{"id":694995,"date":"2026-05-28T21:26:04","date_gmt":"2026-05-28T21:26:04","guid":{"rendered":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=694995"},"modified":"2026-05-28T21:26:04","modified_gmt":"2026-05-28T21:26:04","slug":"franta-a-abrogat-legea-care-clasifica-oamenii-drept-proprietate-la-178-de-ani-dupa-ce-a-abolit-sclavia","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=694995","title":{"rendered":"Fran\u021ba a abrogat legea care clasifica oamenii drept proprietate, la 178 de ani dup\u0103 ce a abolit sclavia"},"content":{"rendered":"<div><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/microscopemedia.com\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/franta-a-abrogat-legea-care-clasifica-oamenii-drept-proprietate-la-178-de-ani-dupa-ce-a-abolit-sclavia.jpg\" class=\"ff-og-image-inserted\"><\/div>\n<p id=\"p-0\">Timp aproape 180 de ani dup\u0103 ce Fran\u021ba a abolit sclavia, Code Noir (Codul Negru), care permitea ca sclavii s\u0103 fie trata\u021bi ca proprietate \u0219i s\u0103 fie munci\u021bi, b\u0103tu\u021bi, v\u00e2ndu\u021bi, viola\u021bi sau uci\u0219i, a r\u0103mas \u00een vigoare. Joi, Adunarea Na\u021bional\u0103 a \u021b\u0103rii, extrem de divizat\u0103, a votat \u00een unanimitate abrogarea acesteia, \u00eentr-o rar\u0103 demonstra\u021bie de unitate politic\u0103, relateaz\u0103 <a href=\"https:\/\/www.theguardian.com\/world\/2026\/may\/28\/france-votes-code-noir-slavery-law-colonialism\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">The Guardian<\/a>.<\/p>\n<p id=\"p-1\">Votul, adoptat cu 254 de voturi la 0, pune cap\u0103t unei legi din secolul al XVII-lea, semnat\u0103 de regele Ludovic al XIV-lea \u00een 1685, care codifica tratamentul sclavilor din coloniile franceze.<\/p>\n<p id=\"p-2\">Este un pas important \u00een recunoa\u0219terea rolului Parisului \u00een sclavie \u0219i va deschide calea c\u0103tre posibile desp\u0103gubiri, o idee lansat\u0103 de pre\u0219edintele Fran\u021bei, Emmanuel Macron, s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103. Liderul francez a spus c\u0103 codul \u201enu ar fi trebuit s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103 niciodat\u0103 abolirii sclaviei\u201d \u00een 1848.<\/p>\n<p id=\"p-3\">\u201eT\u0103cerea, chiar \u0219i indiferen\u021ba, pe care am p\u0103strat-o timp de aproape dou\u0103 secole fa\u021b\u0103 de acest Code Noir nu mai este o omisiune. A devenit o form\u0103 de ofens\u0103\u201d, a ad\u0103ugat el.<\/p>\n<p id=\"p-4\">Macron a ad\u0103ugat c\u0103 problema desp\u0103gubirilor este una pe care \u201enu trebuie s\u0103 o refuz\u0103m\u201d, dar \u021bara \u201enu trebuie s\u0103 fac\u0103 promisiuni false\u201d.<\/p>\n<h2 id=\"chapter-0\">Parlamentarii, uimi\u021bi c\u0103 legea \u00eenc\u0103 exist\u0103<\/h2>\n<p id=\"p-5\">Emo\u021biile au fost cov\u00e2r\u0219itoare \u00een camera inferioar\u0103 a parlamentului \u00een dezbaterea privind votul, mul\u021bi fiind uimi\u021bi c\u0103 legea exist\u0103 \u00eenc\u0103.<\/p>\n<p id=\"p-6\">Steevy Gustave, un deputat din insula francez\u0103 Martinica din Caraibe, ai c\u0103rui str\u0103mo\u0219i au fost \u00eenrobi\u021bi, a declarat cu lacrimi \u00een ochi adun\u0103rii na\u021bionale: \u201eNiciun vot nu poate repara singur secole de vie\u021bi distruse.