{"id":695503,"date":"2026-06-01T07:26:04","date_gmt":"2026-06-01T07:26:04","guid":{"rendered":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=695503"},"modified":"2026-06-01T07:26:04","modified_gmt":"2026-06-01T07:26:04","slug":"starea-copilului-in-romania-3-din-10-copii-traiesc-in-saracie-creste-rata-mortalitatii-infantile","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=695503","title":{"rendered":"Starea copilului \u00een Rom\u00e2nia: 3 din 10 copii tr\u0103iesc \u00een s\u0103r\u0103cie, cre\u0219te rata mortalit\u0103\u021bii infantile"},"content":{"rendered":"<div><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/microscopemedia.com\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/starea-copilului-in-romania-3-din-10-copii-traiesc-in-saracie-creste-rata-mortalitatii-infantile.png\" class=\"ff-og-image-inserted\"><\/div>\n<p id=\"p-0\">Lipsa vaccin\u0103rii a dus la o sc\u0103dere progresiv\u0103 a ratelor de acoperire vaccinal\u0103 pentru ROR (rujeol\u0103-oreion-rubeol\u0103), \u00eenc\u00e2t pentru prima doz\u0103, acceptarea este de 47,4%. Mai mult, copiii sunt expu\u0219i riscurilor crescute de a deveni victime ale cyberbullyingului. Fetele care nasc \u00eenainte de v\u00e2rsta de 15 ani r\u0103m\u00e2n un fenomen \u00eengrijor\u0103tor al Rom\u00e2niei.<\/p>\n<p id=\"p-1\">La \u00eenceputul anului 2025, erau 3.610.644 de copii cu re\u0219edin\u021ba \u00een Rom\u00e2nia, reprezent\u00e2nd 19% din \u00eentreaga popula\u021bie rezident\u0103 a \u021b\u0103rii. \u00cen anul 2025, num\u0103rul n\u0103scu\u021bilor-vii \u00eenregistra\u021bi la oficiile de stare civil\u0103 din Rom\u00e2nia a fost de 145.725, cel mai mic num\u0103r de n\u0103scu\u021bi-vii din 1930 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent. Fa\u021b\u0103 de anul 2024, \u00een anul 2025 s-au \u00eenregistrat cu 11.545 mai pu\u021bini n\u0103scu\u021bi-vii.<\/p>\n<p id=\"p-2\">La finalul anului anterior, un num\u0103r de 33.420 de copii se aflau \u00een sistemul de protec\u021bie special\u0103, 8.908 dintre ei cresc\u00e2nd \u00een institu\u021bii de tip reziden\u021bial.<\/p>\n<h2 id=\"chapter-0\">Riscul de s\u0103r\u0103cie, mai mare la copii dec\u00e2t la adul\u021bi<\/h2>\n<p id=\"p-3\">De\u0219i \u00een ultimii ani se \u00eenregistreaz\u0103 o \u00eembucur\u0103toare tendin\u021b\u0103 de sc\u0103dere, peste 3 din 10 copii rom\u00e2ni (32,4%) continu\u0103 s\u0103 creasc\u0103 \u00een risc de s\u0103r\u0103cie sau excluziune social\u0103. Pentru 1.163 milioane de copii din \u021bara noastr\u0103, asigurarea resurselor necesare pentru un trai s\u0103n\u0103tos este problematic\u0103 \u2013 copiii rom\u00e2ni continu\u0103 s\u0103 fie mult mai afecta\u021bi de s\u0103r\u0103cie \u00een compara\u021bie cu adul\u021bii, riscul de s\u0103r\u0103cie sau excluziune social\u0103 \u00een r\u00e2ndul copiilor fiind cu \u0219ase puncte procentuale mai mare dec\u00e2t \u00een r\u00e2ndul adul\u021bilor.<\/p>\n<p id=\"p-4\">De\u0219i riscul de s\u0103r\u0103cie sau excluziune social\u0103 \u00een r\u00e2ndul copiilor \u00eenregistreaz\u0103 o tendin\u021b\u0103 de sc\u0103dere, nu putem spune acela\u0219i lucru despre s\u0103r\u0103cia nutri\u021bional\u0103. Astfel, datele pentru anul 2025 arat\u0103 o cre\u0219tere \u00eengrijor\u0103toare a ponderii familiilor care nu \u00ee\u0219i permit m\u0103car o dat\u0103 la dou\u0103 zile o mas\u0103 cu carne, pe\u0219te sau proteine vegetale echivalente \u2013 de la 14,6% la 17,2% \u00een cazul tuturor familiilor cu copii \u0219i de la 19,5% la 25,9% \u00een cazul familiilor monoparentale.<\/p>\n<h2 id=\"chapter-1\">Nivel educa\u021bional sc\u0103zut<\/h2>\n<p id=\"p-5\">Pe de alt\u0103 parte, s\u0103r\u0103cia are \u0219i un impact puternic asupra dreptului la o educa\u021bie de calitate. Un studiu realizat de Salva\u021bi Copiii Rom\u00e2nia \u00een vara anului 2025 arat\u0103 c\u0103 aproape trei din cinci (58%) dintre familiile ai c\u0103ror copii sunt integra\u021bi \u00een programele educa\u021bionale ale organiza\u021biei nu pot acoperi cheltuielile legate de participarea copiilor la educa\u021bie, \u00een absen\u021ba unui sprijin extern, procentul cresc\u00e2nd dramatic, la 87%, \u00een r\u00e2ndul celor care se afl\u0103 \u00een stare de s\u0103r\u0103cie subiectiv\u0103 \u0219i \u00een r\u00e2ndul celor cu nivel educa\u021bional sc\u0103zut \u2013 70%.