{"id":679799,"date":"2026-03-03T15:06:03","date_gmt":"2026-03-03T15:06:03","guid":{"rendered":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=679799"},"modified":"2026-03-03T15:06:03","modified_gmt":"2026-03-03T15:06:03","slug":"cum-ar-putea-afecta-economia-romanei-conflictul-din-orientul-mijlociu-iulian-lolea-economist-sef-al-confederatia-patronale-concordia-ramanem-intr-o-zona-vulnerabila","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=679799","title":{"rendered":"Cum ar putea afecta economia Rom\u00e2nei conflictul din Orientul Mijlociu? Iulian Lolea, economist \u0219ef al Confedera\u021bia Patronale Concordia: \u201eR\u0103m\u00e2nem \u00eentr-o zon\u0103 vulnerabil\u0103\u201d"},"content":{"rendered":"
<\/div>\n

Declan\u0219area conflictului armat din Iran \u0219i escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu poate contribui la o cre\u0219tere a pre\u021bului carburan\u021bilor cu 0,7 \u2013 1 leu pe litru, echivalentul unei cre\u0219teri a pre\u021bului petrolului cu 10 \u2013 15%, ceea ce s-ar putea traduce \u00eentr-o contribu\u021bie la cre\u0219terea ratei anuale a infla\u021biei cu 0,5 \u2013 0,75 puncte procentuale, potrivit analizei economistului \u0219ef Iulia Lolea.<\/p>\n

Confedera\u021bia Patronal\u0103 Concordia reprezint\u0103 20 dintre cele mai importante sectoare ale economiei rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i este un partener de dialog social, reprezentativ la nivel na\u021bional. Cele 4.200 de companii mari \u0219i mici, cu capital rom\u00e2nesc \u0219i str\u0103in, membre ale Concordia au o contribu\u021bie de 30% din PIB \u0219i peste 450.000 de angaja\u021bi.<\/p>\n

\n

\u201e\u00cen ceea ce prive\u0219te consecin\u021bele situa\u021bii din Iran, prima oar\u0103 o s\u0103 le vedem \u00een cre\u0219terea pre\u021bului la benzin\u0103, motorin\u0103 \u0219i apoi o s\u0103 se vad\u0103 imediat \u00een infla\u021bie. \u00cen luna urm\u0103toare o s\u0103 vedem \u00een cifrele de la INS. Pe o cre\u0219tere de 10% \u0219i, m\u0103 rog, p\u0103strat pe termen mediu, ar trebui s\u0103 vedem un impact de 0,5 puncte procentuale pe rata infla\u021biei. Iar pe cre\u0219terea economic\u0103, pentru Rom\u00e2nia nu avem neap\u0103rat, dar automat \u00ee\u021bi scade cre\u0219terea economic\u0103\u201d, a explicat Iulian Lolea.<\/p>\n<\/blockquote>\n

Potrivit economistului \u0219ef al Concordia, cel mai mare impact va fi al carburan\u021bilor, ni pe pre\u021b, ci pe infla\u021bie, din moment de ace\u0219tia au o pondere de 7 \u2013 8%, \u00een func\u021bie de momentul analizei, iar un plafon nu poate fi impus, amintind ca m\u0103sur\u0103 luat\u0103 reducerea de 0,5 de lei la litru de carburant, timp de \u0219ase luni \u00een 2022, c\u00e2nd pre\u021burile la pomp\u0103 au atins recorduri istorice.<\/p>\n

Pentru stat, urm\u0103rile conflictului ar putea fi pozitive, pe de o parte, dar implic\u0103, pe de alta, \u0219i o cre\u0219tere a costurilor sale.<\/p>\n

\u201ePentru stat aceast\u0103 situa\u021bie, pe de o parte, ar putea s\u0103 fie bun\u0103, c\u0103 aduce mai multe venituri bugetare prin tot felul de taxe, prin companiile din energie, dar va cre\u0219te presiunea \u0219i cel mai probabil politicienii vor face ceva ca s\u0103 ajute popula\u021bia sau s\u0103 pun\u0103 din nou pre\u021buri, compens\u0103rii, cap-uri (plafoane \u2013 n.r.) Dar \u00eentrebarea cea mai mare este c\u00e2t va dura aceast\u0103 situa\u021bie. Cu c\u00e2t dureaz\u0103 mai mult, cu at\u00e2t mai r\u0103u. Dac\u0103 se rezolv\u0103 \u00een dou\u0103, trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, impactul ar trebui s\u0103 fie minimal\u201d, detaliat economistul \u0219ef al Concordia.<\/p>\n

