{"id":687278,"date":"2026-04-14T09:06:03","date_gmt":"2026-04-14T09:06:03","guid":{"rendered":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=687278"},"modified":"2026-04-14T09:06:03","modified_gmt":"2026-04-14T09:06:03","slug":"eliza-ene-corbeanu-transilvania-va-fi-intotdeauna-romania","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=687278","title":{"rendered":"Eliza Ene Corbeanu: Transilvania va fi \u00eentotdeauna Rom\u00e2nia"},"content":{"rendered":"
<\/div>\n

Privit\u0103 sentimental, Transilvania e a noastr\u0103, privit\u0103 istoric, e o succesiune de st\u0103p\u00e2niri, analizat\u0103 din perspectiva dreptului interna\u021bional, e un dosar voluminos, complicat pentru unii, clar pentru al\u021bii, rescris de imperii, consfin\u021bit prin tratate, contestat prin arbitraje \u0219i \u00eenchis juridic abia dup\u0103 al Doilea R\u0103zboi Mondial, dar Transilvania e tot a noastr\u0103.<\/p>\n

\u00cenainte de epoca tratatelor moderne, Transilvania a fost un teritoriu aflat mereu \u00eentre centre de putere, un spa\u021biu inter-imperial de frontier\u0103 \u0219i de tranzi\u021bie.<\/p>\n

\u00cen Antichitate, acest spa\u021biu era locuit de daci, organiza\u021bi \u00een structuri proprii, iar dup\u0103 cucerirea roman\u0103 din anul 106 a fost integrat \u00een Imperiul Roman. Aceast\u0103 etap\u0103 a l\u0103sat o amprent\u0103 esen\u021bial\u0103, romanizarea, care va sta la baza form\u0103rii popula\u021biei rom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n

\u00cen secolele care au urmat, Transilvania a fost un spa\u021biu de trecere \u0219i de a\u0219ezare, peste care au trecut diferite popula\u021bii migratoare, \u00eens\u0103 popula\u021bia local\u0103 nu a disp\u0103rut, ci s-a adaptat, p\u0103str\u00e2ndu-\u0219i organizarea \u0219i continu\u00e2ndu-\u0219i existen\u021ba.<\/p>\n

Maghiarii au ajuns \u00een aceast\u0103 parte a Europei la sf\u00e2r\u0219itul secolului al IX-lea, dar Transilvania nu i-a a\u0219teptat ca un teritoriu f\u0103r\u0103 trecut, ci i-a \u00eent\u00e2mpinat ca un spa\u021biu deja locuit de oameni care \u00ee\u0219i aveau r\u0103d\u0103cinile acolo.<\/p>\n

\u00cen Evul Mediu, Transilvania a f\u0103cut parte din Regatul Maghiar, av\u00e2nd statut de voievodat, ceea ce \u00eensemna c\u0103 se afla \u00een sfera politic\u0103 a coroanei ungare, chiar dac\u0103 \u00ee\u0219i p\u0103stra o organizare distinct\u0103.<\/p>\n

Dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea de la Moh\u00e1cs, din 1526, vechea ordine a regatului ungar a \u00eenceput s\u0103 se destrame, iar soarta Transilvaniei a intrat \u00eentr-o nou\u0103 logic\u0103 de putere.<\/p>\n

OPINIE. Eliza Ene Corbeanu: Transilvania va fi \u00eentotdeauna Rom\u00e2nia<\/h3>\n

Din perspectiva dreptului interna\u021bional al vremii, momentul decisiv vine dup\u0103 1541, c\u00e2nd Transilvania nu mai apare ca o buc\u0103\u021bic\u0103 a vechiului regat, ci ca Principat aflat sub suzeranitatea \u00cenaltei Por\u021bi.<\/p>\n

Cu alte cuvinte, statutul ei juridico-politic se schimb\u0103: Transilvania \u00ee\u0219i p\u0103streaz\u0103 institu\u021bii proprii \u0219i o anumit\u0103 autonomie, dar intr\u0103 \u00een sfera de autoritate a Imperiului Otoman, \u00eens\u0103, locul ei \u00een Europa nu mai este acela al unui voievodat legat de Ungaria medieval\u0103, ci al unui principat prins \u00eentre puteri, obligat s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103  sub puterea  unei suveranit\u0103\u021bi limitate.<\/p>\n

