{"id":689947,"date":"2026-04-29T15:16:03","date_gmt":"2026-04-29T15:16:03","guid":{"rendered":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=689947"},"modified":"2026-04-29T15:16:03","modified_gmt":"2026-04-29T15:16:03","slug":"cand-germania-taie-din-pensii-e-un-semnal-pentru-toata-europa","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=689947","title":{"rendered":"C\u00e2nd Germania taie din pensii e un semnal pentru toat\u0103 Europa"},"content":{"rendered":"
<\/div>\n

C\u00e2nd vezi cum se tunde barba vecinului t\u0103u, ud\u0103-\u021bi-o pe a ta. La asta trebuie s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 politicienii, economi\u0219tii \u0219i\u2026 pensionarii din mare parte a Europei. Germania, cea mai puternic\u0103 \u021bar\u0103 din Europa \u0219i cea care de obicei d\u0103 ritmul \u201ereformei\u201d, a \u00eenceput s\u0103 \u0219i demonteze statul social, anun\u021b\u00e2nd reduceri drastice la pensii \u0219i asisten\u021b\u0103 medical\u0103 pentru a finan\u021ba cheltuielile de ap\u0103rare, noteaz\u0103 El Economista.<\/p>\n

Aceste reduceri au loc \u00eentr o \u021bar\u0103 a c\u0103rei datorie public\u0103 abia dep\u0103\u0219e\u0219te 60% din PIB, ceea ce serve\u0219te drept un avertisment serios pentru toate acele \u021b\u0103ri cu niveluri de \u00eendatorare mult mai mari, care inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103 finan\u021beze cre\u0219terea cheltuielilor de ap\u0103rare printr o emisiune net\u0103 mai mare de datorie public\u0103, men\u021bin\u00e2nd sau chiar extinz\u00e2nd \u00een acela\u0219i timp alte categorii majore de cheltuieli. Evenimentele recente de pe pia\u021b\u0103 au dezv\u0103luit c\u0103 \u00eemprumuturile publice \u201enelimitate\u201d au consecin\u021be, iar Germania vrea s\u0103 dea un exemplu.<\/p>\n

Este oarecum paradoxal, din punct de vedere istoric, c\u0103 Berlinul ini\u021biaz\u0103 aceast\u0103 dezmembrare, unii chiar au considerat c\u0103 a \u00eenceput dup\u0103 Marea Recesiune, a statului bun\u0103st\u0103rii, c\u00e2nd tocmai cancelarul german Otto von Bismarck a fost cel care a sus\u021binut modelul la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX lea.<\/strong><\/p>\n

Omul care a c\u0103l\u0103uzit destinul Prusiei (precursoarea Germaniei moderne) timp de dou\u0103 decenii a implementat primul sistem de pensii contributive \u0219i asigur\u0103ri sociale obligatorii pentru a \u00eenfr\u00e2na ideile socialiste \u0219i a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi via\u021ba lucr\u0103torilor, pun\u00e2nd astfel bazele unui model la care Regatul Unit a contribuit ulterior semnificativ.<\/strong><\/p>\n

T\u0103ieri de miliarde \u0219i un nou model de \u201estat social\u201d<\/h2>\n

Vremurile s au schimbat, iar v\u00e2ntul pare s\u0103 bat\u0103 \u00een direc\u021bia opus\u0103. \u00cen urm\u0103 cu doar c\u00e2teva ore, guvernul de coali\u021bie german a fost de acord cu un pachet amplu de reduceri ale asisten\u021bei sociale \u00een valoare de 38,3 miliarde de euro p\u00e2n\u0103 \u00een 2030, reduc\u00e2nd drastic sistemul de s\u0103n\u0103tate \u0219i garan\u021biile de pensii pentru a elibera fonduri pentru cheltuieli militare. Uniunea Cre\u0219tin Democrat\u0103 (CDU) \u0219i Partidul Social Democrat (SPD), care formeaz\u0103 coali\u021bia de guvernare sub cancelarul Friedrich Merz, au ajuns la acord \u00eenainte de \u0219edin\u021ba de cabinet programat\u0103 pentru 28 aprilie 2026.<\/p>\n