Ce ar trebui s\u0103 fie f\u0103cut<\/h2>\n

Pentru a crea valoare ad\u0103ugat\u0103 \u0219i pentru a face un salt, pentru a cre\u0219te poten\u021bialul economiei Rom\u00e2niei, Iulian Lolea subliniaz\u0103 c\u0103 este imperios necesar s\u0103 fie rezolvat\u0103 zona energiei \u0219i lipsa mobilit\u0103\u021bii for\u021bei de munc\u0103<\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te segmentul de gaze, gazele care urmeaz\u0103 s\u0103 fie extrase din Marea Neagr\u0103, cu starul produc\u021biei estimat \u00een 2026, ar trebui s\u0103 ne dea un o gur\u0103 de aer \u0219i pentru buget, a apreciat economistul \u0219ef al Concordia.<\/p>\n

\u201eDin estim\u0103ri pe care le-am citit, ar aduce din accize, din redeven\u021be, ar aduce un plus de 10 miliarde de euro pe urm\u0103torii cinci ani, deci cam 2 miliarde pe an, ceea ce e semnificativ pentru buget. Este pe an un pic mai mult dec\u00e2t a adus cre\u0219terea TVA-ului\u201d, a explicat Iulian Lolea.<\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te produc\u021bia de energie electric\u0103, oficialul Concordia a amintit proiectele majore care sunt estimate s\u0103 fie opera\u021bionale \u00een acest an, respectiv centrala electric\u0103 \u00een ciclu combinat de la Mintia, o investi\u021bie irakian\u0103, care, cu o putere instalat\u0103 de 1.700 MW, ar urma s\u0103 fie cea mai mare unitate de produc\u021bie din Europa, dar \u0219i cel mai mare consumator de gaze, \u0219i centrala de la Iernut, dezvoltat\u0103 de Romgaz, cu o putere instalat\u0103 de 430 MW.<\/p>\n

\n

\u201eCa s\u0103 putem s\u0103 facem ceva mai departe \u0219i s\u0103 mai cre\u0219tem \u00een Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 rezolv\u0103m problema de energie electric\u0103. Acuma, criza din Iran nu ne ajut\u0103 de niciun fel, pentru c\u0103 o s\u0103 se transfere, poate s\u0103 transfere mai departe \u0219i \u00een pre\u021bul energiei electrice, mai ales \u00een contextul \u00een care noi speram \u0219i avem cele dou\u0103 centrale pe gaz care urmeaz\u0103 s\u0103 fie puse \u00een func\u021biune, cea de la Iernut \u0219i cea de la Mintia, speram c\u0103 o s\u0103 reu\u0219im cu pre\u021bul gazului la un nivel decent s\u0103 producem energie electric\u0103 mai ieftin\u0103. E clar c\u0103 o s\u0103 ne loveasc\u0103 \u0219i acolo, dac\u0103 nu se rezolv\u0103 problema mai repede\u201d, a explicat Iulian Lolea, economist \u0219ef al Confedera\u021bia Patronale Concordia.<\/p>\n<\/blockquote>\n

Oficialul confedera\u021biei sub umbrela c\u0103reia sunt mari federa\u021bii din energie, precum ACUE \u0219i FE, a subliniat \u0219i importan\u021ba cre\u0219terii capacit\u0103\u021bii de stocare pe m\u0103sura avansului produc\u021biei din regenerabile, care nu sunt at\u00e2t de previzibile ca produc\u021bia \u00een band\u0103.<\/p>\n

\u201eSolu\u021bia este s\u0103 ai c\u00e2t mai mul\u021bi produc\u0103tori. Facem pa\u0219i \u00een direc\u021bia aceasta, s\u0103 avem \u0219i energie verde c\u00e2t mai mult\u0103 \u0219i facem pa\u0219i \u00een direc\u021bia aceasta, dar energia verde te ajut\u0103 doar ziua. \u0218i aici trebuie c\u00e2t mai mult implementate baterii de stocare, care au ajuns destul de ieftine, sunt rentabile, dar trebuie implementate \u0219i gestionate cum trebuie. Bateriile de stocare trebuie administrate. Persist\u0103 tot felul de softuri de inteligen\u021b\u0103 artificial\u0103, se face \u00een Spania, care le optimizeaz\u0103. Doar c\u0103 trebuie s\u0103 avem voin\u021b\u0103. \u0218i problema aici e c\u0103 mediul privat are voin\u021b\u0103, ar face investi\u021bii repede, s-ar mi\u0219ca, doar c\u0103 e nevoie de partenerul principal, statul, pentru c\u0103 este vorba de infrastructur\u0103 critic\u0103\u201d,a precizat Iulian Lolea.<\/p>\n

