{"id":683502,"date":"2026-03-23T17:36:03","date_gmt":"2026-03-23T17:36:03","guid":{"rendered":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=683502"},"modified":"2026-03-23T17:36:03","modified_gmt":"2026-03-23T17:36:03","slug":"leonardo-badea-prim-viceguvernator-bnr-orientul-mijlociu-opec-si-noul-soc-petrolier-ce-este-diferit-de-aceasta-data","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=683502","title":{"rendered":"Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Orientul Mijlociu, OPEC \u0219i noul \u0219oc petrolier. Ce este diferit de aceast\u0103 dat\u0103?"},"content":{"rendered":"
<\/div>\n

\u201eAcest nou episod de escaladare a tensiunilor \u00een Orientul Mijlociu readuce brutal \u00een centrul dezbaterilor leg\u0103tura inextricabil\u0103 dintre dinamica pre\u021bului combustibililor fosili (petrol, gaze naturale) \u0219i cre\u0219terea economic\u0103 global\u0103. Din p\u0103cate \u0219i oarecum surprinz\u0103tor, episodul recent se al\u0103tur\u0103 unei serii de evenimente relativ similare care s-au succedat de-a lungul ultimilor 50-60 de ani. Vulnerabilitatea tranzitului prin Str\u00e2mtoarea Hormuz \u0219i reconfigurarea pozi\u021biilor statelor exportatoare de petrol reprofileaz\u0103 spectrul crizelor petroliere din anii \u201970, iar rolul \u0219i strategia OPEC (Organiza\u021bia \u021a\u0103rilor Exportatoare de Petrol) revin \u00eenc\u0103 o dat\u0103 \u00een centrul ecua\u021biei energetice globale. Dintr-o anumit\u0103 perspectiv\u0103, fragilitatea economiei mondiale \u00een raport cu aceia\u0219i factori timp de mai bine de 50 de ani, este aparent de ne\u00een\u021beles.<\/p>\n

Din anii \u201970 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent \u2013 lec\u021biile crizelor petroliere \u0219i relevan\u021ba pentru situa\u021bia curent\u0103<\/p>\n

\u00cen anii \u201970, OPEC a func\u021bionat ca un cartel al statelor exportatoare de petrol, utiliz\u00e2nd nivelul produc\u021biei \u00een sensul influen\u021b\u0103rii pre\u021burilor pe pia\u021ba mondial\u0103. Limitarea ofertei \u0219i impunerea embargourilor, cu prec\u0103dere, au fost utilizate ca instrumente economice \u0219i politice care au contribuit decisiv la declan\u0219area \u0219i amplificarea crizelor petroliere. Este important s\u0103 men\u021bion\u0103m primele dou\u0103 crize petroliere, cea declan\u0219at\u0103 \u00een 1973, \u00een contextul r\u0103zboiului de Yom Kippur \u0219i cea de a doua, din 1979, ap\u0103rut\u0103 pe fondul Revolu\u021biei iraniene.<\/p>\n

Prima, determinat\u0103 de decizia OPEC de a institui un embargo petrolier asupra \u021b\u0103rilor occidentale a condus la cre\u0219teri abrupte ale pre\u021burilor, aliment\u00e2nd infla\u021bia \u0219i provoc\u00e2nd stagnarea economic\u0103; a doua a amplificat instabilitatea pie\u021bei energetice globale prin reducerea semnificativ\u0103 a ofertei de petrol. A\u0219adar, crizele petroliere din anii \u201970 nu doar au influen\u021bat semnificativ evolu\u021bia economiei mondiale, dar au expus f\u0103r\u0103 echivoc dependen\u021ba statelor industrializate de resursele energetice externe. Prin amploarea impactului, aceste crize au constituit primul impuls structural \u00een sensul necesit\u0103\u021bii reconfigur\u0103rii politicilor economice \u0219i energetice la nivel global, cataliz\u00e2nd diversificarea surselor de energie, constituirea de rezerve strategice \u0219i consolidarea conceptul de securitate energetic\u0103, concomitent cu ini\u021bierea demersurilor pentru cre\u0219terea eficien\u021bei energetice \u0219i reducerea consumurilor unitare.<\/p>\n

\u201eDezinfla\u021bia Volcker\u201d \u2013 de la \u0219ocul petrolier la r\u0103spunsul politicii monetare<\/p>\n