Dup\u0103 ce puterea otoman\u0103 a \u00eenceput s\u0103 sl\u0103beasc\u0103, iar austriecii au ocupat Transilvania \u00eencep\u00e2nd din 1685, statutul politic al Transilvaniei s-a schimbat din nou. Diploma Leopoldin\u0103 din 1691 a pus Transilvania sub autoritatea habsburgic\u0103, iar Tratatul de la Karlowitz din 1699 a confirmat-o \u00een planul raporturilor interna\u021bionale ale epocii.<\/p>\n

\u00cen 1848, \u00een toiul revolu\u021biei maghiare, s-a \u00eencercat alipirea Transilvaniei la Ungaria, iar hot\u0103r\u00e2rea Dietei de la Cluj din mai acel an a dat expresie acelei voin\u021be politice.<\/p>\n

Numai c\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea revolu\u021biei maghiare  din 1848-1849 a \u00eempiedicat consolidarea dorin\u021bei maghiare, iar Transilvania a r\u0103mas, pentru \u00eenc\u0103 dou\u0103 decenii, \u00een interiorul Imperiului Habsburgic.<\/p>\n

\u00cen 1867, prin reorganizarea dualist\u0103 a Imperiului, s-a creat noul cadru statal al Austro-Ungariei, iar Transilvania a fost \u00eencorporat\u0103 \u00een Ungaria, statut men\u021binut p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1918, \u00eens\u0103 aceast\u0103 apartenen\u021b\u0103 nu a \u0219ters adev\u0103rul istoric- popula\u021bia majoritar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 a continuat lupta pentru rec\u00e2\u0219tigarea apartenen\u021bei la na\u021biunea rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n

De aceea, pentru Rom\u00e2nia, chestiunea Transilvaniei reprezenta o problem\u0103 de recunoa\u0219tere interna\u021bional\u0103 a unei provincii rom\u00e2ne\u0219ti \u021binut\u0103 captiv\u0103 \u00eentr-un cadru politic care nu \u00eei exprima adev\u0103rata identitate.<\/p>\n

Aici intr\u0103 \u00een scen\u0103 tratatele secrete \u0219i, odat\u0103 cu ele, povestea Transilvaniei cap\u0103t\u0103 aerul unui dosar ascuns \u0219i misterios, pentru c\u0103, \u00een culisele diploma\u021biei interna\u021bionale, se creau alian\u021be \u0219i se f\u0103ceau promisiuni care aveau s\u0103 decid\u0103 soarta acelei buc\u0103\u021bi de Rom\u00e2nie.<\/p>\n

OPINIE. Eliza Ene Corbeanu: Transilvania va fi \u00eentotdeauna Rom\u00e2nia<\/h3>\n

Tratatul secret din iulie 1892 dintre Rom\u00e2nia \u0219i Austro-Ungaria, urmat de prelungirile succesive p\u00e2n\u0103 \u00een februarie 1913, arat\u0103 c\u00e2t de str\u00e2ns era prins\u0103 Rom\u00e2nia de Austro-Ungaria, printr-o re\u021bea diplomatic\u0103 discret\u0103, dar ap\u0103s\u0103toare.<\/p>\n

Dar \u00een vara anului 1916, dosarul Transilvaniei iese din umbr\u0103. Cunosc\u00e2nd inten\u021bia guvernului rom\u00e2n de a intra \u00een r\u0103zboi de partea Antantei, \u00een iulie 1916, la Pless-Silezia, se \u00eencheie o conven\u021bie militar\u0103 secret\u0103 austro-germano-bulgar\u0103, care con\u021binea un plan de atac \u00eempotriva Rom\u00e2niei.<\/p>\n

