{"id":681756,"date":"2026-03-14T07:26:04","date_gmt":"2026-03-14T07:26:04","guid":{"rendered":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=681756"},"modified":"2026-03-14T07:26:04","modified_gmt":"2026-03-14T07:26:04","slug":"ce-este-terapia-de-soc-folosita-in-psihologie-si-psihiatrie-timp-de-zeci-de-ani-cum-s-a-schimbat-modul-de-aplicare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=681756","title":{"rendered":"Ce este terapia de \u0219oc folosit\u0103 \u00een psihologie \u0219i psihiatrie timp de zeci de ani. Cum s-a schimbat modul de aplicare"},"content":{"rendered":"<div><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/microscopemedia.com\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/ce-este-terapia-de-soc-folosita-in-psihologie-si-psihiatrie-timp-de-zeci-de-ani-cum-s-a-schimbat-modul-de-aplicare.webp\" class=\"ff-og-image-inserted\"><\/div>\n<p id=\"p-0\">\u00cen prezent, metoda continu\u0103 s\u0103 fie utilizat\u0103, \u00eens\u0103 aplicarea ei este diferit\u0103, adaptat\u0103 la standardele actuale \u0219i conceput\u0103 pentru a fi sigur\u0103 pentru pacient. \u00cen acest articol de pe Psicolog\u00eda\u2011Online explic\u0103m ce este terapia de \u0219oc \u0219i la ce este folosit\u0103, scrie <a href=\"https:\/\/www.psicologia-online.com\/que-es-la-terapia-de-choque-en-psicologia-4881.html\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">Psihologia-online.com<\/a>.<\/p>\n<h2 id=\"chapter-0\">Ce este terapia de \u0219oc \u00een psihologie<\/h2>\n<p id=\"p-1\">Terapia de \u0219oc presupune inducerea artificial\u0103 \u0219i controlat\u0103 a unui \u0219oc fiziologic la o persoan\u0103, ca tratament pentru tulbur\u0103ri psihice severe.<\/p>\n<p id=\"p-2\">De obicei, se administreaz\u0103 un curent electric controlat la nivelul creierului pacientului, care provoac\u0103 o convulsie. Aceast\u0103 convulsie dureaz\u0103 \u00een general c\u00e2teva minute \u0219i procedura se realizeaz\u0103 sub anestezie general\u0103.<\/p>\n<p id=\"p-3\">Tratamentul se efectueaz\u0103 sub supravegherea unei echipe medicale specializate, inclusiv a unui medic psihiatru. Metoda se bazeaz\u0103 pe ipoteza c\u0103 st\u0103rile de \u0219oc pot \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi starea mental\u0103 a persoanei dup\u0103 recuperarea de la tratament.<\/p>\n<h2 id=\"chapter-1\">Terapia de \u0219oc de-a lungul istoriei<\/h2>\n<p id=\"p-4\">Cele mai cunoscute terapii de \u0219oc din istorie sunt urm\u0103toarele:<\/p>\n<h3>1. Terapia cu insulin\u0103<\/h3>\n<p id=\"p-5\">Manfred J. Sakel, neurofiziolog \u0219i psihiatru, a observat c\u0103 unii pacien\u021bi cu dependen\u021be sau psihoze \u00ee\u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021beau starea mental\u0103 dup\u0103 o criz\u0103 hipoglicemic\u0103. Pe baza acestei observa\u021bii, el a decis s\u0103 provoace \u00een mod artificial \u0219i controlat astfel de crize.<\/p>\n<p id=\"p-6\">Pentru aceasta administra pacien\u021bilor o supradoz\u0103 de insulin\u0103, ceea ce sc\u0103dea nivelul glicemiei p\u00e2n\u0103 la apari\u021bia convulsiilor asem\u0103n\u0103toare celor dintr-un atac epileptic. Pentru a controla situa\u021bia, dup\u0103 ce pacientul intra \u00een com\u0103 din cauza crizei, medicii \u00eei administrau o solu\u021bie de glucoz\u0103 care restabilea nivelul zah\u0103rului din s\u00e2nge.<\/p>\n<p id=\"p-7\">Rezultatele p\u0103reau s\u0103 arate \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri ale st\u0103rii mentale ale pacien\u021bilor, iar efectele se men\u021bineau \u00een timp. Dup\u0103 publicarea studiului \u00een 1933, mul\u021bi psihiatri au \u00eenceput s\u0103 foloseasc\u0103 metoda.<\/p>\n<p id=\"p-8\">Tratamentul a avut un impact at\u00e2t de mare \u00eenc\u00e2t, \u00een 1940, majoritatea spitalelor din Statele Unite \u00eel foloseau. Existau chiar sec\u021bii speciale pentru \u201e\u0219ocul insulinic\u201d. Sakel estima o rat\u0103 de \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire de 88 %, \u00eens\u0103 studii ulterioare au redus acest procent. Unii pacien\u021bi au murit, iar al\u021bii au descris tratamentul ca fiind \u00eenfrico\u0219\u0103tor.