{"id":683978,"date":"2026-03-26T05:36:03","date_gmt":"2026-03-26T05:36:03","guid":{"rendered":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=683978"},"modified":"2026-03-26T05:36:03","modified_gmt":"2026-03-26T05:36:03","slug":"legatura-dintre-oameni-si-caini-dateaza-de-peste-15-000-de-ani","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=683978","title":{"rendered":"Leg\u0103tura dintre oameni \u0219i c\u00e2ini dateaz\u0103 de peste 15.000 de ani"},"content":{"rendered":"<div><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/microscopemedia.com\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/legatura-dintre-oameni-si-caini-dateaza-de-peste-15-000-de-ani.jpg\" class=\"ff-og-image-inserted\"><\/div>\n<p id=\"p-0\">Cercetarea, publicat\u0103 \u00een revista Nature, sugereaz\u0103 c\u0103 dovezile genetice ale c\u00e2inilor domestici sunt cu aproximativ 5.000 de ani mai vechi dec\u00e2t estim\u0103rile anterioare. Cel mai vechi exemplar identificat provine din Anatolia, \u00een actuala Turcie, \u0219i are aproximativ 15.800 de ani. R\u0103m\u0103\u0219i\u021bele animalului au fost descoperite \u00eengropate al\u0103turi de r\u0103m\u0103\u0219i\u021be umane, arat\u0103 <a href=\"https:\/\/www.theguardian.com\/science\/2026\/mar\/25\/bond-dogs-humans-dates-back-15000-years-study-finds\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">The Guardian<\/a>. Un alt exemplar, o mandibul\u0103 veche de 14.300 de ani, a fost g\u0103sit\u0103 \u00een pe\u0219tera Gough din Somerset, Marea Britanie.<\/p>\n<h2 id=\"chapter-0\">C\u00e2inii erau hr\u0103ni\u021bi \u0219i \u00eengropa\u021bi ritualic<\/h2>\n<p id=\"p-1\">Analizele arat\u0103 c\u0103 oamenii preistorici nu doar tolerau c\u00e2inii \u00een apropierea lor, ci \u00eei \u0219i hr\u0103neau. Studiile izotopice efectuate pe oasele descoperite \u00een Turcia arat\u0103 c\u0103 ace\u0219ti c\u00e2ini aveau o diet\u0103 bogat\u0103 \u00een pe\u0219te. Era similar\u0103 cu cea a oamenilor din acea zon\u0103. Arheologii au descoperit \u0219i dovezi ale unei leg\u0103turi emo\u021bionale \u00eentre oameni \u0219i animale. Trei pui de c\u00e2ine au fost g\u0103si\u021bi \u00eengropa\u021bi peste picioarele unei persoane, \u00eentr-un ritual funerar care sem\u0103na cu cele dedicate oamenilor.<\/p>\n<p id=\"p-2\">Cercet\u0103torii spun c\u0103, \u00een urm\u0103 cu aproximativ 15.000 de ani, c\u00e2ini cu origini genetice diferite existau deja \u00een mai multe zone din Eurasia, de la Marea Britanie p\u00e2n\u0103 \u00een Siberia. Aceast\u0103 descoperire sugereaz\u0103 c\u0103 procesul de domesticire ar fi \u00eenceput \u00eenc\u0103 din timpul ultimei ere glaciare. Acest lucru se \u00eent\u00e2mpla cu mult \u00eenainte de apari\u021bia agriculturii sau a altor animale domestice.<\/p>\n<h2 id=\"chapter-1\">Rolul c\u00e2inilor \u00een comunit\u0103\u021bile preistorice<\/h2>\n<p id=\"p-3\">Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 cred c\u0103 primele comunit\u0103\u021bi umane nu ar fi investit resurse \u00een hr\u0103nirea acestor animale dac\u0103 ele nu ar fi avut un rol important. C\u00e2inii ar fi putut contribui la cre\u0219terea eficien\u021bei la v\u00e2n\u0103toare sau ar fi servit drept sistem de avertizare \u00eempotriva pr\u0103d\u0103torilor. Descoperirile sugereaz\u0103 c\u0103 <a href=\"https:\/\/www.mediafax.ro\/life-entertaiment\/limbajul-cainilor-ce-tradeaza-coada-urechile-si-privirea-catelului-tau-23707128\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">rela\u021bia dintre oameni \u0219i c\u00e2ini<\/a> \u2013 considerat\u0103 ast\u0103zi una dintre cele mai puternice leg\u0103turi dintre oameni \u0219i animale \u2013 are r\u0103d\u0103cini mult mai vechi dec\u00e2t se credea p\u00e2n\u0103 acum.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cercetarea, publicat\u0103 \u00een revista Nature, sugereaz\u0103 c\u0103 dovezile genetice ale c\u00e2inilor domestici sunt cu aproximativ 5.000 de ani mai vechi dec\u00e2t estim\u0103rile anterioare. Cel mai vechi exemplar identificat provine din &hellip; <a href=\"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=683978\" class=\"more-link\">Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":683979,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"Default","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/683978"}],"collection":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=683978"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/683978\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/683979"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=683978"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=683978"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=683978"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}