C\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni mai t\u00e2rziu, \u00een august 1916, la Bucure\u0219ti, Rom\u00e2nia semneaz\u0103 Tratatul de alian\u021b\u0103 cu Fran\u021ba, Marea Britanie, Italia \u0219i Rusia, intr\u00e2nd \u00eentr-un alt cadru interna\u021bional, care prevedea  c\u0103, la sf\u00e2r\u0219itul r\u0103zboiului, ne vom primi Transilvania \u00eenapoi, cu condi\u021bia ca Rom\u00e2nia s\u0103 nu \u00eencheie pace separat\u0103.<\/p>\n

Numai c\u0103 alia\u021bii nu au ajutat Rom\u00e2nia a\u0219a cum promiseser\u0103 \u0219i am r\u0103mas aproape singuri \u00een fa\u021ba atacului Puterilor Centrale; armata rom\u00e2n\u0103 a rezistat la M\u0103r\u0103\u0219e\u0219ti, M\u0103r\u0103\u0219ti \u0219i Oituz, dar situa\u021bia devenea foarte grea.<\/p>\n

\u00cen aceste condi\u021bii, Rom\u00e2nia a fost silit\u0103 s\u0103 semneze armisti\u021biul de la Foc\u0219ani \u00een noiembrie- decembrie 1917. Pierdeam\u2026<\/p>\n

La 7 mai 1918 s-a semnat Tratatul de pace de la Bucure\u0219ti cu Puterile Centrale \u0219i, tot ceea ce sperasem s\u0103 ob\u021binem prin intrarea \u00een r\u0103zboi, inclusiv Transilvania, se n\u0103ruia.<\/p>\n

Din perspectiva dreptului interna\u021bional, acesta este un punct foarte important pentru c\u0103 Rom\u00e2nia intrase \u00een r\u0103zboi baz\u00e2ndu-se pe un tratat care \u00eei promitea Transilvania, dar evolu\u021bia militar\u0103 a \u00eempins-o spre armisti\u021biu \u0219i o pace separat\u0103.<\/p>\n

Pentru o vreme, dosarul Transilvaniei p\u0103rea pierdut, \u00eens\u0103, \u00een toamna lui 1918, istoria a \u00eentors brusc foaia \u0219i, imperiile care p\u0103ruser\u0103 de neclintit,  au \u00eenceput s\u0103 se pr\u0103bu\u0219easc\u0103.<\/p>\n

La 1 decembrie 1918, Marea Adunare Na\u021bional\u0103 de la Alba Iulia declar\u0103 unirea Transilvaniei cu Rom\u00e2nia, moment decisiv din punct de vedere juridic, dar nu suficient \u00een plan interna\u021bional.<\/p>\n

Alba Iulia a contat enorm, pentru c\u0103 oferea Rom\u00e2niei ceea ce niciun tratat secret nu-i putea oferi- baza politic\u0103 \u0219i na\u021bional\u0103 a revendic\u0103rii.<\/p>\n

Au urmat tratatele de pace, de la Saint-Germain, Neuilly, Trianon \u0219i S\u00e9vres, unele dintre ele limit\u00e2nd, \u00eens\u0103,  \u201edreptul popoarelor de a dispune de ele \u00eensele<\/em>\u201d, pentru c\u0103 pacea de dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial a fost construit\u0103 pe logica \u00eenving\u0103torilor \u0219i pe rea\u0219ezarea strategic\u0103 a Europei.<\/p>\n

\u00cen cazul Transilvaniei, documentul cel mai important r\u0103m\u00e2ne Tratatul de la Trianon, semnat la 4 iunie 1920, prin care Ungaria recuno\u0219tea unirea Transilvaniei, Banatului \u0219i Maramure\u0219ului cu Vechiul Regat, articolul  27 descriind f\u0103r\u0103 echivoc frontiera rom\u00e2no-ungar\u0103.<\/p>\n

A\u0219adar, punctul forte al Rom\u00e2niei nu este numai apartenen\u021ba istoric\u0103 a Transilvaniei, ci \u0219i triplul lan\u021b juridic format din promisiunea de alian\u021b\u0103 din 1916, voin\u021ba politic\u0103 exprimat\u0103 la Alba Iulia \u00een 1918 \u0219i consacrarea interna\u021bional\u0103 de la Trianon \u00een 1920.<\/p>\n

