{"id":694267,"date":"2026-05-24T19:26:04","date_gmt":"2026-05-24T19:26:04","guid":{"rendered":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=694267"},"modified":"2026-05-24T19:26:04","modified_gmt":"2026-05-24T19:26:04","slug":"femeile-au-cu-60-mai-multe-riscuri-de-a-fi-ranite-intr-un-accident-de-masina-decat-barbatii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=694267","title":{"rendered":"Femeile au cu 60% mai multe riscuri de a fi r\u0103nite \u00eentr-un accident de ma\u0219in\u0103 dec\u00e2t b\u0103rba\u021bii"},"content":{"rendered":"
<\/div>\n

Chiar \u0219i atunci c\u00e2nd un b\u0103rbat \u0219i o femeie sunt implica\u021bi \u00een aceea\u0219i coliziune, femeia are cu 60% mai multe riscuri de a fi r\u0103nit\u0103 dec\u00e2t b\u0103rbatul, au descoperit oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103.<\/p>\n

\u201eAnalizele noastre arat\u0103 c\u0103 femeile sunt r\u0103nite dispropor\u021bionat de mai des, \u00een special la nivelul pieptului, coloanei vertebrale, bra\u021belor \u0219i picioarelor\u201d, a declarat coordonatorul proiectului, Dr. Corina Klug.<\/p>\n

Klug \u0219i echipa sa au analizat datele accidentelor rutiere din Austria, aproximativ 2.000 de accidente rutiere din anii 2012\u20132024. Apoi, au reconstituit accidentele individuale folosind modele umane virtuale \u2013 simul\u0103ri pe computer \u2013 pentru a compara ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu corpurile masculine \u0219i feminine \u00een timpul coliziunilor.<\/p>\n

Probabilitatea de a muri \u00een accident e de dou\u0103 ori mai mare la femei dec\u00e2t la b\u0103rba\u021bi<\/h2>\n

Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 au descoperit c\u0103 femeile cu v\u00e2rsta peste 50 de ani erau deosebit de expuse riscului de r\u0103nire.<\/p>\n

De asemenea, atunci c\u00e2nd accidentele aveau loc la vitez\u0103 mic\u0103, femeile aveau o probabilitate de peste dou\u0103 ori mai mare de a fi grav r\u0103nite sau de a muri dec\u00e2t b\u0103rba\u021bii.<\/p>\n

\u201e\u00cen studiul nostru, at\u00e2t femeile, c\u00e2t \u0219i b\u0103rba\u021bii au fost implica\u021bi \u00een acelea\u0219i accidente \u0219i au c\u0103l\u0103torit \u00een acelea\u0219i vehicule, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 diferen\u021bele nu s-au datorat tipului de vehicul, vitezei accidentului sau configura\u021biei acestuia\u201d, a declarat Klug pentru BBC Science Focus<\/a>.<\/p>\n

Cum este explicat fenomenul?<\/h2>\n

\u201eDiferen\u021bele nu pot fi explicate nici prin simplul fapt c\u0103 femeile sunt mai des pasageri, de\u0219i acest factor m\u0103re\u0219te diferen\u021ba\u201d.<\/p>\n

\u00cen schimb, a spus ea, acest risc suplimentar pare s\u0103 provin\u0103 din propor\u021biile \u0219i distribu\u021biile diferite ale greut\u0103\u021bii \u00eentre corpurile masculine \u0219i feminine. Acest lucru conteaz\u0103 datorit\u0103 modului \u00een care siguran\u021ba auto a fost testat\u0103 \u0219i proiectat\u0103 timp de decenii. Mai exact, produc\u0103torii au folosit manechine pentru teste de impact de m\u0103rimea \u0219i forma unui b\u0103rbat, modelate dup\u0103 mediile demografice ale Americii anilor 1970: 175 cm \u00een\u0103l\u021bime \u0219i 78 kg.<\/p>\n

Aceasta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 produc\u0103torii folosesc \u00eentotdeauna aceste manechine. Din ce \u00een ce mai mult, au folosit \u0219i modele \u201efeminine\u201d \u2013 dar acestea sunt doar versiuni mici ale figurii masculine \u0219i sunt mai scunde \u0219i mai pu\u021bin grele dec\u00e2t 95% dintre femei.<\/p>\n

\u201eFemeile nu sunt b\u0103rba\u021bi mici\u201d, a spus Klug. \u201e\u0218i modelele femeilor foarte mici \u0219i minione sunt adesea incapabile s\u0103 reprezinte ceea ce observ\u0103m \u00een accidente\u201d.<\/p>\n

Prin urmare, vehiculele au fost proiectate pentru a fi c\u00e2t mai sigure posibil pentru corpurile masculine, \u00een timp ce riscul pentru femei r\u0103m\u00e2ne dispropor\u021bionat de mare.<\/p>\n

Care este solu\u021bia?<\/h2>\n

Pentru a rezolva aceast\u0103 problem\u0103, autorii au spus c\u0103 manechinele feminine folosite \u00een testele de impact ar trebui s\u0103 fie mai grele \u0219i s\u0103 reprezinte mai bine anatomia femeii obi\u0219nuite \u2013 cu pelvis mai lat, piept mai plin \u0219i umeri mai sub\u021biri dec\u00e2t manechinele actuale.
De asemenea, ace\u0219tia au recomandat utilizarea modelelor virtuale de accidente, pentru a ajuta produc\u0103torii s\u0103 evalueze siguran\u021ba vehiculelor pe o varietate de caroserii \u0219i pozi\u021bii de \u0219edere.<\/p>\n

\u00centre timp, exist\u0103 mai multe modalit\u0103\u021bi prin care utilizatorii de ma\u0219ini \u00ee\u0219i pot \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi siguran\u021ba, \u00eencep\u00e2nd cu pozi\u021bia scaunului lor.<\/p>\n

\u201eCu to\u021bii am v\u0103zut un scaun pentru pasageri pozi\u021bionat mult \u00een spate sau chiar \u00eenclinat\u201d, a spus Klug. \u201eCu toate acestea, airbag-urile \u0219i centurile de siguran\u021b\u0103 nu sunt concepute pentru astfel de pozi\u021bii non-standard\u201d.<\/p>\n

Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 au descoperit c\u0103 scaunul pentru pasageri era o pozi\u021bie mai periculoas\u0103 \u00een ma\u0219in\u0103 dec\u00e2t scaunul \u0219oferului, mai ales c\u00e2nd era prea \u00een spate sau prea \u00eenclinat.<\/p>\n

Coautorul Dr. Felix Ressi, tot de la TU Graz, a declarat pentru BBC Science Focus: \u201eAjusta\u021bi-v\u0103 centura de siguran\u021b\u0103 \u00een mod corespunz\u0103tor. Centura de la nivelul \u0219oldului ar trebui s\u0103 stea pe osul pelvian, iar centura de um\u0103r ar trebui s\u0103 stea pe stern \u0219i s\u0103 fie aliniat\u0103 cu mijlocul claviculei\u201d.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Chiar \u0219i atunci c\u00e2nd un b\u0103rbat \u0219i o femeie sunt implica\u021bi \u00een aceea\u0219i coliziune, femeia are cu 60% mai multe riscuri de a fi r\u0103nit\u0103 dec\u00e2t b\u0103rbatul, au descoperit oamenii … Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":694268,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"Default","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/694267"}],"collection":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=694267"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/694267\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/694268"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=694267"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=694267"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=694267"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}