{"id":692723,"date":"2026-05-15T20:06:03","date_gmt":"2026-05-15T20:06:03","guid":{"rendered":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=692723"},"modified":"2026-05-15T20:06:03","modified_gmt":"2026-05-15T20:06:03","slug":"plantarea-a-100-000-de-posidonii-planul-de-gradinarit-subacvatic-pentru-a-restaura-plamanul-marii-mediterane","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=692723","title":{"rendered":"Plantarea a 100.000 de posidonii: planul de \u201egr\u0103din\u0103rit subacvatic\u201d pentru a restaura \u201epl\u0103m\u00e2nul M\u0103rii Mediterane\u201d"},"content":{"rendered":"
<\/div>\n

Pentru a descoperi secretul acestor ape, \u00eens\u0103, este nevoie de costum de neopren, ochelari de scufundare \u0219i de rezisten\u021b\u0103 la cele 19 grade ale m\u0103rii la \u00eenceput de mai. Dar merit\u0103. Sub suprafa\u021b\u0103 se \u00eentinde o paji\u0219te submarin\u0103 de posidonia oceanica, iar al\u0103turi de ea \u00eenoat\u0103 cei care se ocup\u0103 de plantarea \u0219i \u00eengrijirea \u201epl\u0103m\u00e2nului coastei mediteraneene\u201d.<\/p>\n

\u201ePosidonia este o plant\u0103 extrem de important\u0103, at\u00e2t \u00een Formentera, c\u00e2t \u0219i \u00een \u00eentregul Mediteranei\u201d, explic\u0103 biologul marin Manu San F\u00e9lix, fondatorul Asocia\u021biei Vellmar\u00ed, dup\u0103 ce revine la \u021b\u0103rm \u0219i \u00ee\u0219i scoate costumul de neopren, noteaz\u0103 EFE Verde<\/a>.<\/p>\n

Esen\u021bial\u0103 pentru ecosisteme<\/h2>\n

Posidonia oceanica este endemic\u0103 \u00een Marea Mediteran\u0103 \u0219i are un rol foarte asem\u0103n\u0103tor cu cel al coralilor, de\u0219i, \u00een mod curios, ace\u0219tia din urm\u0103 sunt mai cunoscu\u021bi. Asta \u00een ciuda faptului c\u0103 paji\u0219tile dintre Ibiza \u0219i Formentera au fost incluse \u00een Patrimoniul Mondial UNESCO \u00eenc\u0103 din 1999.<\/p>\n

Aceast\u0103 plant\u0103 acvatic\u0103 func\u021bioneaz\u0103 ca un dig natural care protejeaz\u0103 plajele din Formentera, av\u00e2nd \u201eo capacitate extraordinar\u0103 de a modela linia \u021b\u0103rmului\u201d. P\u00e2n\u0103 la 80% din nisip provine de la organismele care tr\u0103iesc \u00een aceste paji\u0219ti.<\/p>\n

\u00cen plus, un metru p\u0103trat de posidonie elibereaz\u0103 aproximativ 20 de litri de oxigen pe zi, de aici \u0219i apa cristalin\u0103, \u0219i reprezint\u0103 cel mai eficient sistem natural de captare a dioxidului de carbon (CO\u2082). Se estimeaz\u0103 c\u0103 poate re\u021bine de p\u00e2n\u0103 la 16 ori mai mult CO\u2082 dec\u00e2t o p\u0103dure amazonian\u0103, fiind astfel un aliat esen\u021bial \u00een lupta \u00eempotriva schimb\u0103rilor climatice.<\/p>\n

Peste 100.000 de plante \u00eentr-un an<\/h2>\n

Cu toate acestea, posidonia este \u00een declin. \u00cen ultimii 50 de ani, paji\u0219tile din vestul Mediteranei au pierdut 34% din suprafa\u021b\u0103, din cauza activit\u0103\u021bilor umane, precum presiunea constant\u0103 a b\u0103rcilor sau cre\u0219terea temperaturii apei.<\/p>\n

Situa\u021bia este cu at\u00e2t mai grav\u0103 cu c\u00e2t planta cre\u0219te extrem de lent. Pentru a combate acest fenomen, Asocia\u021bia Vellmar\u00ed, cu sprijinul Funda\u021biei MSC, desf\u0103\u0219oar\u0103 un program de \u201egr\u0103din\u0103rit subacvatic\u201d.<\/p>\n

Proiectul presupune plantarea de posidonii cu ajutorul voluntarilor \u0219i con\u0219tientizarea publicului asupra importan\u021bei acestei plante.<\/p>\n

\u201eNu vrem doar s\u0103 refacem paji\u0219tile, ci \u0219i s\u0103 conect\u0103m societatea cu marea \u0219i natura, iar plantarea posidoniei este o modalitate excelent\u0103 de a face acest lucru\u201d, spune San F\u00e9lix.<\/p>\n