Pentru Rom\u00e2nia, Trianonul a \u00eensemnat repara\u021bia unei nedrept\u0103\u021bi \u0219i legalizarea interna\u021bional\u0103 a unirii, \u00eens\u0103, pentru maghiari, a fost considerat o amputare, un tratat impus, un verdict al \u00eenving\u0103torilor, iar ideea revizuirii grani\u021belor a r\u0103mas prezent\u0103 \u00een via\u021ba politic\u0103 interbelic\u0103.<\/p>\n

Pe acest fond tensionat ne afl\u0103m \u00een anul 1940, c\u00e2nd  Europa era deja \u00een plin r\u0103zboi, iar echilibrul de putere se schimbase radical \u00een favoarea Germaniei \u0219i Italiei.<\/p>\n

Profit\u00e2nd de acest context, Ungaria a reluat problema Transilvaniei, iar la 30 august 1940, Germania \u0219i Italia au intervenit \u0219i au impus ceea ce a fost numit Arbitrajul de la Viena<\/strong>, o decizie prin care partea de nord a Transilvaniei a fost cedat\u0103 Ungariei.<\/p>\n

Din perspectiv\u0103 juridic\u0103, actul a fost prezentat ca un arbitraj, dar contextul politic \u00een care a fost luat, ne arat\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia nu a negociat de pe pozi\u021bii egale \u0219i nu a avut libertatea real\u0103 de a refuza.<\/p>\n

Practic, ceea ce fusese stabilit \u0219i recunoscut interna\u021bional la Trianon a fost modificat temporar sub presiunea unei noi ordini de putere, create de statele Axei, \u00een timpul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial.<\/p>\n

Raportat la  dreptul interna\u021bional, Viena 1940 nu poate fi redus\u0103 nici la formula rom\u00e2neasc\u0103 a unei simple constr\u00e2ngeri f\u0103r\u0103 relevan\u021b\u0103 juridic\u0103, nici la formula maghiar\u0103 a unui arbitraj definitiv \u0219i legitim.<\/p>\n

OPINIE. Eliza Ene Corbeanu: Transilvania va fi \u00eentotdeauna Rom\u00e2nia<\/h3>\n

\u00cen realitate, a fost o decizie politic\u0103 lipsit\u0103 de durabilitate, fiind dependent\u0103 de ordinea de r\u0103zboi creat\u0103 de Germania nazist\u0103 \u0219i Italia fascist\u0103, fapt care \u0219i explic\u0103 de ce a produs efecte imediate, dar n-a putut deveni fundament stabil al noii frontiere.<\/p>\n

\u00cen cuvinte mai simple \u2013 Arbitrajul de la Viena, prin care ciuntiser\u0103 un p\u0103m\u00e2nt rom\u00e2nesc, a func\u021bionat c\u00e2t au func\u021bionat \u0219i cei care l-au impus, iar c\u00e2nd for\u021ba Axei a disp\u0103rut, preten\u021bia Ungariei de paternitate asupra nordului Transilvaniei s-a risipit.<\/p>\n

\u0218i am ajuns la ultima mare pies\u0103 a dosarului: Tratatul de la Paris din 10 februarie 1947, prin care decizia de la Trianon a fost reconfirmat\u0103 pe plan interna\u021bional de acest tratat, negociat \u00een cadrul Conferin\u021bei de Pace din 1946-1947.<\/p>\n

Dup\u0103 intermezzo-ul din 1940, ordinea juridic\u0103 european\u0103 postbelic\u0103 a revenit la solu\u021bia din 1920, iar din acel moment, pentru dreptul interna\u021bional, dosarul este \u00eenchis \u00een favoarea Rom\u00e2niei.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Privit\u0103 sentimental, Transilvania e a noastr\u0103, privit\u0103 istoric, e o succesiune de st\u0103p\u00e2niri, analizat\u0103 din perspectiva dreptului interna\u021bional, e un dosar voluminos, complicat pentru unii, clar pentru al\u021bii, rescris de … Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":687279,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"Default","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/687278"}],"collection":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=687278"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/687278\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/687279"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=687278"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=687278"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=687278"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}