\u00cen mijlocul diviziunilor \u0219i tensiunilor constante dintre cele dou\u0103 fac\u021biuni ale sale, cre\u0219tin democra\u021bii \u0219i social democra\u021bii, guvernul Marii Coali\u021bii pare hot\u0103r\u00e2t s\u0103 lanseze mult l\u0103udata \u201etoamn\u0103 a reformelor\u201d a lui Merz, care a fost acum am\u00e2nat\u0103 pentru prim\u0103vara urm\u0103toare. <\/strong><\/p>\n

Finalul, deocamdat\u0103, al alegerilor regionale din Germania ofer\u0103 o fereastr\u0103 de oportunitate despre care anali\u0219tii au avertizat c\u0103 ar putea fi folosit\u0103 pentru a introduce reforme care este pu\u021bin probabil s\u0103 fie foarte populare. Fitilul s-a aprins acum c\u00e2teva luni, c\u00e2nd tinerii membri rebeli ai CDU au amenin\u021bat c\u0103 vor bloca o propunere a SPD de \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a pensiilor. Merz a stins focul, dar luptele interne au ar\u0103tat clar c\u0103 proiec\u021biile pe termen lung nu se potriveau.<\/p>\n

Unul dintre cele mai frapante mesaje pentru Europa din partea acestei mi\u0219c\u0103ri de la Berlin se refer\u0103 la pensii. Merz a declarat c\u0103 pensia de stat va fi reformat\u0103 \u00een ceea ce el \u00eensu\u0219i a descris ca fiind o \u201eacoperire de baz\u0103\u201d pentru b\u0103tr\u00e2ne\u021be \u0219i c\u0103 nu va mai fi suficient\u0103 pentru a men\u021bine un nivel de trai pe termen lung. \u00cen plus, indemniza\u021biile de \u0219omaj pe termen lung vor fi, de asemenea, reduse. Efectul combinat reprezint\u0103 cea mai semnificativ\u0103 dezmembrare a statului social german de la reformele Agendei 2010 a lui Gerhard Schr\u00f6der de la \u00eenceputul anilor 2000, un program care a divizat SPD ul at\u00e2t de profund \u00eenc\u00e2t partidul nu \u0219i a revenit niciodat\u0103 pe deplin.<\/p>\n

Avertisment pentru Europa: urmeaz\u0103 pensii mai mici?<\/h2>\n

C\u00e2nd aceste reduceri din Germania au \u00eenceput s\u0103 fie dezb\u0103tute, Juan Ram\u00f3n Rallo, doctor \u00een economie \u0219i popularizator, a ar\u0103tat deja \u00eentr o analiz\u0103 spre restul Europei \u0219i \u00een special spre Spania, cu urm\u0103torul argument: \u201eSpania ar trebui s\u0103 ia not\u0103. Dac\u0103 statul bun\u0103st\u0103rii german, cu o datorie public\u0103 de 63% din PIB, este \u00een sc\u0103dere, cel spaniol, cu 103%, este mult mai aproape de pr\u0103pastie\u201d, a subliniat acest expert.<\/strong><\/p>\n

Nu numai at\u00e2t, Rallo a analizat cheltuielile publice pentru a clarifica problema, subliniind c\u0103 \u201echeltuielile sociale (\u00eentre cele dou\u0103 \u021b\u0103ri) nu sunt prea diferite: Germania aloc\u0103 19,7% din PIB ul s\u0103u protec\u021biei sociale, comparativ cu 18,5% \u00een Spania; 4,5% educa\u021biei, comparativ cu 4,2%; \u0219i 7,5% asisten\u021bei medicale, comparativ cu 6,6%. Nu exist\u0103 nicio pr\u0103pastie care s\u0103 ne permit\u0103 s\u0103 presupunem c\u0103 ceea ce este nesustenabil acolo va fi \u00een mod miraculos viabil \u0219i aici\u201d, a concluzionat acest expert.<\/p>\n