Venirea lui Paul Volcker ca pre\u0219edinte al Federal Reserve \u00een 1979, pe fondul unei infla\u021bii deja foarte ridicate, a \u00eensemnat o politic\u0103 monetar\u0103 puternic restrictiv\u0103 (dob\u00e2nzi foarte mari), cunoscut\u0103 drept \u201edezinfla\u021bia Volcker\u201d. Aceast\u0103 conduit\u0103 a fost adoptat\u0103 tocmai pentru a combate infla\u021bia ridicat\u0103, generat\u0103 \u00een mare parte de crizele petroliere, dar \u0219i de alte dezechilibre create \u00een anii \u201970. De\u0219i a dus la o recesiune sever\u0103 pe termen scurt, aceast\u0103 strategie a reu\u0219it s\u0103 reduc\u0103 infla\u021bia \u0219i s\u0103 restabileasc\u0103 echilibrul macroeconomic.<\/p>\n

Elementul nou al crizei actuale: perturb\u0103ri fizice ale ofertei de petrol \u0219i LNG<\/p>\n

Revenind la criza din Orientul Mijlociu, conform declara\u021biilor date pentru Reuters de c\u0103tre directorul executiv al QatarEnergy \u0219i ministrul energiei, Saad al-Kaabi, atacurile atribuite Iranului au scos din func\u021biune aproximativ 17% din capacitatea de export de gaz natural lichefiat (LNG) a Qatarului, gener\u00e2nd pierderi anuale estimate la circa 20 de miliarde de dolari \u0219i pun\u00e2nd \u00een pericol livr\u0103rile c\u0103tre Europa \u0219i Asia. Potrivit acestuia, dou\u0103 dintre cele 14 instala\u021bii de lichefiere a gazului, precum \u0219i una dintre cele dou\u0103 unit\u0103\u021bi de transformare a gazului \u00een combustibili lichizi au fost avariate \u00een urma unor atacuri f\u0103r\u0103 precedent. Din acest motiv, o capacitate de produc\u021bie de aproximativ 12,8 milioane de tone de LNG pe an va r\u0103m\u00e2ne indisponibil\u0103 pentru o perioad\u0103 estimat\u0103 \u00eentre trei \u0219i cinci ani.<\/p>\n

Conduita OPEC devine factorul determinat pe termen mediu<\/p>\n

\u00cen acest context, ca urmare a faptului c\u0103 putem observa afectarea serioas\u0103 a capacit\u0103\u021bii de produc\u021bie a \u021b\u0103rilor din Orientul Mijlociu \u0219i costurile semnificative de refacere ale acesteia, o \u00eentrebare relevant\u0103 care se poate adresa este ce strategie vor adopta \u021b\u0103rile din Orientul Mijlociu pe pia\u021ba petrolului \u00een urm\u0103torii ani \u0219i cum vor influen\u021ba deciziile OPEC. Dac\u0103 urm\u0103rim modelul evolutiv care a urmat anilor \u201970, se poate observa cum deciziile OPEC privind ajustarea voluntar\u0103 a nivelului produc\u021biei de hidrocarburi \u0219i evolu\u021bia cota\u021biilor acestora au avut poten\u021bialul de a genera fluctua\u021bii semnificative pe pie\u021bele financiare<\/a>, cu efecte de runda a doua asupra economiei globale.<\/p>\n

Ast\u0103zi, apare \u00eens\u0103 un element nou \u2013 prin afectarea capacit\u0103\u021bii de produc\u021bie \u0219i perturbarea rutelor de distribu\u021bie<\/a>, \u00eens\u0103\u0219i viabilitatea produc\u021biei statelor din Orientul Mijlociu este alterat\u0103. Astfel, ne putem \u00eentreba dac\u0103 pentru a compensa pierderile financiare \u0219i afectarea fizic\u0103 a infrastructurilor de extrac\u021bie, procesare \u0219i livrare a petrolului \u0219i a derivatelor acestuia, statele din Orientul Mijlociu vor recurge din nou la politici de tip cartel, similare celor din anii \u201970, cu scopul implicit de a men\u021bine la niveluri ridicate cota\u021biile petrolului \u0219i ale gazului, pentru a recupera pierderile \u0219i a putea finan\u021ba refacerea infrastructurii.<\/p>\n

Scenariul transferului de costuri c\u0103tre economiile importatoare de petrol \u0219i produse derivate<\/p>\n

