{"id":688140,"date":"2026-04-19T13:36:04","date_gmt":"2026-04-19T13:36:04","guid":{"rendered":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=688140"},"modified":"2026-04-19T13:36:04","modified_gmt":"2026-04-19T13:36:04","slug":"cristian-socol-explica-miza-vanzarii-actiunilor-companiilor-de-stat-control-strategic-deficit-bugetar-si-riscuri-economice","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=688140","title":{"rendered":"Cristian Socol explic\u0103 miza v\u00e2nz\u0103rii ac\u021biunilor companiilor de stat: control strategic, deficit bugetar \u0219i riscuri economice"},"content":{"rendered":"<div><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/microscopemedia.com\/wp-content\/uploads\/2026\/04\/cristian-socol-explica-miza-vanzarii-actiunilor-companiilor-de-stat-control-strategic-deficit-bugetar-si-riscuri-economice.webp\" class=\"ff-og-image-inserted\"><\/div>\n<p id=\"p-0\">Profesorul universitar <a href=\"https:\/\/www.mediafax.ro\/economic\/cristian-socol-romania-in-criza-economica-profunda-nevoia-de-schimbare-a-viziunii-23721623\">Cristian Soco<\/a>l arat\u0103 c\u0103 discu\u021biile despre v\u00e2nzarea unor participa\u021bii suplimentare \u00een companii strategice trebuie privite dincolo de nevoile imediate de finan\u021bare ale bugetului public.<\/p>\n<h2 id=\"chapter-0\">Q&amp;A despre v\u00e2nzarea unor pachete de ac\u021biuni ale companiilor profitabile<\/h2>\n<p id=\"p-1\">Q1: Listarea unor companii la Burs\u0103 este un principiu corect, dar este nevoie de listare suplimentar\u0103 pentru cele mai profitabile companii de stat rom\u00e2ne\u0219ti deja listate la Burs\u0103?<\/p>\n<p id=\"p-2\">A: De principiu, listarea la Burs\u0103 aduce avantaje precum acces la capitalizare \u0219i finan\u021barea unor proiecte de investi\u021bii, cre\u0219terea transparen\u021bei \u0219i implementarea unor bune practici de guvernan\u021b\u0103 corporativ\u0103, un acces mai facil la finan\u021bare, presiune pentru profit \u0219i eficien\u021b\u0103 ridicate. De principiu, deoarece \u00een cazul Hidroelectrica, Romgaz, Transgaz s.a.m.d aceste avantaje exist\u0103 deja, sunt companii de stat deja listate. Nu se \u00een\u021belege din comunicarea guvernamental\u0103 care sunt ra\u021biunile economice care ar trebui s\u0103 stea la baza list\u0103rii suplimentare de noi pachete de ac\u021biuni la aceste societ\u0103\u021bi. \u00cen cazul unor companii strategice, esen\u021biale pentru ap\u0103rarea \u0219i securitatea economic\u0103 a Rom\u00e2niei, pierderea controlului statului, fie el structural \/ absolut (sub dou\u0103 treimi) sau managerial \/ majoritatea simpl\u0103 (sub 50%) poate crea vulnerabilit\u0103\u021bi \u0219i amenin\u021b\u0103ri greu de estimat. Cel pu\u021bin a\u0219a scrie \u00een Strategia de Ap\u0103rare a Rom\u00e2niei 2025-2030, adoptat\u0103 acum c\u00e2teva luni \u00een Parlament, dup\u0103 ce documentul a fost prezentat de Pre\u0219edintele Rom\u00e2niei.<\/p>\n<p id=\"p-3\">Q2: Dar c\u00e2t de profitabile sunt totu\u0219i aceste companii de stat la care se dore\u0219te listarea suplimentar\u0103 de ac\u021biuni?<\/p>\n<p id=\"p-4\">A: Sunt superprofitabile. Hidroelectrica 2025 \u2013 venituri de 9,6 miliarde lei, profit net de 3,37 miliarde lei, plus 32% la investi\u021bii (781 milioane lei), capital social 4,5 miliarde lei, capitalizare 71,5 miliarde lei.<\/p>\n<p id=\"p-5\">Romgaz 2025 \u2013 venituri de 8,7 miliarde lei, profit net de 3,34 miliarde lei, investi\u021bii strategice \u00een Neptun Deep, capital social 3,9 miliarde lei, capitalizare 49 miliarde lei, 2 emisiuni obligatare \u00een valoare agregat\u0103 de 1 miliard euro \u00een ultimii 2 ani.<\/p>\n<p id=\"p-6\">Transgaz 2025 \u2013 profit net de 0,9 miliarde lei (de 2,2 ori mai mare dec\u00e2t \u00een anul 2024), capital social 1,9 miliarde lei, capitalizare 17 miliarde lei.<\/p>\n<p id=\"p-7\">CEC Bank, doar \u00een semestrul 1 din 2025 a ob\u021binut un profit de 0,3 miliarde lei (plus 12,8% fa\u021b\u0103 de aceea\u0219i perioad\u0103 a anului anterior), active nete de 100 miliarde lei.<\/p>\n<p id=\"p-8\">Conform ultimului Raport al Consiliului Fiscal privind Analiza performan\u021bei \u00een companiile de stat observ\u0103m c\u0103 Hidroelectrica, Romgaz, Transgaz \u0219i Aeroporturi Bucure\u0219ti se afl\u0103 in top companii de stat cu profit net ridicat.