<\/p>\n<h3>2. Terapia cu cardiazol<\/h3>\n<p id=\"p-9\">\u00cen 1933, medicul Ladislaus von Meduna a pornit de la ideea c\u0103 epilepsia ar fi incompatibil\u0103 cu schizofrenia \u0219i a \u00eencercat s\u0103 provoace epilepsie pentru a trata aceast\u0103 boal\u0103.<\/p>\n<p id=\"p-10\">El a testat mai multe substan\u021be \u0219i \u00een final a folosit cardiazolul, care provoca crize epileptice. Aproximativ 50 % dintre pacien\u021bi prezentau \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri, \u00eens\u0103 aproximativ 42 % suferau fracturi din cauza convulsiilor puternice.<\/p>\n<p id=\"p-11\">Psihiatrul A. E. Bennett a propus utilizarea unui sedativ pentru a controla convulsiile. \u00cen unele tulbur\u0103ri, precum depresia maniacal\u0103 sau psihoza, cardiazolul avea o rat\u0103 de \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire de 80 %. \u00cen cazul schizofreniei, terapia cu insulin\u0103 s-a dovedit mai eficient\u0103.<\/p>\n<h3>3. Terapia electroconvulsiv\u0103<\/h3>\n<p id=\"p-12\">Ulterior, aceste metode au fost \u00eenlocuite de Terapia electroconvulsiv\u0103.<\/p>\n<p id=\"p-13\">La \u00eenceput, aceast\u0103 terapie se baza pe aceea\u0219i idee c\u0103 epilepsia \u0219i schizofrenia ar fi incompatibile. Histologul Ugo Cerletti a considerat c\u0103 poate provoca convulsii prin desc\u0103rc\u0103ri electrice \u0219i astfel ar putea trata schizofrenia.<\/p>\n<p id=\"p-14\">Observ\u00e2nd rezultatele bune ale metodei, cercet\u0103torul a presupus c\u0103 \u00een timpul electro\u0219ocului creierul produce o substan\u021b\u0103 care ar combate boala mental\u0103. El a numit aceast\u0103 substan\u021b\u0103 acroagonin\u0103, \u00eens\u0103 ea nu a fost niciodat\u0103 identificat\u0103 sau izolat\u0103.<\/p>\n<p id=\"p-15\">Terapia electroconvulsiv\u0103 a fost utilizat\u0103 ulterior \u00een forme diferite. Ast\u0103zi se administreaz\u0103 desc\u0103rc\u0103ri electrice mai slabe \u0219i localizate, iar pacientul se afl\u0103 sub anestezie. Procedura este folosit\u0103 mai ales \u00een tratamentul depresiei rezistente la tratament sau al tulbur\u0103rii bipolare, atunci c\u00e2nd alte metode nu au avut rezultate.<\/p>\n<h2 id=\"chapter-2\">Pentru ce este folosit\u0103 terapia de \u0219oc<\/h2>\n<p id=\"p-16\">Rolul terapiilor de \u0219oc s-a schimbat de-a lungul timpului, \u00eens\u0103 au avut \u00eentotdeauna un element comun: tratarea problemelor psihologice sau a tulbur\u0103rilor mentale.<\/p>\n<p id=\"p-17\">Ini\u021bial, metoda era folosit\u0103 mai ales pentru tratarea schizofreniei, pornind de la ipoteza gre\u0219it\u0103 c\u0103 aceasta ar fi incompatibil\u0103 cu epilepsia.<\/p>\n<p id=\"p-18\">Ast\u0103zi, terapia electroconvulsiv\u0103 este indicat\u0103 \u00een special pentru depresie sever\u0103 sau tulburare bipolar\u0103 atunci c\u00e2nd alte tratamente nu au func\u021bionat.<\/p>\n<p id=\"p-19\">De\u0219i terapia electroconvulsiv\u0103 s-a dovedit eficient\u0103 \u00een multe cazuri, ea r\u0103m\u00e2ne un subiect controversat din cauza unor posibile efecte secundare, precum pierderea temporar\u0103 a memoriei, confuzia sau unele tulbur\u0103ri cognitive. Studiile recente arat\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 aceste efecte sunt, de regul\u0103, temporare, iar mul\u021bi pacien\u021bi \u00ee\u0219i revin f\u0103r\u0103 probleme cognitive de durat\u0103. \u00cen plus, progresele tehnice au redus intensitatea acestor efecte.<\/p>\n<h2 id=\"chapter-3\">Terapia de \u0219oc \u00een prezent<\/h2>\n<p id=\"p-20\">\u00cen prezent, termenul de \u201eterapie de \u0219oc\u201d este uneori folosit \u0219i pentru terapia de expunere. \u00cen acest caz, schimb\u0103rile fiziologice nu sunt provocate de substan\u021be sau electricitate, ci de expunerea la stimuli.<\/p>\n<p id=\"p-21\">Tehnica presupune expunerea pacientului, \u00eentr-un mediu controlat \u0219i supravegheat, la situa\u021bia sau stimulul care \u00eei provoac\u0103 fric\u0103. Pacientul este pus \u00een contact cu situa\u021bia temut\u0103 \u0219i experimenteaz\u0103 ini\u021bial senza\u021bii nepl\u0103cute, mai ales \u00eenainte de expunere.