Biologul \u0219tie bine despre ce vorbe\u0219te. A ajuns pe insul\u0103 la \u00eenceputul anilor \u201990 \u0219i, de\u0219i atunci credea c\u0103 situa\u021bia se va \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi, recunoa\u0219te c\u0103 lucrurile s-au degradat. De aceea, Vellmar\u00ed a trecut de la o simpl\u0103 \u0219coal\u0103 de scufund\u0103ri la un centru dedicat educa\u021biei \u0219i conserv\u0103rii posidoniei.<\/p>\n

Din 2021 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, au fost plantate peste 86.000 de plante, cu o rat\u0103 de supravie\u021buire de peste 92%, restaur\u00e2nd aproape 3.000 de metri p\u0103tra\u021bi, cu ajutorul a peste 10.000 de voluntari. Pentru 2026, obiectivul este \u0219i mai ambi\u021bios: dep\u0103\u0219irea pragului de 100.000 de plante.<\/p>\n

Cum se planteaz\u0103 pe fundul m\u0103rii<\/h2>\n

Metoda folosit\u0103 presupune colectarea fragmentelor de rizom desprinse, deoarece plantele mai dezvoltate au \u0219anse mai mari de supravie\u021buire. Acestea sunt apoi fixate pe un substrat potrivit, \u00een principal roc\u0103.<\/p>\n

\u201eFolosim un mic cui \u0219i un ciocan. Facem o perfora\u021bie mic\u0103 \u0219i fix\u0103m planta cu un fir de aluminiu care se degradeaz\u0103 ulterior, av\u00e2nd un impact minim asupra mediului\u201d, explic\u0103 reprezentan\u021bii asocia\u021biei.<\/p>\n

Dup\u0103 aproximativ \u0219ase luni, planta \u00eencepe s\u0103 dezvolte r\u0103d\u0103cini, iar \u00een circa un an se fixeaz\u0103 complet.<\/p>\n

Pe l\u00e2ng\u0103 rolul de restaurare, proiectul are \u0219i o component\u0103 \u0219tiin\u021bific\u0103 important\u0103: dezvoltarea unei metode de plantare care s\u0103 poat\u0103 fi aplicat\u0103 \u0219i \u00een alte \u021b\u0103ri.<\/p>\n

\u201eScopul este s\u0103 cre\u0103m un model scalabil, care s\u0103 poat\u0103 fi replicat oriunde \u00een lume\u201d, explic\u0103 Daniela Picco, director executiv al Funda\u021biei MSC.<\/p>\n

Protejarea Mediteranei<\/h2>\n

Prin acest proiect, San F\u00e9lix \u00ee\u0219i propune \u0219i crearea unui curent pentru protejarea a 30% din Mediterana spaniol\u0103, \u00een linie cu obiectivul global de protejare a 30% din planeta p\u00e2n\u0103 \u00een 2030.<\/p>\n

\u201eAvem un vis: s\u0103 ajut\u0103m la refacerea Mediteranei. \u0218i putem reu\u0219i dac\u0103 protej\u0103m 30% din ea\u201d, spune acesta.<\/p>\n

\u00cen opinia sa, protec\u021bia este esen\u021bial\u0103: \u201ePutem tr\u0103i a\u0219a cum ne place, dar f\u0103r\u0103 s\u0103 l\u0103s\u0103m aceea\u0219i amprent\u0103 negativ\u0103. Trebuie s\u0103 facem lucrurile mai bine\u201d.<\/p>\n

De exemplu, oamenii se pot bucura de plimb\u0103rile cu barca f\u0103r\u0103 a ancora \u00een zonele cu posidonie, evit\u00e2nd astfel degradarea ecosistemului.<\/p>\n

Puterea educa\u021biei<\/h2>\n

\u201eProblema este mare, deci \u0219i solu\u021biile trebuie s\u0103 fie pe m\u0103sur\u0103\u201d, afirm\u0103 San F\u00e9lix, care consider\u0103 esen\u021bial rolul mass-mediei \u0219i al companiilor, dar \u0219i sprijinul institu\u021biilor.<\/p>\n

\u00cen acela\u0219i timp, educa\u021bia este cheia: copiii trebuie s\u0103 \u00eenve\u021be despre mare, s\u0103 se conecteze cu \u0219tiin\u021ba \u0219i s\u0103 nu repete gre\u0219elile genera\u021biilor anterioare.<\/p>\n

Un exemplu este grupul de elevi de clasa a patra care particip\u0103 la o prezentare organizat\u0103 de asocia\u021bie.<\/p>\n

Pentru San F\u00e9lix, concluzia este simpl\u0103: \u201eSchimbi viitorul prin educa\u021bie, dar rezultatele se v\u0103d peste 10, 15 sau 20 de ani. P\u00e2n\u0103 atunci\u2026 plant\u0103m posidonie.\u201d<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pentru a descoperi secretul acestor ape, \u00eens\u0103, este nevoie de costum de neopren, ochelari de scufundare \u0219i de rezisten\u021b\u0103 la cele 19 grade ale m\u0103rii la \u00eenceput de mai. Dar … Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":692724,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"Default","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/692723"}],"collection":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=692723"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/692723\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/692724"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=692723"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=692723"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=692723"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}