{"id":695357,"date":"2026-05-31T09:06:03","date_gmt":"2026-05-31T09:06:03","guid":{"rendered":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=695357"},"modified":"2026-05-31T09:06:03","modified_gmt":"2026-05-31T09:06:03","slug":"nimic-asemanator-nu-a-existat-in-ultimii-36-milioane-de-ani-ce-se-intampla-cu-rotatia-pamantului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=695357","title":{"rendered":"Nimic asem\u0103n\u0103tor nu a existat \u00een ultimii 3,6 milioane de ani. Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu rota\u021bia P\u0103m\u00e2ntului"},"content":{"rendered":"
<\/div>\n

\u00cen fiecare zi, f\u0103r\u0103 s\u0103 observ\u0103m, P\u0103m\u00e2ntului \u00eei ia pu\u021bin mai mult timp pentru a-\u0219i finaliza rota\u021bia. Deplasarea se m\u0103soar\u0103 doar \u00een frac\u021biuni de milisecund\u0103, dar for\u021bele necesare pentru a o produce sunt aproape de ne\u00een\u021beles de mari. \u0218i, conform unui nou studiu, rata cu care zilele noastre se lungesc este acum \u201ef\u0103r\u0103 precedent\u201d \u00een 3,6 milioane de ani de istorie geologic\u0103.<\/p>\n

Concluziile arat\u0103 c\u0103, pe m\u0103sur\u0103 ce calotele glaciare polare \u0219i ghe\u021barii se topesc ca o consecin\u021b\u0103 a schimb\u0103rilor climatice, apa care odinioar\u0103 era blocat\u0103 la latitudini mari se vars\u0103 \u00een oceane \u0219i se r\u0103sp\u00e2nde\u0219te spre Ecuator.<\/p>\n

Polii P\u0103m\u00e2ntului, asemui\u021bi cu un patinator care face o piruet\u0103<\/h2>\n

Acest lucru deplaseaz\u0103 masa departe de polii P\u0103m\u00e2ntului \u0219i \u2013 asemenea unui patinator artistic care \u00ee\u0219i \u00eentinde bra\u021bele \u00een mijlocul unei piruete \u2013 \u00eencetine\u0219te rota\u021bia.<\/p>\n

Studiile anterioare ar\u0103taser\u0103 deja c\u0103 schimb\u0103rile climatice aveau efecte ciudate asupra rota\u021biei planetei noastre. Acum, echipa de la Universitatea din Viena \u0219i ETH Zurich a privit \u00eenapoi \u00een timp geologic pentru a se \u00eentreba dac\u0103 s-a mai \u00eent\u00e2mplat ceva asem\u0103n\u0103tor ratei de schimbare de ast\u0103zi. R\u0103spunsul, f\u0103r\u0103 echivoc, este nu.<\/p>\n

C\u00e2t dureaz\u0103, de fapt, 24 de ore?<\/h2>\n

Durata unei zile nu a fost niciodat\u0103 perfect fixat\u0103. Rota\u021bia P\u0103m\u00e2ntului este constant influen\u021bat\u0103 de atrac\u021bia gravita\u021bional\u0103 a Lunii, de procesele din interiorul planetei \u0219i de schimb\u0103rile din atmosfer\u0103. Aceste for\u021be \u00eemping \u0219i trag \u00een direc\u021bii diferite \u0219i, de-a lungul timpului geologic, au produs fluctua\u021bii \u00een ceea ce prive\u0219te durata unei zile. Ceea ce au stabilit acum oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 este c\u0103 schimb\u0103rile climatice au devenit o for\u021b\u0103 suficient de puternic\u0103 pentru a le sus\u021bine \u0219i, \u00een timp, a le eclipsa pe toate, scrie BBC Science Focus<\/a>.<\/p>\n

Pentru a privi \u00eenapoi cu milioane de ani, cercet\u0103torii au apelat la r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele fosilizate ale unui organism marin unicelular care tr\u0103ia pe fundul m\u0103rii, cunoscut sub numele de foraminifere bentonice. Compozi\u021bia chimic\u0103 a cochiliilor lor \u00eenregistreaz\u0103 schimb\u0103ri antice ale nivelului m\u0103rii. Privind aceste schimb\u0103ri, cercet\u0103torii pot calcula cum trebuie s\u0103 se fi schimbat rota\u021bia P\u0103m\u00e2ntului. Un algoritm de \u00eenv\u0103\u021bare automat\u0103 special dezvoltat, conceput pentru a gestiona incertitudinile din datele at\u00e2t de vechi, le-a permis s\u0103 trag\u0103 concluzii solide din materiale care dateaz\u0103 din Pliocenul t\u00e2rziu, acum 3,6 milioane de ani.<\/p>\n

Pe parcursul \u00eentregii perioade de timp, un anumit punct de date iese \u00een eviden\u021b\u0103: ziua de azi. Rata actual\u0103 de prelungire a zilei determinat\u0103 de clim\u0103 \u2013 1,33 milisecunde pe secol \u2013 pare banal\u0103. Dar, av\u00e2nd \u00een vedere for\u021bele implicate, redistribuirea masei este gigantic\u0103.<\/p>\n