\u201e\u00cen 2025 \u0219tim c\u0103 am \u00eenchis deficitul bugetar pe la 8 \u0219i ceva la sut\u0103 \u0219i apoi deficitul contului curent, tot a\u0219a. Vedem c\u0103 eram \u00eentr-o companie nu tocmai select\u0103. Eram clar, printre cele mai rele situa\u021bii din din lume, \u00een Uniunea European\u0103 nici nu se pune problema, eram undeva pe acolo, cu Brazilia, Egipt, Columbia, India. De asta spuneam c\u0103 nu era o companie tocmai de dorit pentru o \u021bar\u0103 din Uniunea European. 2026 ar trebui s\u0103 fim cumva mai bine, pentru c\u0103 pe deficit bugetar spuneam c\u0103 ne ducem la 6,2%, pe deficitul comercial s-a ajustat pu\u021bin \u00een 2025, exporturile au crescut mai repede dec\u00e2t importurile. A sc\u0103zut deficitul comercial cu 2% ca procent din PIB. Ar trebui s\u0103 scad\u0103 un pic mai mult, dar e tot nesemnificativ fa\u021b\u0103 de ce ar trebui s\u0103 facem\u201d, a explicat Iulian Lolea<\/p>\n

\n

\u201eE clar, r\u0103m\u00e2nem \u00eentr-o zon\u0103 vulnerabil\u0103 \u0219i \u00een contextul acesta interna\u021bional, ce v\u0103 spuneam e ca \u0219i cum mergem pe marginea pr\u0103pastiei \u0219i ne rug\u0103m s\u0103 fie bine, f\u0103r\u0103 a avea neap\u0103rat o strategie concret\u0103. De asta, pentru c\u0103 sunt aceste discu\u021bii \u00een spa\u021biu public \u00een care ni se spune c\u0103 de ce nu rul\u0103m \u0219i noi cu deficite foarte mari, cum au f\u0103cut alte state, s\u0103 cre\u0219tem, cu datoria public\u0103 nu e o problem\u0103 la 60%. Uita\u021bi de asta, nu putem s-o facem, pentru c\u0103 nu po\u021bi tot timpul s\u0103 mergi la bluf \u0219i s\u0103 nu fi niciodat\u0103 preg\u0103tit pentru nimic\u201d, a conchis Iulian Lolea.<\/p>\n<\/blockquote>\n

\u201eNu ne permitem ca 2026 s\u0103 fie primul an \u00een care \u0219i investi\u021biile private stagneaz\u0103\u201d<\/h2>\n

2025 a fost unul dintre cei mai grei ani pe care Rom\u00e2nia i-a traversat \u00een ultimul deceniu. Pre\u021burile au crescut cu aproape 10%, cel mai mult din Uniunea European\u0103, iar economia a avansat cu doar 0,6%, sub poten\u021bial, arat\u0103 datele raportului macroeconomic anual, Radiografia unei economii sub presiunea deficitelor gemene, realizat de Confedera\u021bia Patronal\u0103 Concordia, prezentat \u00een conferin\u021ba de mar\u021bi.<\/p>\n

Conform datelor Concordia pentru 2025, cre\u0219terea pre\u021burilor a fost rezultatul a dou\u0103 evenimente consecutive, \u00een mai pu\u021bin de 30 de zile: \u00een iulie, statul a eliminat plafonarea pre\u021burilor la energia electric\u0103, iar \u00een august au crescut TVA \u0219i accizele. Fiecare dintre cele dou\u0103 m\u0103suri a ad\u0103ugat c\u00e2te dou\u0103 puncte procentuale la infla\u021bie.<\/p>\n

Astfel, spun autorii raportului, efectul s-a sim\u021bit imediat \u00een buzunarul rom\u00e2nilor, care au \u00eenceput s\u0103 cumpere mai pu\u021bin \u00eencep\u00e2nd cu luna august, iar p\u00e2n\u0103 la finalul anului, v\u00e2nz\u0103rile din magazine au sc\u0103zut sim\u021bitor, cu luni \u00een care volumul a sc\u0103zut cu peste 4% fa\u021b\u0103 de aceea\u0219i perioad\u0103 a anului trecut.<\/p>\n

Potrivit oficialilor Concordia, \u00eengrijorarea nu vine \u00eens\u0103 doar din ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een 2025, ci \u0219i din ce risc\u0103m \u00een 2026, \u00een condi\u021biile \u00een care consumul privat a fr\u00e2nat deja, \u00eentrebarea pentru 2026 este dac\u0103 investi\u021biile private vor r\u0103m\u00e2ne timide sau dac\u0103 vor putea fi compensate de investi\u021biile publice.<\/p>\n

