{"id":685554,"date":"2026-04-04T08:26:03","date_gmt":"2026-04-04T08:26:03","guid":{"rendered":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=685554"},"modified":"2026-04-04T08:26:03","modified_gmt":"2026-04-04T08:26:03","slug":"au-descoperit-ceva-care-se-misca-mai-repede-decat-lumina-fara-sa-incalce-legile-fizicii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=685554","title":{"rendered":"Au descoperit ceva care se mi\u0219c\u0103 mai repede dec\u00e2t lumina, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00eencalce legile fizicii"},"content":{"rendered":"
<\/div>\n

Pentru prima dat\u0103, fizicienii au observat c\u0103 anumite structuri din lumin\u0103 \u2013 descrise ca \u201egoluri\u201d sau zone \u00eentunecate \u2013 se pot deplasa aparent mai repede dec\u00e2t lumina \u00eens\u0103\u0219i. Acestea au fost numite vortexuri optice (n.r. un tip de \u201enoduri\u201d \u00een unda de lumin\u0103) \u0219i apar atunci c\u00e2nd lumina se comport\u0103 ca o und\u0103 care se r\u0103suce\u0219te, ca un tirbu\u0219on.<\/p>\n

\u00cen centrul acestei r\u0103suciri, intensitatea luminii devine zero, astfel c\u0103 apare un punct \u201enegru\u201d, adic\u0103 o zon\u0103 \u00een care nu se vede lumin\u0103.<\/p>\n

Nu e \u00eenc\u0103lcat\u0103 relativitatea<\/h2>\n

De\u0219i pare contraintuitiv, fenomenul nu contrazice teoria relativit\u0103\u021bii. \u201eAceste vortexuri nu transport\u0103 mas\u0103, energie sau informa\u021bie\u201d, explic\u0103 Ido Kaminer, unul dintre autorii studiului, fizician la Institutul de Tehnologie Technion, din Israel, <\/span>\u00een studiul publicat de Nature \u0219i relatat de Science Alert.<\/span><\/p>\n

Mi\u0219carea lor nu este una fizic\u0103, ca a unui obiect, ci rezultatul modului \u00een care se schimb\u0103 forma undei de lumin\u0103.<\/p>\n

Cu alte cuvinte, nu un obiect real se mi\u0219c\u0103 mai repede dec\u00e2t lumina, ci doar un \u201etipar\u201d din lumin\u0103. E ca o umbr\u0103 care poate s\u0103 se deplaseze foarte repede, f\u0103r\u0103 ca ceva fizic s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103 cu acea vitez\u0103.<\/p>\n

Cum transport\u0103 lumina informa\u021bia<\/h2>\n

Informa\u021bia este transportat\u0103 de lumin\u0103, \u00een ansamblu, nu de aceste structuri din interiorul ei, care sunt doar modele ale undei, f\u0103r\u0103 rol \u00een transmiterea semnalelor. Ea este transmis\u0103 prin schimb\u0103ri ale undei de lumin\u0103 \u2013 de exemplu de intensitate, frecven\u021b\u0103 sau faz\u0103, care pot fi codate \u0219i trimise mai departe, a\u0219a cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een fibra optic\u0103, unde semnalele luminoase transport\u0103 date pe distan\u021be foarte mari.<\/span><\/p>\n

Prin \u201einforma\u021bie\u201d, fizicienii se refer\u0103 la orice semnal care poate fi transmis \u0219i detectat \u2013 de la date digitale (internet, telefonie) p\u00e2n\u0103 la semnale naturale, cum ar fi lumina venit\u0103 de la stele. Practic, orice varia\u021bie a luminii care poate fi m\u0103surat\u0103 \u0219i interpretat\u0103 reprezint\u0103 informa\u021bie.<\/span><\/p>\n

Cum se mi\u0219c\u0103 aceste \u201egoluri\u201d<\/h2>\n

Din punct de vedere matematic, se \u0219tie c\u0103 dou\u0103 astfel de singularit\u0103\u021bi, \u00eentr-un sistem de referin\u021b\u0103, se atrag reciproc atunci c\u00e2nd au propriet\u0103\u021bi opuse, adic\u0103 sunt de tip \u201epozitiv\u201d \u0219i \u201enegativ\u201d, asem\u0103n\u0103toare sarcinilor electrice. \u0219i accelereaz\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce se apropie,<\/p>\n

Pe m\u0103sur\u0103 ce se apropie una de cealalt\u0103, viteza lor cre\u0219te foarte mult, au explicat cercet\u0103torii: \u201ePe m\u0103sur\u0103 ce singularit\u0103\u021bile cu sarcini opuse se apropie, traiectoriile lor \u00een spa\u021biu-timp trebuie s\u0103 formeze o curb\u0103 continu\u0103 \u00een punctul de anihilare, ceea ce le for\u021beaz\u0103 s\u0103 accelereze p\u00e2n\u0103 la viteze nelimitate chiar \u00eenainte de dispari\u021bie\u201d.<\/p>\n

