{"id":681708,"date":"2026-03-13T20:07:03","date_gmt":"2026-03-13T20:07:03","guid":{"rendered":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=681708"},"modified":"2026-03-13T20:07:03","modified_gmt":"2026-03-13T20:07:03","slug":"cum-este-afectata-sanatatea-mintala-a-romanilor-de-amenintarea-razboaielor-sfatul-psihoterapeutului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=681708","title":{"rendered":"Cum este afectat\u0103 s\u0103n\u0103tatea mintal\u0103 a rom\u00e2nilor de amenin\u021barea r\u0103zboaielor. Sfatul Psihoterapeutului"},"content":{"rendered":"
<\/div>\n

Psihoterapeutul \u0219i psihologul clinician Florentina Niculescu explic\u0103 faptul c\u0103 \u00een astfel de situa\u021bii organismul intr\u0103 \u00eentr-un mod de supravie\u021buire, iar reac\u021biile fizice \u0219i emo\u021bionale pot deveni intense.<\/p>\n

\u201eC\u00e2nd suntem \u00eentr-un context perceput ca periculos sau imprevizibil, val de informa\u021bii despre conflict, anul\u0103ri de zbor, nu vorbim doar despre un \u201enivel de stres\u201d ridicat, ci despre faptul c\u0103 sistemul nostru nervos iese din Fereastra de Toleran\u021b\u0103, adic\u0103 persoana nu mai este \u00een zona optim\u0103 de reglare emo\u021bional\u0103.<\/p>\n

Corpul intr\u0103 \u00eentr-o stare de supravie\u021buire biologic\u0103, activare simpatic\u0103 (lupt\u0103 sau fug\u0103) prin agita\u021bie, insomnie, palpita\u021bii, tensiune muscular\u0103, iritabilitate sau imobilizare, starea dorsal vagal\u0103 (\u00eenghe\u021b) prin amor\u021beal\u0103 emo\u021bional\u0103, \u201enu simt nimic\u201d, oboseal\u0103, deta\u0219are, confuzie.\u201d<\/p>\n

Nivelul hormonilor de stres poate cre\u0219te rapid<\/h2>\n

Potrivit speciali\u0219tilor, starea de stres este generat\u0103 \u00een principal de incertitudine \u0219i de lipsa de control. Persoana nu \u0219tie ce urmeaz\u0103 \u0219i nu poate influen\u021ba deciziile autorit\u0103\u021bilor sau evolu\u021bia evenimentelor.<\/strong><\/p>\n

\u00cen astfel de condi\u021bii, nivelul de cortizol, hormonul stresului, poate cre\u0219te temporar de dou\u0103 sau chiar de trei ori peste nivelul bazal \u00een fazele acute de amenin\u021bare sau de pierdere a controlului.<\/strong><\/p>\n

Expunerea la stres intens poate provoca aproape imediat reac\u021bii ale organismului. Cercet\u0103rile arat\u0103 c\u0103 aceste situa\u021bii sunt asociate cu o stare general\u0103 mai proast\u0103, dureri fizice, dizabilitate, sc\u0103derea calit\u0103\u021bii vie\u021bii \u0219i alte manifest\u0103ri somatice.<\/p>\n

De asemenea, studiile indic\u0103 leg\u0103turi \u00eentre stresul acut sau intens \u0219i agravarea durerilor, a tensiunii musculare \u0219i a cefaleei. Pot ap\u0103rea \u0219i tulbur\u0103ri gastrointestinale func\u021bionale, precum crampe, diaree sau constipa\u021bie, dar \u0219i somn fragmentat, oboseal\u0103 \u0219i sc\u0103derea imunit\u0103\u021bii percepute.<\/p>\n

\u00cen unele cazuri se observ\u0103 \u0219i cre\u0219terea consumului de alcool sau cafein\u0103 ori alte comportamente de adaptare nes\u0103n\u0103toase. Pentru anumite persoane exist\u0103 \u0219i un risc mai mare de simptome anxioase sau depresive, precum \u0219i reac\u021bii posttraumatice.<\/p>\n

Impactul conflictelor asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii mintale<\/h2>\n

\u00cen contextul conflictelor, povara tulbur\u0103rilor mintale, precum anxietatea, depresia sau tulburarea de stres posttraumatic, tinde s\u0103 fie mai mare la persoanele expuse direct.<\/p>\n