\n

\u201eAvem nevoie de un mediu \u00een care investi\u021biile private s\u0103 revin\u0103, iar pentru asta este nevoie de predictibilitate fiscal\u0103 \u0219i de o reducere real\u0103 a costurilor care apas\u0103 pe firme. 2025 a fost primul an \u00een care motorul consumului s-a oprit. Nu ne permitem ca 2026 s\u0103 fie primul an \u00een care \u0219i investi\u021biile private stagneaz\u0103\u201d, a declarat Paul Aparaschivei, director executiv al Confedera\u021biei Patronale Concordia<\/a>.<\/p>\n<\/blockquote>\n

\u00centrebat dac\u0103 vede anul acesta un impact al m\u0103surilor de relansare,Iulian Lolea le-a apreciat, cu obsrva\u021bii \u00eens\u0103s-a declarat mai degraba sceptic.<\/p>\n

\u201eM\u0103surile de relansare sunt foarte bune, \u00eens\u0103 e doar o pic\u0103tur\u0103 \u00eentr-un ocean. Ele o s\u0103 se aplice destul de greu. \u00cenc\u0103 n-am v\u0103zut nici normele de aplicare, p\u00e2n\u0103 o s\u0103 intre \u00een vigoare. \u00centr-adev\u0103r, au venit \u0219i c\u0103tre IMM, cu anumite programe, \u0219i c\u0103tre atragere de mari investi\u021bii, \u00eens\u0103 consider\u0103m c\u0103 mai e nevoie de lucruri, mai e nevoie de simplific\u0103ri, mai e nevoie, spre exemplu, noi am cerut o plas\u0103 de siguran\u021b\u0103 pentru companiile care sunt \u00een dificultate \u0219i care ani de zile au pl\u0103tit taxe \u0219i impozite, cum a fost programul Kurtzarbeit, care s-a aplicat \u00een pandemie \u0219i mai ales \u00een perioadele acestea, s-ar aplica foarte bine \u0219i acolo nu exist\u0103 situa\u021bia \u00een care cineva s\u0103 abuzeze de el, pentru c\u0103 pui condi\u021bii clare, iar asta poate s\u0103 ajute. Deci, pe l\u00e2ng\u0103 stimul\u0103ri, trebuie s\u0103 venim \u0219i cu plas\u0103 de siguran\u021b\u0103. Trebuie s\u0103 mai venim cu programe de simplificare pentru zonele de autorizare. Adic\u0103 mai trebuie f\u0103cut. E foarte bun\u0103 inten\u021bia, dar e doar \u00eenceputul\u201d, a declarat Iulian Lolea.<\/p>\n

\u00cen acela\u0219i context, la \u00eentrebarea Mediafax, Paul Aparaschivei a apreciat propunerile de simplificare \u0219i scurtare a procedurilor<\/a>, pus \u00een dezbatere public\u0103 de Cancelaria premierului.<\/p>\n

\n

\u201eIni\u021biativa respectiv\u0103 e parte din pachetul de m\u0103suri pe care Guvernul l-a preg\u0103tit sau preg\u0103te\u0219te anul acesta \u0219i este un semnal de asemenea foarte important, pentru c\u0103 \u00eentr-adev\u0103r se uit\u0103 la scurtarea componentei de timp pe care o autoriza\u021bi, o implic\u0103. \u0218tim c\u0103 una din direc\u021biile strategice pe care Rom\u00e2nia le are vizeaz\u0103, de exemplu, mineralele critice, pentru c\u0103 toat\u0103 lumea este ast\u0103zi \u00een c\u0103utare de resurse \u0219i mai \u0219tim c\u0103 un act competitor global are un cvasimonopol pe minerale critice \u0219i atunci evident c\u0103 \u00een tot efortul \u0103sta, timpul chiar \u00eenseamn\u0103 bani \u0219i timpul \u00een func\u021bie \u0219i de unde se duc minerale respective, poate s\u0103 \u00eensemne inclusiv securitate\u201d, a declarat director executiv al Confedera\u021biei Patronale Concordia, apreciind c\u0103 pachetul de m\u0103suri ale Executivului reprezint\u0103 un semnal important pentru orice investitor \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n<\/blockquote>\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te zona finan\u021belor publice, autorii raportului semnaleaz\u0103 \u0219i o veste bun\u0103: statul a cheltuit \u00een 2025 mai pu\u021bin dec\u00e2t \u00ee\u0219i propusese prin rectificarea bugetar\u0103, iar ponderea \u00een PIB a deficitului bugetar s-a redus pentru prima dat\u0103 \u00een ultimii trei ani. De\u0219i este un progres real, datoria public\u0103 a dep\u0103\u0219it 60% din PIB, iar dob\u00e2nzile pl\u0103tite de stat consum\u0103 deja peste 3% din tot ce produce economia.<\/p>\n