\u201eO astfel de schimbare a lungimii zilei necesit\u0103 o redistribuire uimitoare a masei: de ordinul a 1.000 de gigatone care se deplaseaz\u0103 de la poli la oceane. Pentru a vizualiza aceast\u0103 cantitate, imagina\u021bi-v\u0103 un cub solid de ghea\u021b\u0103 plasat deasupra ora\u0219ului New York. Ar avea o \u00een\u0103l\u021bime de 10 km, mai \u00eenalt dec\u00e2t Muntele Everest\u201d, spune profesorul Benedikt Soja de la ETH Zurich, coautor al studiului.<\/p>\n

\u201eSchimbarea energiei de rota\u021bie a P\u0103m\u00e2ntului este echivalent\u0103 cu un cutremur cu magnitudinea de 9,0\u201d<\/h2>\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te energia implicat\u0103 \u00een crearea unei astfel de schimb\u0103ri, dr. Mostafa Kiani Shahvandi de la Universitatea din Viena, autorul principal al studiului, o exprim\u0103 astfel: \u201eSchimbarea energiei de rota\u021bie a P\u0103m\u00e2ntului este echivalent\u0103 cu un cutremur cu magnitudinea de 9,0\u201d. Nu \u00een termeni de distrugere, ci de for\u021b\u0103 pur\u0103 la scar\u0103 planetar\u0103.<\/p>\n

Cercet\u0103torii au g\u0103sit un moment \u00een registrul geologic, acum aproximativ dou\u0103 milioane de ani, \u00een care rata de schimbare s-a apropiat de cea de ast\u0103zi. Dar a fost excep\u021bional.<\/p>\n

\u201eO \u00abfurtun\u0103 perfect\u0103\u00bb de calote glaciare fragile \u0219i un v\u00e2rf natural de CO\u2082 au declan\u0219at o topire masiv\u0103 a calotelor glaciare polare\u201d, spune Soja. \u201eAcest eveniment rar nu s-a mai repetat \u00een mod natural de atunci, totu\u0219i activitatea uman\u0103 egaleaz\u0103 acum aceea\u0219i for\u021b\u0103 la scar\u0103 planetar\u0103 \u00een pu\u021bin peste un secol\u201d.<\/p>\n

Quo vadis?<\/h2>\n

A\u0219adar, \u00eencotro mergem de aici? \u00centr-un viitor cu emisii ridicate, cu o dependen\u021b\u0103 continu\u0103 de combustibilii fosili, se preconizeaz\u0103 c\u0103 schimb\u0103rile climatice vor deveni cel mai mare factor determinant al schimb\u0103rii duratei zilei p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul secolului, dep\u0103\u0219ind chiar \u0219i for\u021ba gravita\u021bional\u0103 a Lunii.<\/p>\n

Consecin\u021bele practice ale acestui fapt sunt subtile, dar reale. \u201eDe\u0219i o milisecund\u0103 poate p\u0103rea infim\u0103, acest efect este esen\u021bial pentru sincronizarea ultraprecis\u0103 necesar\u0103 naviga\u021biei GPS pe P\u0103m\u00e2nt \u0219i naviga\u021biei navelor spa\u021biale \u00een sistemul solar\u201d, spune Soja.<\/p>\n

Mai mult, schimb\u0103rile la scar\u0103 planetar\u0103 pe care le provoc\u0103m rota\u021biei P\u0103m\u00e2ntului reflect\u0103 impactul radical pe care \u00eel avem asupra ecosistemului P\u0103m\u00e2ntului. Redistribuirea profund\u0103 a masei merge m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103 cu evenimente meteorologice mai extreme \u0219i cre\u0219terea nivelului m\u0103rii, ambele urm\u00e2nd s\u0103 aib\u0103 impacturi vaste asupra locurilor \u00een care oamenii pot tr\u0103i \u00een siguran\u021b\u0103 \u00een viitor.<\/p>\n

\u201eCea mai important\u0103 concluzie este c\u0103 influen\u021ba uman\u0103 asupra sistemului terestru a devenit at\u00e2t de profund\u0103 \u00eenc\u00e2t acum schimb\u0103m chiar modul \u00een care se rote\u0219te P\u0103m\u00e2ntul nostru\u201d, spune Soja.<\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te ce urmeaz\u0103, echipa \u00ee\u0219i \u00eendreapt\u0103 acum aten\u021bia c\u0103tre alte moduri \u00een care activitatea uman\u0103 deplaseaz\u0103 masa pe planet\u0103, \u00een special epuizarea apelor subterane \u0219i schimb\u0103rile din ciclul apei determinate de schimb\u0103rile climatice.<\/p>\n

Calculele timpurii, spune Soja, sugereaz\u0103 c\u0103 aceste efecte sunt considerabil mai mici dec\u00e2t cele cauzate de topirea ghe\u021bii \u0219i a ghe\u021barilor, dar \u00een\u021belegerea lor complet\u0103 va clarifica imaginea exact\u0103 a modului \u00een care \u0219i c\u00e2t de repede modific\u0103m rota\u021bia P\u0103m\u00e2ntului.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen fiecare zi, f\u0103r\u0103 s\u0103 observ\u0103m, P\u0103m\u00e2ntului \u00eei ia pu\u021bin mai mult timp pentru a-\u0219i finaliza rota\u021bia. Deplasarea se m\u0103soar\u0103 doar \u00een frac\u021biuni de milisecund\u0103, dar for\u021bele necesare pentru a … Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":695358,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"Default","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/695357"}],"collection":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=695357"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/695357\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/695358"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=695357"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=695357"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=695357"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}