{"id":681478,"date":"2026-03-12T16:07:04","date_gmt":"2026-03-12T16:07:04","guid":{"rendered":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=681478"},"modified":"2026-03-12T16:07:04","modified_gmt":"2026-03-12T16:07:04","slug":"mesaje-misterioase-codate-in-limba-persana-sunt-transmise-zilnic-prin-unde-radio-in-iran","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=681478","title":{"rendered":"Mesaje misterioase, codate \u00een limba persan\u0103 sunt transmise zilnic prin unde radio \u00een Iran"},"content":{"rendered":"<div><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/microscopemedia.com\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/mesaje-misterioase-codate-in-limba-persana-sunt-transmise-zilnic-prin-unde-radio-in-iran.jpg\" class=\"ff-og-image-inserted\"><\/div>\n<p id=\"p-0\">Un cod secret transmis prin radio de la \u00eenceputul r\u0103zboiului Iran-Irak a devenit semnul intrigant al unei b\u0103t\u0103lii invizibile dintre serviciile de informa\u021bii americane, iraniene \u0219i israeliene. O secven\u021b\u0103 aparent aleatorie de numere, punctat\u0103 de cuv\u00e2ntul \u201etavajjoh \u201d, care \u00eenseamn\u0103 \u201eaten\u021bie\u201d \u00een persan\u0103, se repet\u0103 zilnic la 5:30 \u0219i 21:30, ora iranian\u0103, \u0219i dureaz\u0103 aproximativ o or\u0103 \u0219i jum\u0103tate de fiecare dat\u0103, potrivit <a href=\"https:\/\/www.lefigaro.fr\/international\/guerre-en-iran-de-mysterieux-messages-radio-codes-en-persan-interceptes-probablement-emis-depuis-l-europe-20260312\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">Le Figaro<\/a>.<\/p>\n<p id=\"p-1\">Potrivit unor fo\u0219ti agen\u021bi americani aceste transmisii sunt probabil o m\u0103sur\u0103 de urgen\u021b\u0103 care permite Washingtonului s\u0103 men\u021bin\u0103 contactul cu agen\u021bii s\u0103i de la sol. Cu toate acestea, la treisprezece zile de la \u00eenceperea&nbsp; atacurilor aeriene americano-israeliene, codul r\u0103m\u00e2ne nedescifrat.<\/p>\n<h2 id=\"chapter-0\">Sistemul de spionaj prezint\u0103 avantaje majore<\/h2>\n<p id=\"p-2\">Acest sistem de spionaj, cunoscut sub numele de \u201esta\u021bie numeric\u0103\u201d, are trei avantaje majore. Primul este c\u0103 codul este transmis prin radio cu unde scurte, capabil s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103 pe distan\u021be foarte lungi, uneori chiar peste continente, datorit\u0103 reflexiei semnalelor \u00een atmosfer\u0103. Al doilea avantaj este fiabilitatea: aceste mesaje nu depind de nicio infrastructur\u0103 modern\u0103. Dup\u0103 cum a explicat pentru Financial Times John Sipher, fost instructor senior \u00een programul clandestin al CIA \u0219i antrenat \u00een utilizarea acestor sta\u021bii digitale: \u201e Dac\u0103 internetul sau serviciile telefonice se \u00eentrerup, ave\u021bi \u00een continuare o modalitate de a contacta sursele\u201d.<\/p>\n<p id=\"p-3\">Al treilea avantaj este c\u0103 codul este ilizibil. Aceast\u0103 criptografie, folosit\u0103 \u00eenc\u0103 din timpul R\u0103zboiului Rece, permite transmiterea unui mesaj codificat c\u0103tre cineva care de\u021bine un decodor, adesea numit \u201eunic\u0103 folosin\u021b\u0103 \u201d. Oricine poate asculta transmisia radio, dar numai persoana care de\u021bine cheia \u00eei poate \u00een\u021belege con\u021binutul. \u201eCheile numerice utilizate sunt complet aleatorii. Este imposibil s\u0103 le g\u0103se\u0219ti prin calcule sau for\u021b\u0103 brut\u0103 \u201d, explic\u0103 John Sipher. \u201e\u0218i chiar dac\u0103 se g\u0103se\u0219te r\u0103spunsul, acesta nu este neap\u0103rat de \u00een\u021beles.\u201d<\/p>\n<h2 id=\"chapter-1\">Primul mesaj codificat, difuzat dup\u0103 primele bombardamente americane<\/h2>\n<p id=\"p-4\">\u00cen Iran, primul mesaj codificat a fost difuzat la dou\u0103sprezece ore dup\u0103 primele bombardamente americane, pe 27 februarie 2026. \u00cencep\u00e2nd cu 4 martie, semnalul a \u00eenceput s\u0103 fie bruiat de un sc\u00e2r\u021b\u00e2it cacofonic de interferen\u021be electronice, f\u0103c\u00e2nd numerele practic inaudibile. Transmisia ini\u021bial\u0103 a fost \u00eentrerupt\u0103 pentru o perioad\u0103 \u00eenainte de a se comuta pe o alt\u0103 frecven\u021b\u0103 de unde scurte.<\/p>\n<p id=\"p-5\">Au ap\u0103rut apoi mai multe teorii. Membrii Priyom, un grup de monitorizare a undelor scurte, au triangulat loca\u021bia aproximativ\u0103 a semnalului calcul\u00e2nd timpul necesar propag\u0103rii sale pentru a ajunge la diferi\u021bi receptoare. Rezultatele indic\u0103 Europa de Vest ca fiind probabila origine. Limba folosit\u0103, persana, sugereaz\u0103 c\u0103 mesajul este destinat Iranului, probabil agen\u021bilor americani care opereaz\u0103 sub acoperire acolo, au explicat exper\u021bii pentru Financial Times.<\/p>\n<h2 id=\"chapter-2\">CIA trebuie s\u0103 recurg\u0103 la metode tradi\u021bionale, precum radioul<\/h2>\n<p id=\"p-6\">Iranul este una dintre \u021b\u0103rile \u00een care Statele Unite sunt cel mai greu de infiltrat \u00een scopuri de informa\u021bii, \u00een mare parte din cauza absen\u021bei unei ambasade americane. Acest lucru ar putea explica de ce CIA trebuie s\u0103 recurg\u0103 la metode tradi\u021bionale, precum radioul, pentru a-\u0219i men\u021bine re\u021belele. \u201eDac\u0103 a\u021bi lucrat cu Iranul sau Coreea de Nord, aceste metode nu sunt neobi\u0219nuite \u201d, noteaz\u0103 John Sipher. \u201eNu este o coinciden\u021b\u0103 c\u0103 acest lucru a \u00eenceput \u00een ziua \u00een care a izbucnit r\u0103zboiul\u201d, subliniaz\u0103 Chris Simmons, un fost agent de contrainforma\u021bii american care a petrecut ani de zile urm\u0103rind spioni folosind aceste sta\u021bii \u00een Cuba.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Un cod secret transmis prin radio de la \u00eenceputul r\u0103zboiului Iran-Irak a devenit semnul intrigant al unei b\u0103t\u0103lii invizibile dintre serviciile de informa\u021bii americane, iraniene \u0219i israeliene. O secven\u021b\u0103 aparent &hellip; <a href=\"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=681478\" class=\"more-link\">Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":681479,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"Default","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/681478"}],"collection":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=681478"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/681478\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/681479"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=681478"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=681478"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=681478"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}