\u201eMai mult, Rom\u00e2nia se \u00eemprumut\u0103 pe pie\u021bele interna\u021bionale mai scump dec\u00e2t Serbia, un stat care nu este membru al Uniunii Europene \u0219i care nu are rating recomandat investi\u021biilor. Acesta este un semnal c\u0103 pie\u021bele nu sunt convinse de stabilitatea finan\u021belor rom\u00e2ne\u0219ti\u201d, mai arat\u0103 datele Concordia.<\/p>\n

De asemenea, autorii raportului, consider\u0103 c\u0103 la fel de \u00eengrijor\u0103tor este \u0219i deficitul comercial. Rom\u00e2nia import\u0103 mult mai mult dec\u00e2t export\u0103, iar dezechilibrul este cel mai mare din Uniunea European\u0103. Paradoxul este c\u0103 inclusiv la principalele categorii de produse pe care le export\u0103m \u2014 ma\u0219ini, echipamente, produse prelucrate \u2014 import\u0103m mai mult dec\u00e2t vindem \u00een afar\u0103.<\/p>\n

\u201eCu alte cuvinte, Rom\u00e2nia are un deficit comercial nu pentru c\u0103 import\u0103 bunuri de lux, ci pentru c\u0103 nu a reu\u0219it s\u0103 construiasc\u0103 o economie care s\u0103 urce \u00een lan\u021bul valoric \u0219i export\u0103 materii prime, \u00een timp ce import\u0103 produse procesate\u201d, se arat\u0103 \u00een documentul Concordia.<\/p>\n

Pentru 2026, speciali\u0219tii Concordia nu se a\u0219teapt\u0103 o revenire spectaculoas\u0103, ci una treptat\u0103. Economia poate cre\u0219te mai repede dec\u00e2t \u00een 2025, ajutat\u0103 de banii europeni, de exporturi \u0219i de o redresare a consumului, \u00een a doua jum\u0103tate a anului, pe m\u0103sur\u0103 ce pre\u021burile se vor stabiliza. Exist\u0103 \u0219i riscuri: eliminarea plafon\u0103rii pre\u021burilor la gaze \u0219i a adaosului comercial la alimentele de baz\u0103 sau cre\u0219terea cota\u021biilor la petrol pe pia\u021ba interna\u021bional\u0103, care ar putea pune din nou presiune pe infla\u021bie, dac\u0103 nu e gestionat\u0103 cu aten\u021bie.<\/p>\n

\n

\u201e2026 nu este un an de revenire, ci un an de testare. Rom\u00e2nia \u0219i-a asumat angajamente clare fa\u021b\u0103 de Uniunea European\u0103 privind reducerea deficitului. Credibilitatea acestor angajamente nu se m\u0103soar\u0103 \u00een declara\u021bii, se m\u0103soar\u0103 \u00een cifrele din prima jum\u0103tate a anului. Fereastra pentru a corecta traiectoria este \u00eengust\u0103 \u0219i se \u00eenchide pe m\u0103sur\u0103 ce datoriile cresc \u0219i costul lor devine tot mai greu de ignorat\u201d, a declarat Iulian Lolea.<\/p>\n<\/blockquote>\n

Astfel, conchid autorii, Rom\u00e2nia intr\u0103 \u00een 2026 cu progrese reale, dar f\u0103r\u0103 marj\u0103 de eroare. \u201eDeficitele gemene, bugetar \u0219i comercial, nu sunt fenomene noi, dar au ajuns la dimensiuni care nu mai permit am\u00e2narea reformelor structurale. Fiecare decizie de politic\u0103 economic\u0103 din acest an va conta mai mult dec\u00e2t \u00een oricare alt an\u201d, au transmis oficialii Concordia.<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Declan\u0219area conflictului armat din Iran \u0219i escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu poate contribui la o cre\u0219tere a pre\u021bului carburan\u021bilor cu 0,7 \u2013 1 leu pe litru, echivalentul unei cre\u0219teri a … Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":679800,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"Default","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/679799"}],"collection":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=679799"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/679799\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/679800"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=679799"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=679799"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=679799"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}