\u201d<\/p>\n<p id=\"p-7\">\u201eNu suntem descenden\u021bi ai sclavilor, suntem descenden\u021bi ai fiin\u021belor umane n\u0103scute libere, apoi reduse la ce e mai r\u0103u \u2013 reduse la sclavie.\u201d<\/p>\n<p id=\"p-8\">Cele 60 de articole din cod cuprindeau fiecare aspect al vie\u021bii unui sclav. Articolul 44 declara o persoan\u0103 \u201ebun mobil\u201d, \u00een timp ce alte clauze decretau c\u0103 cei care fugeau erau mutila\u021bi \u0219i c\u0103 cuv\u00e2ntul unei persoane \u00eenrobite nu conta nimic.<\/p>\n<p id=\"p-9\">Fran\u021ba a fost a treia cea mai mare na\u021biune comercial\u0103 cu sclavi, dup\u0103 Marea Britanie \u0219i Portugalia. Se estimeaz\u0103 c\u0103 a expediat 1,4 milioane de africani c\u0103tre planta\u021biile de zah\u0103r din coloniile sale. Bog\u0103\u021bia pe care a produs-o a construit ora\u0219ele Nantes \u0219i Bordeaux.<\/p>\n<p id=\"p-10\">Cele mai bogate dintre aceste planta\u021bii se aflau \u00een Saint-Domingue, o colonie francez\u0103 situat\u0103 \u00een treimea vestic\u0103 a insulei Hispaniola din Caraibe, \u00eenfiin\u021bat\u0103 \u00een 1687. \u00cen 1804, sclavii din colonie s-au revoltat, asigur\u00e2ndu-\u0219i independen\u021ba pe teritoriul care a devenit Haiti. Cu toate acestea, Parisul i-a obligat pe sclavii elibera\u021bi s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 desp\u0103gubiri pentru a acoperi pierderile proprietarilor lor, o datorie pe care o pl\u0103teau \u00eenc\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 1947.<\/p>\n<h2 id=\"chapter-1\">Fran\u021ba \u0219i-a men\u021binut o serie de colonii<\/h2>\n<p id=\"p-11\">Dup\u0103 abolirea sclaviei, Fran\u021ba \u0219i-a men\u021binut o serie de colonii. Cele mai vechi patru \u2013 Guadelupa, Martinica, Guyana Francez\u0103 de pe coasta de nord-est a Americii de Sud \u0219i insula R\u00e9union din Oceanul Indian \u2013 au fost transformate \u00een departamente franceze de peste m\u0103ri \u00een 1946. Popula\u021bia lor de 1,9 milioane, majoritatea descenden\u021bi ai sclavilor, sunt cet\u0103\u021beni francezi \u0219i sunt guverna\u021bi de la Paris.<\/p>\n<p id=\"p-12\">De\u0219i sunt considerate parte a Fran\u021bei, acestea r\u0103m\u00e2n unele dintre cele mai s\u0103race teritorii ale sale, cu o rat\u0103 a \u0219omajului aproape dubl\u0103 fa\u021b\u0103 de cea din Fran\u021ba continental\u0103, multe gospod\u0103rii tr\u0103ind sub pragul na\u021bional al s\u0103r\u0103ciei.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Timp aproape 180 de ani dup\u0103 ce Fran\u021ba a abolit sclavia, Code Noir (Codul Negru), care permitea ca sclavii s\u0103 fie trata\u021bi ca proprietate \u0219i s\u0103 fie munci\u021bi, b\u0103tu\u021bi, v\u00e2ndu\u021bi, &hellip; <a href=\"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=694995\" class=\"more-link\">Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":694996,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"Default","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/694995"}],"collection":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=694995"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/694995\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/694996"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=694995"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=694995"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=694995"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}