<\/p>\n<p id=\"p-9\">Q3: Este listarea suplimentar\u0103 a acestor companii de stat trecut\u0103 \u00een vreun Jalon PNRR r\u0103mas de \u00eendeplinit?<\/p>\n<p id=\"p-10\">A: Nu, conform ultimei conferin\u021be a VPM Gheorghiu, a existat ca discu\u021bie \u00een Guvern doar varianta restructur\u0103rii a trei companii, pentru a fi prezentate la Bruxelles pentru \u00eendeplinirea jalonului \u2013 Tipografica CFR, Telecomunica\u0163ii CFR \u0219i Electrocentrale Grup ELCEN. Nu reprezint\u0103 companii strategice, nu au nici anvergur\u0103 na\u021bional\u0103. Nicidecum nu s-a agreat \u00een Coali\u021bia de Guvernare prezentarea vreunei lista sau a unor scenarii privind v\u00e2nzarea suplimentar\u0103 de pachete de ac\u021biuni la companiiile strategice.<\/p>\n<p id=\"p-11\">Q4: Banii din list\u0103ri ar ajuta la reducerea deficitul bugetar sau l-ar ad\u00e2nci?<\/p>\n<p id=\"p-12\">A: Nu ar ajuta, ci dimpotriv\u0103. In primul r\u00e2nd banii din list\u0103ri intr\u0103 \u00eentr-un cont din afara bugetului \u2013 cont de venituri din privatiz\u0103ri \/ cont de buffer, nu influen\u021beaz\u0103 veniturile bugetare. Rom\u00e2nia are un buffer suficient azi in Trezorerie, care acoper\u0103 4 luni din necesarul brut de finan\u021bare al \u021b\u0103rii, conform cu recomand\u0103rile FMI. Mai mult, pe viitor deficitul se va ad\u00e2nci pentru c\u0103 90% din profiturile nete ale acestor companii, cuvenite actiunilor detinute de stat nu vor mai intra la buget. Adic\u0103, un fel de v\u00e2nzare a argint\u0103riei din cas\u0103, a perlelor Rom\u00e2niei \u2013 cele mai profitabile companii \u2013 la solduri. Pentru ni\u0219te bani pu\u021bini acum, deoarece se vinde \u00een criz\u0103. \u0218i cu un deficit mai mare la \u00eencas\u0103ri \u00een viitor, pentru c\u0103 \u00eencas\u0103rile din dividende sunt poten\u021bial mai mici.<\/p>\n<p id=\"p-13\">Q5: Pierde statul controlul absolut\/ majoritatea simpl\u0103 la companiile strategice din energie prin listarea unor pachete suplimentare la Burs\u0103?<\/p>\n<p id=\"p-14\">A: Listarea suplimentar\u0103 a 15% din Hidroelectrica \u0219i 5% la Romgaz ar \u00eenseamna ca ponderea ac\u021biunilor de\u021binute de stat s\u0103 scad\u0103 la 65%, sub cele dou\u0103 treimi necesare cf Legii 31\/1990 actualizat\u0103. Adic\u0103 sub pragul prin care adunarea general\u0103 extraordinar\u0103 poate lua unele decizii strategice \u2013 majoritate calificat\u0103 de cel pu\u021bin dou\u0103 treimi din drepturile de vot. Statul nu ar mai putea modifica unilateral actul constitutiv al societ\u0103\u021bii, nu ar mai putea decide singur schimbarea sediului social sau a obiectului principal de activitate, nu ar mai putea decide unilateral fuziunea sau divizarea societ\u0103\u021bii, nu ar mai putea adopta singur o majorare de capital social \u0219i m\u0103suri de reorganizare structural\u0103. S-ar putea confrunta cu un drept de veto societar din partea ac\u021bionarilor minoritari pentru decizii strategice. La Salrom, statul ar pierde definitiv chiar majoritatea simpl\u0103 (acum av\u00e2nd 51% din total ac\u021biuni), iar la Transgaz v\u00e2nzarea unui pachet minoritar de 8-9% ar duce de asemenea la cobor\u00e2rea ponderii de\u021binute de stat la mai pu\u021bin de 50%.<\/p>\n<p id=\"p-15\">Q6: De ce ar trebui s\u0103 fi existat avizul CSAT \u0219i CNSM \u00eenainte de propunerea de listare a unor pachete \/ pachete minoritare la companii strategice din energie \/ transport ap\u0103rare \u0219i, respectiv a CEC Bank?