropoloaga Daniella Santoro, care locuie\u0219te \u00eempreun\u0103 cu so\u021bul ei, Aaron Lopez, \u00eentr-o cas\u0103 istoric\u0103 din cartierul Carrollton din New Orleans, obiectul, g\u0103sit pe jum\u0103tate \u00eengropat \u00een vegeta\u021bie, a ridicat semne de \u00eentrebare.<\/p>\n

Pentru o clip\u0103, s-a temut c\u0103 ar fi putut descoperi un vechi morm\u00e2nt.<\/p>\n

\u201eFaptul c\u0103 era \u00een latin\u0103 ne-a pus pe g\u00e2nduri, nu-i a\u0219a?\u201d, a declarat Santoro pentru Associated Press. \u201eC\u00e2nd vezi a\u0219a ceva, \u00ee\u021bi spui: \u00abBine, asta nu e un lucru obi\u0219nuit.\u00bb\u201d<\/p>\n

\u00cen loc s\u0103 ignore instinctul, Santoro a contactat speciali\u0219ti. Printre cei care au examinat inscrip\u021bia s-au num\u0103rat arheoloaga Susann Lusnia, de la Universitatea Tulane, \u0219i antropologul D. Ryan Gray, de la University of New Orleans, care au \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it descoperirea \u0219i altor colegi.<\/p>\n

Cercet\u0103torii \u0219i-au dat seama rapid ce g\u0103sise cuplul.<\/p>\n

\u201eC\u0103tre spiritele mor\u021bilor\u201d<\/h2>\n

Textul latin \u00eencepe cu formula Dis Manibus \u2013 \u201ec\u0103tre spiritele mor\u021bilor\u201d \u2013 o dedica\u021bie frecvent \u00eent\u00e2lnit\u0103 pe pl\u0103cile funerare romane.<\/p>\n

\u00cen practica funerar\u0103 roman\u0103, Dis Manibus era o formul\u0103 standard adresat\u0103 spiritelor celor deceda\u021bi, adesea gravat\u0103 \u00een partea superioar\u0103 a pietrelor tombale. Mii de astfel de inscrip\u021bii s-au p\u0103strat \u00een fostul Imperiu Roman.<\/p>\n

Traducerea complet\u0103 a ar\u0103tat c\u0103 piatra comemora un soldat roman, un trac pe nume Sextus Congenius Verus. Comandat\u0103 de mo\u0219tenitorii s\u0103i, Atilius Carus \u0219i Vettius Longinus, piatra funerar\u0103 consemneaz\u0103 c\u0103 acesta a murit la 42 de ani, dup\u0103 22 de ani de serviciu militar \u2013 cu aproximativ 1.900 de ani \u00eenainte ca Santoro \u0219i Lopez s\u0103-i descopere monumentul funerar \u00eentr-o gr\u0103din\u0103 n\u0103p\u0103dit\u0103 de buruieni, la jum\u0103tate de lume distan\u021b\u0103.<\/p>\n

O serie de artefacte disp\u0103rute<\/h3>\n

Interesant este c\u0103 nu era prima men\u021biune a pietrei. La \u00eenceputul secolului XX, fusese inventariat\u0103 ca parte a colec\u021biei Muzeului Na\u021bional Arheologic din Civitavecchia, Italia, un ora\u0219-port unde monumentul funerar se aflase c\u00e2ndva \u00eentr-un mic cimitir.<\/p>\n

Muzeul a fost grav avariat \u00een timpul bombardamentelor aliate din 1943 \u0219i 1944, iar numeroase artefacte au fost pierdute sau dispersate. \u00cen toat\u0103 Europa, bombardamentele \u0219i jafurile din timpul r\u0103zboiului au dus la dispari\u021bia a nenum\u0103rate obiecte de patrimoniu, multe dintre ele fiind \u00eenc\u0103 date disp\u0103rute dup\u0103 zeci de ani.<\/p>\n

Monumentul funerar s-a num\u0103rat printre piesele ulterior declarate disp\u0103rute. Dimensiunile exacte, consemnate de muzeu, corespundeau cu cele ale pl\u0103cii descoperite \u00een gr\u0103dina lui Santoro \u0219i Lopez.<\/p>\n

Cum a ajuns piatra din Italia aflat\u0103 \u00een r\u0103zboi p\u00e2n\u0103 \u00een suburbana Louisiana r\u0103m\u00e2ne o poveste la fel de fascinant\u0103.<\/p>\n

Potrivit lui Erin Scott O\u2019Brien, fostul proprietar al casei din Carrollton, placa fusese expus\u0103 \u00eentr-o vitrin\u0103 al\u0103turi de alte obiecte de familie, \u00een casa din Gentilly a bunicului ei, Charles Paddock Jr., un soldat sta\u021bionat \u00een Italia \u00een timpul celui de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial.<\/p>\n

Paddock Jr. \u0219i so\u021bia sa au murit \u00een anii 1980; c\u00e2nd O\u2019Brien s-a mutat \u00een cas\u0103, la \u00eenceputul anilor 2000, mama ei i-a d\u0103ruit piatra.<\/p>\n

\u201eAm plantat un copac \u0219i am spus: acesta este \u00eenceputul noii noastre case. Hai s\u0103 o punem afar\u0103, \u00een gr\u0103din\u0103\u201d, a declarat O\u2019Brien pentru Preservation in Print. \u201eAm crezut pur \u0219i simplu c\u0103 e o pies\u0103 de art\u0103. Nu aveam nicio idee c\u0103 este o relicv\u0103 veche de 2.000 de ani\u201d.<\/p>\n

Obiectul va fi repatriat<\/h4>\n

Au trecut mai bine de 80 de ani de c\u00e2nd muzeul care ad\u0103postea odinioar\u0103 relicva a fost devastat de r\u0103zboi, iar principalii actori ai acestei pove\u0219ti nu mai sunt \u00een via\u021b\u0103. Probabil c\u0103 nu vom afla niciodat\u0103 cum a ajuns, de fapt, Paddock \u00een posesia pietrei, \u00eens\u0103 poate c\u0103 ceea ce conteaz\u0103 cu adev\u0103rat este faptul c\u0103 ea se \u00eentoarce, \u00een sf\u00e2r\u0219it, acas\u0103 \u2013 \u00een \u021binutul imperiului pe care Sextus Congenius Verus l-a slujit cu credin\u021b\u0103.<\/p>\n

Echipa FBI pentru infrac\u021biuni de art\u0103 coordoneaz\u0103 repatrierea obiectului c\u0103tre Muzeul Na\u021bional Arheologic din Civitavecchia.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La prima vedere, placa de marmur\u0103 gravat\u0103 \u00een latin\u0103 \u2013 inclusiv cu expresia \u201espiritele mor\u021bilor\u201d \u2013 putea p\u0103rea o reproducere realizat\u0103 \u00een serie, menit\u0103 s\u0103 ofere gr\u0103dinii un aer mai … Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":678948,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"Default","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/678947"}],"collection":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=678947"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/678947\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/678948"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=678947"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=678947"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=678947"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}