S-a vorbit mult despre nesustenabilitatea pensiilor \u00een mare parte a Europei. Chiar \u0219i Financial Times a publicat recent un editorial controversat care punea sub semnul \u00eentreb\u0103rii capacitatea \u021b\u0103rilor europene de a men\u021bine sisteme at\u00e2t de generoase. Prin urmare, mi\u0219carea Germaniei ar putea reprezenta ceva mult mai mare dec\u00e2t pare.<\/strong> Acesta ar putea fi primul pas c\u0103tre o \u201ereducere real\u0103\u201d a pensiilor la nivel european. \u00cen Europa, Spania s-ar putea confrunta cu una dintre cele mai mari probleme din urm\u0103torii ani.<\/strong><\/p>\n

Este adev\u0103rat c\u0103 Europa, \u00een general, le a promis pensionarilor s\u0103i multe, at\u00e2t \u00een termeni financiari, c\u00e2t \u0219i \u00een ceea ce prive\u0219te drepturile. Printre \u021b\u0103rile care au f\u0103cut cele mai multe promisiuni, Spania se remarc\u0103 prin cele mai mari drepturi la pensie din \u00eentreaga Europ\u0103.<\/strong><\/p>\n

Calculul acestei datorii implicite la pensii, sau al drepturilor la pensie, \u00een conturile na\u021bionale este o estimare a valorii tuturor pensiilor pe care gospod\u0103riile le au acumulat p\u00e2n\u0103 la o anumit\u0103 dat\u0103, fie prin sisteme publice (sistem de tip \u201epay as you go\u201d, care este sistemul spaniol), fie prin sisteme private (fonduri capitalizate)<\/strong>. Obliga\u021biile Spaniei dep\u0103\u0219esc 600% din PIB, cea mai mare cifr\u0103 din Europa, conform datelor Eurostat.<\/strong><\/p>\n

Un raport realizat de Capital Economics din ianuarie anul trecut, pe care elEconomista.es<\/a> \u00eel prezentase deja \u00een avanpremier\u0103, a ar\u0103tat cum, \u00een ciuda performan\u021belor economice superioare de la \u00eenceputul pandemiei \u00een compara\u021bie cu vecinii lor din nord, economiile din sudul Europei au fost deosebit de vulnerabile \u00een ceea ce prive\u0219te pensiile.<\/p>\n

Studiul a indicat c\u0103 cheltuielile publice medii pentru pensii \u00een zona euro sunt proiectate s\u0103 creasc\u0103 cu aproximativ 1% din PIB \u00een urm\u0103torul deceniu, de\u0219i cu diferen\u021be semnificative \u00eentre \u021b\u0103ri. De\u0219i 1% din PIB poate p\u0103rea pu\u021bin, \u00een \u021b\u0103rile care se confrunt\u0103 deja cu dezechilibre bugetare, 1% ar putea fi pic\u0103tura care a umplut paharul \u0219i a declan\u0219at suspiciuni sau pre\u021buri pentru pie\u021be \u00een ceea ce prive\u0219te nesustenabilitatea datoriei publice, care se confrunt\u0103 cu aceast\u0103 provocare enorm\u0103 la niveluri istorice ridicate.<\/p>\n

Presiunea uria\u0219\u0103: \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea popula\u021biei \u0219i costurile<\/h2>\n

\u201eAceast\u0103 cre\u0219tere este determinat\u0103 de \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea popula\u021biei, pe m\u0103sur\u0103 ce vasta genera\u021bie a genera\u021biei \u201ebaby boom\u201d ajunge la v\u00e2rsta de pensionare, un proces mai pronun\u021bat \u00een Italia \u0219i Spania, mai pu\u021bin intens \u00een Fran\u021ba \u0219i \u00een conformitate cu media zonei euro \u00een cazul Germaniei\u201d, a remarcat Franziska Palmas, autoarea raportului. Pe fondul controversei din jurul \u201econtrareformei\u201d pensiilor din Fran\u021ba \u0219i al dezbaterii din Germania, raportul Capital a indicat \u00een mod explicit Spania.<\/p>\n