<\/p>\n<p id=\"p-16\">A: Pentru c\u0103 toate companiile superprofitabile la care se dore\u0219te listarea unor pachete minoritare suplimentare sunt din sectoare (energie, transporturi, ap\u0103rare) definite ca fiind critice \/ strategice \u00een Strategia Na\u021bional\u0103 de Ap\u0103rare a Rom\u00e2niei 2025-2030 (SNAR) (adoptat\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul lunii noiembrie 2025, deci acum 5 luni). Energia este definit\u0103 clar \u00een SNAR ca instrument de putere geopolitic\u0103, vulnerabilitate strategic\u0103 \u0219i posibil\u0103 \u021bint\u0103 de atac sau presiune (pag 9 \u0219i19). Portul Constan\u021ba face parte \u0219i el din infrastructura logistic\u0103 \u0219i a rutelor comerciale definite ca strategice, face parte din infrastructura critic\u0103. CEC Bank face parte din sistemul financiar strategic, fiind o banc\u0103 sistemic\u0103 \u00een Rom\u00e2nia (locul 3 in topul bancar dup\u0103 volumul activelor \u00een 2024 \u0219i locul 4 \u00een anul 2025). Romarm este companie de armament, face parte din industria de ap\u0103rare, definite ca strategic\u0103 \u00een SNAR (pag 21 \u0219i 22).<\/p>\n<p id=\"p-17\">Q7: Ce m\u0103suri iau alte \u021b\u0103ri europene \u00een privin\u021ba companiilor strategice din sectoare critice \u2013 energie, transporturi, minerale critice, ap\u0103rare, b\u0103nci \u2013 le privatizeaz\u0103 par\u021bial sau total, pierd controlul asupra lor?<\/p>\n<p id=\"p-18\">A: Postpandemie, cu prec\u0103dere, strategiile europene consider\u0103 c\u0103 infrastructura critic\u0103 (energie, transport, telecom, ap\u0103rare) poate deveni instrument geopolitic. C\u0103 dependen\u021bele economice pot fi folosite ca presiune politic\u0103 \u0219i c\u0103 statul trebuie s\u0103 poat\u0103 interveni pentru a preveni aceste riscuri. Majoritatea statelor europene au adoptat m\u0103suri pentru a proteja companiile din sectoare considerate critice pentru securitatea na\u021bional\u0103 \u0219i economic\u0103, at\u00e2t prin na\u021bionaliz\u0103ri, c\u00e2t \u0219i prin men\u021binerea unui control strategic asupra deciziilor importante. Avem exemplul Fran\u021bei, care p\u0103streaz\u0103 drepturi speciale \u00een companii strategice (permit statului s\u0103 blocheze decizii importante, cum ar fi v\u00e2nzarea companiei, schimbarea activit\u0103\u021bii sau transferul tehnologiei) (vezi EDF, Airbus s.a), al Italiei prin sistemul \u201dgolden power\u201d, care permite statului s\u0103 blocheze preluarea unei companii, s\u0103 impun\u0103 condi\u021bii la investi\u021bii \u0219i s\u0103 anuleze tranzac\u021bii, al Spaniei \u0219i Germaniei, care controleaz\u0103 investi\u021biile str\u0103ine. Fran\u021ba a decis s\u0103 rena\u021bionalizeze complet EDF, Germania a decis s\u0103 na\u021bionalizeze temporar UNIPER \u00een energie. Postpandemie, Polonia a creat campioni na\u021bionali de stat \u0219i a readus infrastructura critic\u0103 sub control public (vezi cazul gigantului PKN Orlen), a renationalizat infrastructura critic\u0103 energetic\u0103 feroviar\u0103 (compania PKP Energetyka privatizat\u0103 \u00een 2015 \u0219i cump\u0103rat\u0103 de stat \u00een 2023). Statul polonez a sprijinit \u0219i direct companiile strategice din industriile critice, printr-un program de 1,2 miliarde euro (pentru a nu fi afectat\u0103 competitvitatea acestora din cauza crizei energetice). Ungaria \u0219i-a integrat companiile de trasnport \u00eentr-un campion na\u021bional, a creat un holding na\u021bional \u00een industria de ap\u0103rare \u0219i \u0219i-a consolidat prezen\u021ba strategic\u0103 a statului \u00een sistemul financiar bancar.<\/p>\n<p id=\"p-19\">Rom\u00e2nia ce face?<\/p>\n<p id=\"p-20\">Merge pe contrasens?<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Profesorul universitar Cristian Socol arat\u0103 c\u0103 discu\u021biile despre v\u00e2nzarea unor participa\u021bii suplimentare \u00een companii strategice trebuie privite dincolo de nevoile imediate de finan\u021bare ale bugetului public. Q&amp;A despre v\u00e2nzarea unor &hellip; <a href=\"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=688140\" class=\"more-link\">Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":688141,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"Default","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/688140"}],"collection":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=688140"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/688140\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/688141"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=688140"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=688140"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=688140"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}