\u00cen condi\u021bii de stres intens, corpul poate exprima tensiunea psihic\u0103 prin simptome fizice. De aceea, speciali\u0219tii atrag aten\u021bia c\u0103 reac\u021biile somatice nu sunt neobi\u0219nuite \u00een astfel de situa\u021bii.<\/p>\n

Cum sunt afecta\u021bi copiii<\/h2>\n

Copiii pot fi \u0219i mai vulnerabili \u00een perioadele de criz\u0103. Sistemul lor nervos nu este complet autoreglat, iar siguran\u021ba emo\u021bional\u0103 depinde \u00een mare m\u0103sur\u0103 de reac\u021biile adul\u021bilor din jur.<\/p>\n

Speciali\u0219tii spun c\u0103 cei mici nu ascult\u0103 doar cuvintele p\u0103rin\u021bilor, ci percep \u0219i starea lor emo\u021bional\u0103. Dac\u0103 adultul este panicat sau blocat de fric\u0103, copilul poate prelua aceast\u0103 stare aproape instantaneu.<\/p>\n

C\u00e2nd adul\u021bii sunt speria\u021bi, copilul poate \u201e\u00eenv\u0103\u021ba\u201d biologic c\u0103 lumea este periculoas\u0103, chiar dac\u0103 nu \u00een\u021belege pe deplin ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103.<\/p>\n

Printre semnele frecvente care pot ap\u0103rea la copii se num\u0103r\u0103 regresiile, precum problemele de somn sau enurezisul, dar \u0219i nevoia accentuat\u0103 de apropiere fa\u021b\u0103 de p\u0103rin\u021bi. De asemenea, pot ap\u0103rea iritabilitate, pl\u00e2ns f\u0103r\u0103 un motiv clar sau crize de furie.<\/p>\n

Uneori se manifest\u0103 \u0219i simptome fizice, cum ar fi dureri de burt\u0103, dureri de cap sau grea\u021b\u0103. Alte semne pot include hipervigilen\u021ba, reac\u021bii de sperietur\u0103 la zgomote bru\u0219te sau co\u0219maruri. \u00cen unele cazuri, copilul poate deveni neobi\u0219nuit de retras sau \u201eprea cuminte\u201d, un semn posibil al unei st\u0103ri de blocaj emo\u021bional.<\/p>\n

Speciali\u0219tii subliniaz\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 expunerea la evenimente poten\u021bial traumatice nu duce automat la apari\u021bia tulbur\u0103rii de stres posttraumatic. Sprijinul emo\u021bional \u0219i siguran\u021ba rela\u021bional\u0103 pot reduce semnificativ riscul.<\/p>\n

Ce pot face adul\u021bii pentru a-\u0219i calma sistemul nervos<\/h2>\n

Psihologii recomand\u0103 ca oamenii s\u0103 nu \u00eencerce s\u0103 se calmeze for\u021bat, ci s\u0103 reduc\u0103 treptat nivelul de activare al organismului.<\/p>\n

Un protocol scurt care poate fi aplicat este metoda \u201eO-RA\u201d, orientare, resurse, ancorare. \u00cen prima etap\u0103, persoana \u00ee\u0219i \u00eendreapt\u0103 aten\u021bia c\u0103tre mediul din jur \u0219i identific\u0103 un obiect neutru. Apoi \u00ee\u0219i aminte\u0219te o persoan\u0103 sau un loc care \u00eei ofer\u0103 siguran\u021b\u0103 \u0219i observ\u0103 ce schimb\u0103ri apar \u00een corp<\/strong>. \u00cen final, se poate face o ancorare fizic\u0103 prin ap\u0103sarea t\u0103lpilor \u00een podea timp de c\u00e2teva secunde, urmat\u0103 de relaxare, repetat\u0103 de mai multe ori.<\/p>\n

\u00cen perioade de criz\u0103, speciali\u0219tii recomand\u0103 \u0219i o form\u0103 de igien\u0103 psihologic\u0103. Este util\u0103 limitarea expunerii la informa\u021bii negative sau alarmiste, de exemplu la dou\u0103 intervale pe zi de 10-15 minute.<\/p>\n

De asemenea, este indicat ca \u00eentr-un grup sau \u00eentr-o familie o singur\u0103 persoan\u0103 s\u0103 men\u021bin\u0103 leg\u0103tura cu autorit\u0103\u021bile sau companiile implicate, pentru a evita confuzia \u0219i stresul suplimentar. Hidratarea, alimenta\u021bia adecvat\u0103 \u0219i perioadele de odihn\u0103, chiar \u0219i scurte, pot ajuta organismul s\u0103 \u00ee\u0219i regleze reac\u021biile.<\/p>\n