\u00centr-un astfel de scenariu, men\u021binerea prin strategia OPEC a unor cota\u021bii ridicate ale hidrocarburilor pentru un orizont mai lung de timp chiar \u0219i dup\u0103 \u00eencetarea conflictului militar \u00een zon\u0103 ar echivala cu un transfer al poverii refacerii capacit\u0103\u021bilor de produc\u021bie c\u0103tre clien\u021bii OPEC, respectiv statele dependente de sursele de energie din Orientul Mijlociu, \u00een spe\u021b\u0103 Uniunea European\u0103, Japonia, China, India sau Coreea de Sud.<\/p>\n

A\u0219adar, \u00een acest scenariu pesimist, puseul infla\u021bionist determinat de cre\u0219terea pre\u021burilor la energie ar putea persista pentru o perioad\u0103 mai lung\u0103 de timp.<\/p>\n

Dominan\u021ba politicii energetice \u2013 noua constr\u00e2ngere economic\u0103 a Europei<\/p>\n

\u00cen acela\u0219i timp, un eventual \u0219oc asupra ofertei de LNG (Liquefied natural gas \u2013 gaz natural lichefiat \u2013 n.r.) ar avea pentru Europa implica\u021bii macroeconomice care dep\u0103\u0219esc sfera pie\u021belor de energie. Spre deosebire de \u0219ocurile petroliere din anii \u201970, care afectau \u00een principal transportul \u0219i costurile logistice, gazul natural ocup\u0103 ast\u0103zi o pozi\u021bie structural\u0103 mult mai important\u0103 \u00een economia european\u0103. El reprezint\u0103 simultan un input esen\u021bial pentru industriile energointensive \u0219i un determinant major al pre\u021bului marginal al electricit\u0103\u021bii \u00een pie\u021bele europene.<\/p>\n

\u00cen aceste condi\u021bii, care sunt semnificativ diferite, un \u0219oc asupra ofertei de LNG trebuie interpretat nu doar ca o perturbare sectorial\u0103, ci ca un \u0219oc sistemic asupra structurii costurilor economiei europene. Putem porni de la premisa c\u0103 impactul se transmite rapid dinspre pia\u021ba gazului c\u0103tre pia\u021ba electricit\u0103\u021bii, apoi c\u0103tre industria energointensiv\u0103 \u0219i, \u00een final, c\u0103tre \u00eentregul lan\u021b de produc\u021bie din economie. Aceste mecanisme genereaz\u0103 inevitabil efecte de runda a doua asupra infla\u021biei \u0219i asupra competitivit\u0103\u021bii industriale.<\/p>\n

Astfel, reapare o \u00eentrebare care p\u0103rea deja dep\u0103\u0219it\u0103 \u00een dezbaterea european\u0103: dac\u0103 gazul devine prohibitiv, poate Europa recurge temporar la combustibili fosili precum c\u0103rbunele? Din perspectiva tranzi\u021biei energetice, o astfel de evolu\u021bie pare contraintuitiv\u0103 pentru un continent cu preocup\u0103ri majore privind producerea de energie verde din surse regenerabile. Totu\u0219i, istoria economic\u0103 arat\u0103 c\u0103, \u00een situa\u021bii de constr\u00e2ngere sever\u0103 a ofertei, sistemele energetice tind s\u0103 privilegieze securitatea aprovizion\u0103rii. Evolu\u021biile geopolitice pot conduce astfel la decizii de politic\u0103 energetic\u0103 care contrazic temporar logica optim\u0103 \u0219i meritorie a tranzi\u021biei pe termen lung.<\/p>\n

Ar fi solu\u021bia Volcker la fel de eficient\u0103 ast\u0103zi \u00een Europa?<\/p>\n

Continu\u00e2nd firul logic din perspectiva politicilor economice ale statelor dependente de importurile de energie men\u021bionate mai sus, abordarea fireasc\u0103 a problematicii este analiza actualit\u0103\u021bii unor m\u0103suri de tip Volcker pentru reducerea infla\u021biei ca op\u021biune valid\u0103 \u00een circumstan\u021bele prezente, cunoscute fiind interdependen\u021bele (\u0219i limit\u0103rile) ce decurg din pozi\u021biile actuale ale  politicilor fiscale \u0219i macro-pruden\u021biale.<\/p>\n