Firma britanic\u0103 a explicat c\u0103 cheltuielile cu pensiile \u00een Spania ar putea cre\u0219te cu pu\u021bin peste 1,5% din PIB p\u00e2n\u0103 \u00een 2035 (peste un deceniu), de\u0219i recunosc c\u0103 Comisia European\u0103 consider\u0103 c\u0103 aceast\u0103 cifr\u0103 va fi \u0219i mai mare, ajung\u00e2nd la 1,8%. Problema este c\u0103, \u00een Spania, cea mai mare parte a cheltuielilor \u0219i problema major\u0103 vor ap\u0103rea mai t\u00e2rziu \u0219i toate deodat\u0103, \u00een timp ce \u00een prezent sunt mascate de cre\u0219terea contribu\u021biilor la asigur\u0103rile sociale prin diverse mecanisme.<\/p>\n

\u201e\u00cen Germania \u0219i Spania, principalul risc este automul\u021bumirea. Este pu\u021bin probabil ca cre\u0219terea cheltuielilor cu pensiile \u00een ambele \u021b\u0103ri s\u0103 genereze \u00eengrijorare semnificativ\u0103 \u00een r\u00e2ndul investitorilor pe termen scurt, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 rata datoriei Germaniei este destul de sc\u0103zut\u0103, iar cea a Spaniei a \u00eenregistrat o tendin\u021b\u0103 descendent\u0103 datorit\u0103 cre\u0219terii economice solide\u201d, a declarat Palmas.<\/strong><\/p>\n

Dintr o perspectiv\u0103 paneuropean\u0103, marea \u00eentrebare este dac\u0103 trebuie, \u00eentr un fel, s\u0103 facem un pas \u00eenapoi pentru a c\u00e2\u0219tiga av\u00e2nt \u0219i apoi s\u0103 sprint\u0103m \u00eenainte.<\/p>\n

\u201eSe sus\u021bine uneori c\u0103 Europa prioritizeaz\u0103 \u00een mod deliberat bun\u0103starea \u00een detrimentul cre\u0219terii economice. Cu toate acestea, statul european al bun\u0103st\u0103rii, care \u00een majoritatea \u021b\u0103rilor are un sistem de pensii de tip \u201epay as you go\u201d, are nevoie de cre\u0219tere economic\u0103 pentru a r\u0103m\u00e2ne sustenabil\u0103.<\/p>\n

Ca s\u0103 nu mai vorbim de finan\u021bele publice, care se afl\u0103 deja \u00eentr o stare critic\u0103 \u00een mai multe state membre. F\u0103r\u0103 cre\u0219tere economic\u0103, raporturile datorie public\u0103 PIB risc\u0103 s\u0103 devin\u0103 nesustenabile\u201d, au argumentat Ruben Dewitte \u0219i Peter Vanden Houte, anali\u0219ti la ING, \u00eentr un raport recent.<\/p>\n

Imediat ce m\u0103surile guvernului german au fost anun\u021bate, ministrul spaniol al transporturilor, \u00d3scar Puente, a postat rapid pe re\u021belele de socializare: \u201eLua\u021bi aminte. Putem preveni acest lucru aici.\u201d Cu toate acestea, cazul Germaniei, cu o datorie public\u0103 din PIB cu 40 de puncte procentuale mai mic\u0103 dec\u00e2t Spania, demonstreaz\u0103 c\u0103 nu este u\u0219or s\u0103 redresezi finan\u021bele \u0219i s\u0103 te confrun\u021bi cu mai multe provoc\u0103ri simultan.<\/p>\n