Experimentul care a f\u0103cut posibil\u0103 observa\u021bia<\/h2>\n

Fenomenul era cunoscut \u00een teorie \u00eenc\u0103 din anii 1970, dar nu a putut fi observat direct p\u00e2n\u0103 acum. Motivul: totul se \u00eent\u00e2mpl\u0103 extrem de rapid \u0219i la scar\u0103 foarte mic\u0103, iar tehnologia existent\u0103 nu putea \u201e\u021bine pasul\u201d cu aceste procese.<\/p>\n

Recent, o echip\u0103 de fizicieni din Israel, condus\u0103 de Ido Kaminer, a reu\u0219it s\u0103 observe fenomenul folosind nitrur\u0103 de bor hexagonal\u0103 \u2013 un material artificial bidimensional, foarte sub\u021bire, asem\u0103n\u0103tor grafenului, care permite controlul undelor de lumin\u0103 la scar\u0103 foarte mic\u0103.<\/p>\n

\u00cen acest material apar unde numite fonon-polaritoni (combina\u021bii \u00eentre lumin\u0103 \u0219i vibra\u021biile atomilor), care se deplaseaz\u0103 mai lent dec\u00e2t lumina \u0219i pot fi urm\u0103rite mai u\u0219or.<\/p>\n

Cercet\u0103torii au folosit un microscop electronic ultrarapid, capabil s\u0103 surprind\u0103 procese care au loc \u00een doar c\u00e2teva cvadrilioane de secund\u0103, adic\u0103 frac\u021biuni extrem de mici de timp, imposibil de perceput \u00een mod obi\u0219nuit. Ulterior, prin combinarea mai multor cadre, au ob\u021binut o \u201efilmare\u201d a vortexurilor.<\/p>\n

Momentul \u00een care este dep\u0103\u0219it\u0103 viteza luminii<\/h2>\n

\u00cen aceste imagini, vortexurile se apropie \u0219i se anihileaz\u0103 \u00eentre ele, iar \u00een acel moment viteza lor aparent\u0103 dep\u0103\u0219e\u0219te viteza luminii \u00een vid.<\/p>\n

\u201eDescoperirea noastr\u0103 relev\u0103 legi universale ale naturii comune tuturor tipurilor de unde\u201d, spun fizicienii. Ace\u0219tia au precizat c\u0103 \u201eaceast\u0103 descoperire ofer\u0103 un instrument tehnologic puternic\u201d pentru studierea fenomenelor la scar\u0103 foarte mic\u0103.<\/p>\n

De ce conteaz\u0103<\/h2>\n

Rezultatele nu schimb\u0103 regulile fundamentale ale fizicii, dar ofer\u0103 o nou\u0103 modalitate de a observa procese extrem de rapide \u0219i greu de detectat, care p\u00e2n\u0103 acum erau practic invizibile.<\/p>\n

Noua tehnic\u0103, bazat\u0103 pe microscopia electronic\u0103 ultrarapid\u0103, permite urm\u0103rirea \u00een timp real a fenomenelor la scar\u0103 nanometric\u0103, acolo unde au loc interac\u021biuni esen\u021biale \u00eentre lumin\u0103 \u0219i materie. Cercet\u0103torii spun c\u0103 metoda ar putea fi folosit\u0103 nu numai \u00een fizic\u0103, ci \u0219i \u00een chimie \u0219i biologie. Se vor putea studia reac\u021bii \u0219i procese care se desf\u0103\u0219oar\u0103 extrem de rapid, de la comportamentul materialelor p\u00e2n\u0103 la mecanisme fundamentale din celule.<\/p>\n

\u201eCredem c\u0103 aceste tehnici inovatoare vor permite studierea proceselor ascunse din fizic\u0103, chimie \u0219i biologie, dezv\u0103luind pentru prima dat\u0103 cum se comport\u0103 natura \u00een cele mai rapide \u0219i mai greu de observat momente\u201d, au transmis fizicienii israelieni.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pentru prima dat\u0103, fizicienii au observat c\u0103 anumite structuri din lumin\u0103 \u2013 descrise ca \u201egoluri\u201d sau zone \u00eentunecate \u2013 se pot deplasa aparent mai repede dec\u00e2t lumina \u00eens\u0103\u0219i. Acestea au … Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":685555,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"Default","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/685554"}],"collection":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=685554"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/685554\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/685555"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=685554"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=685554"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=685554"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}