\u00cen pofida similitudinilor istorice cu anii \u201970, \u00een circumstan\u021bele actuale avem un alt tablou general, deoarece contextul se diferen\u021biaz\u0103 pozitiv printr-un grad mai ridicat de diversificare a surselor de energie, mai multe op\u021biuni de furnizorii de hidrocarburi (inclusiv din afara OPEC), precum \u0219i un grad mai redus al intensit\u0103\u021bii energetice a majorit\u0103\u021bii economiilor dezvoltate \u0219i emergente. Sigur c\u0103 \u0219i \u00een aceste condi\u021bii este posibil un episod de infla\u021bie persistent\u0103 determinat\u0103 exclusiv de un \u0219oc al pre\u021bului energiei (\u0219i ar putea fi agravat de eventuale decizii comune ale \u021b\u0103rilor din OPEC de tipul celor adoptate \u00een anii \u201970), dar este mai pu\u021bin probabil ca acesta s\u0103 ating\u0103 magnitudinea \u0219ocurilor observate \u00een trecut. La o astfel de concluzie ajunge \u0219i Paul Krugman, \u00een editorialul publicat recent Oil Crises, Past and Possibly Future: What the 70s can and can\u2019t teach us.<\/p>\n

Totodat\u0103, \u021bin\u00e2nd seama de circumstan\u021bele macro-financiare actuale, spa\u021biul de manevr\u0103 al politicii monetare la nivel european este probabil mai limitat prin compara\u021bie cu cel specific economiei SUA \u00een era Volcker. De exemplu, Ricardo Reis ajunge la concluzii similare \u00een lucrarea What Can Keep Euro Area Inflation High? (2023), subliniind o serie de circumstan\u021be care limiteaz\u0103 capacitatea de manevr\u0103 a politicii monetare \u00een cadrul zonei euro.<\/p>\n

De aceea, apreciez c\u0103 nu ar fi oportun un r\u0103spuns al politicii monetare la nivel european care s\u0103 replice ast\u0103zi o abordare similar\u0103 modelului Volcker din trecut. Consider c\u0103, \u00een contextul actual, ar fi mai eficient un r\u0103spuns atent calibrat care s\u0103 \u021bin\u0103 seama de re\u021beaua mai complex\u0103 de constr\u00e2ngeri de ordin economic \u0219i financiar care au impact nu doar asupra dinamicii pre\u021burilor, ci \u0219i asupra stabilit\u0103\u021bii financiare, dinamicii decalajului dintre PIB nominal \u0219i PIB poten\u021bial, precum \u0219i asupra sustenabilit\u0103\u021bii fiscale. A\u0219adar, abordarea adecvat\u0103 \u00een momentul de fa\u021b\u0103 ar fi una de tip \u201ebalancing act\u201d, sus\u021binut\u0103 concomitent de o recalibrare a mixului de politici macroeconomice.<\/p>\n

Ce mix de politici poate r\u0103spunde acestui tip de \u0219oc?<\/p>\n

Putem \u00eencepe analiza cu perioada anilor 80. Din punct de vedere macroeconomic, compara\u021bia cu perioada Volcker eviden\u021biaz\u0103 o diferen\u021b\u0103 fundamental\u0103: \u00een SUA anilor \u201980, infla\u021bia era alimentat\u0103 at\u00e2t de \u0219ocuri energetice, c\u00e2t \u0219i de factori fundamentali, reprezenta\u021bi de o spiral\u0103 salarii-pre\u021buri \u0219i de a\u0219tept\u0103ri infla\u021bioniste dezancorate. Totu\u0219i, \u00een prezent, \u00een Europa, o parte semnificativ\u0103 a presiunilor infla\u021bioniste este determinat\u0103 de factori externi pe partea ofertei, \u00een special de costurile energiei.<\/p>\n

Aceast\u0103 realitate actual\u0103, a\u0219a cum am ar\u0103tat mai sus, limiteaz\u0103 \u00een mod firesc eficien\u021ba instrumentelor politicii monetare, care ac\u021bioneaz\u0103 preponderent pe latura cererii. O politic\u0103 monetar\u0103 care devine \u00een mod abrupt puternic restrictiv\u0103 poate reduce cererea agregat\u0103 \u0219i poate preveni transmiterea infla\u021biei c\u0103tre salarii \u0219i pre\u021buri de baz\u0103, dar nu poate relaxa constr\u00e2ngerile de ofert\u0103 a energiei. \u00cen aceste condi\u021bii, o ajustare ampl\u0103 exclusiv monetar\u0103 risc\u0103 mai degrab\u0103 s\u0103 contribuie la acutizarea unei contrac\u021bii economice dec\u00e2t la rezolvarea efectelor unui dezechilibru \u00een oferta de energie.<\/p>\n