Cum pot p\u0103rin\u021bii s\u0103 reduc\u0103 panica copiilor<\/h2>\n

Pentru lini\u0219tirea copiilor, speciali\u0219tii recomand\u0103 co-reglarea emo\u021bional\u0103 \u0219i contactul fizic. \u00cenainte de a discuta cu copilul, adultul ar trebui s\u0103 \u00ee\u0219i calmeze respira\u021bia \u0219i s\u0103 foloseasc\u0103 o voce cald\u0103.<\/p>\n

Dac\u0103 vocea este tensionat\u0103 sau strident\u0103, chiar \u0219i cuvinte precum \u201etotul este bine\u201d pot fi percepute de copil ca nesigure. \u00cen schimb, o \u00eembr\u0103\u021bi\u0219are lung\u0103, \u00een care adultul respir\u0103 rar \u0219i profund, poate regla mai rapid ritmul cardiac al copilului dec\u00e2t explica\u021biile logice.<\/p>\n

Dac\u0103 apar simptome persistente, precum co\u0219maruri frecvente, atacuri de panic\u0103, mutism, regresii severe, auto-r\u0103nire sau dureri fizice intense f\u0103r\u0103 cauz\u0103 medical\u0103, speciali\u0219tii recomand\u0103 apelarea la sprijin psihologic.<\/p>\n

Rolul familiei \u0219i al celor r\u0103ma\u0219i acas\u0103<\/h2>\n

\u00cen situa\u021biile de criz\u0103, comportamentul rudelor r\u0103mase acas\u0103 poate influen\u021ba nivelul de stres al persoanelor aflate \u00een zona afectat\u0103. Cei expu\u0219i direct au nevoie de un punct de sprijin stabil.<\/p>\n

Speciali\u0219tii recomand\u0103 transmiterea unor mesaje de sprijin \u0219i stabilitate, precum \u201eSunt aici. Spune-mi cu ce te pot ajuta\u201d sau \u201e\u00ce\u021bi trimit doar informa\u021bii verificate\u201d.<\/p>\n

De asemenea, este util\u0103 folosirea unui singur canal de comunicare \u00een familie \u0219i evitarea r\u0103sp\u00e2ndirii scenariilor dramatice sau a \u0219tirilor alarmiste.<\/p>\n

Cum ne putem preg\u0103ti pentru perioade tensionate<\/h2>\n

Pentru a men\u021bine echilibrul emo\u021bional \u00een situa\u021bii de tensiune, speciali\u0219tii recomand\u0103 c\u00e2teva m\u0103suri simple de preven\u021bie. Este util\u0103 preg\u0103tirea unui plan practic care s\u0103 includ\u0103 contacte importante, copii ale actelor, bani disponibili, o baterie extern\u0103, medicamente de baz\u0103 \u0219i numere utile.<\/p>\n

Totodat\u0103, exerci\u021biile de reglare emo\u021bional\u0103 ar trebui practicate \u0219i \u00een perioadele de lini\u0219te, astfel \u00eenc\u00e2t organismul s\u0103 poat\u0103 reac\u021biona mai u\u0219or \u00een momentele de criz\u0103.<\/p>\n

Igiena psihic\u0103 r\u0103m\u00e2ne esen\u021bial\u0103 \u00een perioadele de tensiune colectiv\u0103. Mi\u0219carea, somnul, alimenta\u021bia echilibrat\u0103 \u0219i contactul uman contribuie la reducerea stresului. Speciali\u0219tii recomand\u0103 \u0219i con\u0219tientizarea emo\u021biilor, identificarea fricii \u0219i localizarea ei \u00een corp, un proces care poate reduce intensitatea reac\u021biilor prin integrare cognitiv\u0103.<\/p>\n

Florentina Niculescu este psihoterapeut integrativ \u0219i psiholog clinician, specializat\u0103 \u00een lucrul cu trauma, somatizarea \u0219i reglarea sistemului nervos.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Psihoterapeutul \u0219i psihologul clinician Florentina Niculescu explic\u0103 faptul c\u0103 \u00een astfel de situa\u021bii organismul intr\u0103 \u00eentr-un mod de supravie\u021buire, iar reac\u021biile fizice \u0219i emo\u021bionale pot deveni intense. \u201eC\u00e2nd suntem \u00eentr-un … Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":681709,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"Default","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/681708"}],"collection":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=681708"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/681708\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/681709"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=681708"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=681708"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=681708"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}