Problema major\u0103 din Germania este c\u0103 aceast\u0103 serie de reduceri este justificat\u0103 de re\u00eenarmare, lucru greu de acceptat de public. De\u0219i s a afirmat \u00een repetate r\u00e2nduri c\u0103 pachetul masiv de stimulare al Berlinului, axat \u00een mare m\u0103sur\u0103 pe ap\u0103rare, precum \u0219i pe infrastructur\u0103, va genera locuri de munc\u0103 \u0219i va stimula activitatea economic\u0103, adev\u0103rul este c\u0103 cheltuielile enorme pentru ap\u0103rare<\/strong>, \u00een special pentru a contracara amenin\u021barea ruseasc\u0103, provoac\u0103 presiuni fiscale suplimentare. Acest lucru se extinde \u0219i la restul economiilor europene, care, de\u0219i mai pu\u021bin viguroase dec\u00e2t Germania, s-au angajat, de asemenea, fa\u021b\u0103 de NATO, s\u0103 \u0219i m\u0103reasc\u0103 cheltuielile militare.<\/p>\n

OCDE a avertizat recent c\u0103 \u201ecre\u0219terea cheltuielilor pentru ap\u0103rare ar putea stimula modest activitatea economic\u0103 pe termen scurt, dar creeaz\u0103 o presiune fiscal\u0103 suplimentar\u0103, \u00een timp ce efectele sale asupra cre\u0219terii pe termen lung sunt incerte. Beneficiile economice de durat\u0103 sunt mai probabile dac\u0103 guvernele \u00eentreprind reforme structurale mai ample, al\u0103turi de re\u00eenarmare.\u201d Cheltuielile nu sunt nelimitate\u2026 nimic nu este gratuit.<\/p>\n

\u00cen plus, politicienii germani s au confruntat cu critici serioase dup\u0103 ce au descoperit c\u0103 o parte din stimulul alocat investi\u021biilor a fost folosit pentru cheltuieli curente sau, a\u0219a cum spun unii economi\u0219ti, pur \u0219i simplu pentru a \u201eastupa g\u0103uri\u201d. Acest lucru face ca m\u0103sura actual\u0103 a guvernului s\u0103 fie cu at\u00e2t mai semnificativ\u0103.<\/p>\n

\u201eContinu\u0103m s\u0103 credem c\u0103 stimulul fiscal va stimula \u00een cele din urm\u0103 activitatea economic\u0103. Cu toate acestea, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 o parte din acest stimul va fi folosit pentru a acoperi costul fiscal tot mai mare al unei popula\u021bii \u00eemb\u0103tr\u00e2nite \u0219i c\u0103 aten\u021bia guvernului pare s\u0103 se mute de la planurile de investi\u021bii \u00een infrastructur\u0103 la dezbateri despre viitorul statului bun\u0103st\u0103rii, anticip\u0103m c\u0103 impulsul generat de stimulul fiscal va fi dezam\u0103gitor\u201d, a declarat \u00eens\u0103\u0219i Palmas \u00een urm\u0103 cu c\u00e2teva luni la Capital Economics.<\/p>\n

Pentru al\u021bi anali\u0219ti, hot\u0103r\u00e2rea guvernului a fost insuficient\u0103.<\/p>\n

\u201eMerz a preluat func\u021bia de cancelar cu un mandat clar \u0219i un partener de coali\u021bie supus. Un an mai t\u00e2rziu, Germania a trecut printr o schimbare radical\u0103 a politicii fiscale, dar sunt vizibile doar semne timide de reform\u0103 structural\u0103. Progresul promis \u00een ceea ce prive\u0219te reformele legate de cheltuielile sociale, competitivitate \u0219i deficitul fiscal structural, dincolo de fondul special alocat ap\u0103r\u0103rii \u0219i infrastructurii, \u00eenc\u0103 nu s-a materializat\u201d, a declarat Carsten Brzeski, economist \u0219ef la ING, chiar \u00eenainte de anun\u021barea m\u0103surilor luate de Berlin<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

C\u00e2nd vezi cum se tunde barba vecinului t\u0103u, ud\u0103-\u021bi-o pe a ta. La asta trebuie s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 politicienii, economi\u0219tii \u0219i\u2026 pensionarii din mare parte a Europei. Germania, cea mai … Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":689948,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"Default","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/689947"}],"collection":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=689947"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/689947\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/689948"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=689947"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=689947"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=689947"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}