<\/p>\n<p id=\"p-22\">Pe m\u0103sur\u0103 ce expunerea continu\u0103, aceste senza\u021bii scad. Starea de bine \u0219i \u00eencrederea pacientului cresc, deoarece acesta observ\u0103 c\u0103 temerile sale nu se confirm\u0103.<\/p>\n<p id=\"p-23\">Aceast\u0103 tehnic\u0103 este utilizat\u0103 \u00een tratamentul fobiilor, al unor tulbur\u0103ri de anxietate \u0219i al tulbur\u0103rii obsesiv\u2011compulsive.<\/p>\n<h2 id=\"chapter-4\">Exemple de terapie de \u0219oc \u00een psihologia actual\u0103<\/h2>\n<h3>1. Expunerea prelungit\u0103 \u00een fobii sau tulbur\u0103ri de anxietate<\/h3>\n<p id=\"p-24\">\u00cen acest tip de interven\u021bie, terapeutul expune pacientul \u00een mod controlat \u0219i direct la stimulul temut. De exemplu, o persoan\u0103 cu fobie de lift poate fi rugat\u0103 s\u0103 stea \u00eentr-un lift o perioad\u0103 mai lung\u0103 de timp.<\/p>\n<p id=\"p-25\">Scopul este reducerea reac\u021biei de anxietate prin obi\u0219nuire. De\u0219i la \u00eenceput impactul emo\u021bional poate fi puternic, eficien\u021ba metodei este sus\u021binut\u0103 de numeroase studii.<\/p>\n<h3>2. Terapia de aversiune \u00een dependen\u021be<\/h3>\n<p id=\"p-26\">Aceast\u0103 tehnic\u0103 presupune asocierea unui comportament nedorit, cum ar fi consumul de alcool, cu o senza\u021bie nepl\u0103cut\u0103, de exemplu grea\u021b\u0103 provocat\u0103 de medicamente.<\/p>\n<p id=\"p-27\">\u00cen prezent este \u00eenlocuit\u0103 de metode mai respectuoase, precum terapia cognitiv-comportamental\u0103 sau \u00eent\u0103rirea pozitiv\u0103, dar r\u0103m\u00e2ne un exemplu istoric de interven\u021bie de tip \u0219oc.<\/p>\n<h3>3. Interven\u021bii \u00een crize emo\u021bionale acute<\/h3>\n<p id=\"p-28\">\u00cen situa\u021bii precum tentative de suicid, pierderi traumatice sau episoade psihotice, specialistul poate folosi strategii verbale sau situa\u021bionale puternice pentru a \u00eentrerupe o stare de blocaj emo\u021bional sau de disociere.<\/p>\n<p id=\"p-29\">Scopul nu este provocarea suferin\u021bei, ci restabilirea contactului cu realitatea \u0219i con\u0219tientizarea imediat\u0103 a situa\u021biei.<\/p>\n<h3>4. Terapia de grup cu confruntare emo\u021bional\u0103<\/h3>\n<p id=\"p-30\">\u00cen unele programe de grup, cum ar fi comunit\u0103\u021bile terapeutice, se folose\u0219te confruntarea direct\u0103 \u00eentre membrii grupului pentru a eviden\u021bia auto\u00een\u0219elarea sau negarea.<\/p>\n<p id=\"p-31\">Acest tip de \u0219oc emo\u021bional poate ajuta pacientul s\u0103 \u00ee\u0219i recunoasc\u0103 problema \u0219i s\u0103 \u00ee\u0219i asume responsabilitatea pentru procesul de schimbare.<\/p>\n<h3>5. Tehnici gestal\u00adtice cu impact emo\u021bional<\/h3>\n<p id=\"p-32\">\u00cen terapia Gestalt, anumite exerci\u021bii precum \u201escaunul gol\u201d sau \u201e\u00eent\u00e2lnirea cu o persoan\u0103 semnificativ\u0103\u201d pot avea un impact emo\u021bional puternic, deoarece permit pacientului s\u0103 confrunte sentimente reprimate sau conflicte interne intense.<\/p>\n<p id=\"p-33\">Acest impact emo\u021bional este folosit pentru integrarea experien\u021belor \u0219i pentru dezvoltarea personal\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cen prezent, metoda continu\u0103 s\u0103 fie utilizat\u0103, \u00eens\u0103 aplicarea ei este diferit\u0103, adaptat\u0103 la standardele actuale \u0219i conceput\u0103 pentru a fi sigur\u0103 pentru pacient. \u00cen acest articol de pe Psicolog\u00eda\u2011Online &hellip; <a href=\"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=681756\" class=\"more-link\">Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":681757,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"Default","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/681756"}],"collection":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=681756"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/681756\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/681757"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=681756"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=681756"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=681756"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}