\u00cen acela\u0219i timp, contextul fiscal actual din Europa difer\u0103 radical de cel specific perioadei Volcker \u00een SUA. Nivelurile datoriei publice sunt mult mai ridicate \u00een multe economii europene, ceea ce limiteaz\u0103 spa\u021biul de manevr\u0103. Cre\u0219teri abrupte ale ratelor dob\u00e2nzilor ar amplifica presiunile asupra sustenabilit\u0103\u021bii fiscale, ar putea genera riscuri de fragmentare financiar\u0103 \u0219i destabilizare a cadrului macro-financiar.<\/p>\n

O nou\u0103 constr\u00e2ngere \u00een mixul de politici: Energy Dominance<\/p>\n

Din punct de vedere al contextului macroeconomic, economia european\u0103 pare s\u0103 se apropie de o situa\u021bie care ar putea fi descris\u0103 drept \u201eEnergy Dominance\u201d, \u00een care este afectat spa\u021biul de manevr\u0103 al politicilor monetare \u0219i fiscale. Crizele energetice recente sugereaz\u0103 apari\u021bia unei a treia constr\u00e2ngeri: situa\u021bii \u00een care disponibilitatea \u0219i costul energiei devin factorii dominan\u021bi ai dinamicii macroeconomice pe termen scurt \u0219i mediu, precum \u0219i condi\u021bionalit\u0103\u021bi pentru eficien\u021ba politicilor monetare \u0219i fiscale.<\/p>\n

\u00centr-un regim de Energy Dominance, majoritatea instrumentelor tradi\u021bionale de stabilizare macroeconomic\u0103 devin mai pu\u021bin eficiente. Politica monetar\u0103 poate influen\u021ba cererea, iar politica fiscal\u0103 poate redistribui costurile ajust\u0103rii, dar niciuna dintre ele nu poate modifica rapid constr\u00e2ngerea fizic\u0103 de infrastructur\u0103 \u0219i securitate privind efectele generate de oferta de energie.<\/p>\n

Aceast\u0103 realitate influen\u021beaz\u0103 \u0219i poate s\u0103 afecteze cadrul de politici economice al Europei. \u00cen noua normalitate, observ\u0103m c\u0103 stabilitatea macroeconomic\u0103 depinde (al\u0103turi de conduita b\u0103ncii centrale \u0219i de disciplina fiscal\u0103 a guvernelor), \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 tot mai mare, de viteza \u0219i amploarea diversific\u0103rii energetice, de flexibilitatea \u0219i robuste\u021bea sistemului energetic, precum \u0219i de eficien\u021ba energetic\u0103 a economiei.<\/p>\n

Pentru Rom\u00e2nia, acest lucru s-ar traduce prin necesitatea continu\u0103rii investi\u021biilor \u00een infrastructura energetic\u0103 (Rom\u00e2nia beneficiind \u00een acest moment de o bun\u0103 diversificare a resurselor de producere a energiei), \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea \u0219i extinderea capacit\u0103\u021bilor nucleare, exploatarea resurselor din Marea Neagr\u0103 \u0219i, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, men\u021binerea \u00een prim plan a proiectelor dezvoltate utiliz\u00e2nd energia regenerabil\u0103. \u00cen acela\u0219i timp, pe termen scurt, trebuie s\u0103 se acorde importan\u021b\u0103 cre\u0219terii eficien\u021bei energetice \u0219i moderniz\u0103rii re\u021belelor de transport \u0219i distribu\u021bie \u00een vederea utiliz\u0103rii optime a resurselor existente.<\/p>\n

\u00cen mediul economic actual, caracterizat de tensiuni \u00een cre\u0219tere \u0219i volatilitate pe pie\u021bele interna\u021bionale, avem nevoie at\u00e2t de \u00eent\u0103rirea unei alegeri strategice privind dezvoltarea independen\u021bei energetice, c\u00e2t \u0219i de instrumente utilizate pentru gestiunea pe termen scurt a dezechilibrelor economice care apar. \u00cenc\u0103 o dat\u0103 \u00een istoria recent\u0103, suntem supu\u0219i unei crize care cap\u0103t\u0103 dimensiuni interna\u021bionale \u0219i care afecteaz\u0103 re\u021belele globale de distribu\u021bie \u0219i aprovizionare\u201d.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eAcest nou episod de escaladare a tensiunilor \u00een Orientul Mijlociu readuce brutal \u00een centrul dezbaterilor leg\u0103tura inextricabil\u0103 dintre dinamica pre\u021bului combustibililor fosili (petrol, gaze naturale) \u0219i cre\u0219terea economic\u0103 global\u0103. Din … Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":683503,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"Default","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/683502"}],"collection":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=683502"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/683502\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/683503"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=683502"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=683502"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=683502"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}