<\/p>\n<p id=\"p-6\">Totodat\u0103, s\u0103r\u0103cia se reflect\u0103 \u00een accesul discriminatoriu, inegal al copiilor vulnerabili socio-economic la evenimente \u0219colare sau excursii: aproape jum\u0103tate (46,8%) dintre copiii afecta\u021bi de s\u0103r\u0103cie nu particip\u0103 la astfel de activit\u0103\u021bi, mult peste media Uniunii Europene, de doar 13,9%.<\/p>\n<p id=\"p-7\">La \u00eenceputul anului calendaristic trecut, peste 400.000 de copii cu v\u00e2rste \u00eentre 7 \u0219i 17 ani erau \u00een afara sistemului de educa\u021bie (425.491, reprezent\u00e2nd 18,18% din popula\u021bia rezident\u0103 de v\u00e2rsta respectiv\u0103).<\/p>\n<h2 id=\"chapter-2\">Rom\u00e2nia are cea mai sc\u0103zut\u0103 rat\u0103 de cuprindere a copiilor \u00eentrer 3 \u0219i 7 ani<\/h2>\n<p id=\"p-8\">Provoc\u0103rile legate de participarea la educa\u021bie \u00eencep de la nivelul educa\u021biei timpurii, \u00een condi\u021biile \u00een care, la nivelul UE, Rom\u00e2nia \u00eenregistreaz\u0103 cea mai sc\u0103zut\u0103 rat\u0103 de cuprindere \u00een educa\u021bie a copiilor cu v\u00e2rsta \u00eentre 3 ani \u0219i v\u00e2rsta de \u00eencepere a \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului obligatoriu (76,5% fa\u021b\u0103 de o medie EU de 95%).<\/p>\n<p id=\"p-9\">Datele Eurostat arat\u0103 c\u0103 din ce \u00een ce mai mul\u021bi copii cu v\u00e2rsta \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului gimnazial sunt \u00een afara \u0219colii (de la 12,3% \u00een anul 2021, la 15,86% \u00een anul 2022, 16,26% \u00een anul 2023 \u0219i 17,09% \u00een anul 2024)9, situa\u021bia fiind \u0219i mai grav\u0103 \u00een cazul copiilor cu v\u00e2rsta \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului liceal (de la 23,02% \u00een anul 2021, la 25,03% \u00een anul 2022, 26,89% \u00een anul 2023 \u0219i 27,23% \u00een anul 2024).<\/p>\n<h2 id=\"chapter-3\">Copii care nasc copii<\/h2>\n<p id=\"p-10\">De\u0219i num\u0103rul total al na\u0219terilor din \u021bara noastr\u0103 reprezint\u0103 doar 4% din na\u0219terile la nivel EU (4,04%), Rom\u00e2nia are o contribu\u021bie \u00een plan european de \u0219ase ori mai mare \u00een cazul na\u0219terilor la minore (26,19%) \u0219i de peste 10 ori mai mare \u00een cazul na\u0219terilor la fete sub 15 ani (41,39%).<\/p>\n<p id=\"p-11\">\u00cen anul trecut, 5.815 copii s-au n\u0103scut din mame minore, \u00een 496 dintre aceste cazuri mama av\u00e2nd v\u00e2rsta sub 15 ani12. \u0218i mai \u00eengrijor\u0103tor este faptul c\u0103 aproape 1 din 5 copii n\u0103scu\u021bi din mam\u0103 minor\u0103 nu este primul copil al mamei (18,4%).<\/p>\n<p id=\"p-12\">Cu c\u00e2t este mai sc\u0103zut\u0103 v\u00e2rsta mamei, cu at\u00e2t riscul ca nou-n\u0103scutul s\u0103 vin\u0103 pe lume cu o greutate mic\u0103 este mai mare: probabilitatea cre\u0219te de la 8,04% din totalul na\u0219terilor la 15,9% \u00een r\u00e2ndul mamelor sub 15 ani. Una dintre cauze este controlul prenatal redus \u00een cazul gravidelor sub 15 ani: 43,3% din na\u0219terile la mame sub 15 ani au fost f\u0103r\u0103 control prenatal, \u00een vreme ce media na\u021bional\u0103 este de 28,35%.<\/p>\n<h2 id=\"chapter-4\">Rata mortalit\u0103\u021bii infantile, cel mai \u00eenalt nivel din ultimii 10 ani<\/h2>\n<p id=\"p-13\">Rata mortalit\u0103\u021bii infantile a crescut \u00een 2024 la 6,6 la mia de copii n\u0103scu\u021bi vii, marc\u00e2nd cel mai \u00eenalt nivel din ultimii 10 ani (din 2016, rata mortalit\u0103\u021bii infantile a sc\u0103zut de la 6,8 la 5,6 la mie, \u00een 2023).<\/p>\n<h2 id=\"chapter-5\">Cea mai grav\u0103 criz\u0103 de vaccinare<\/h2>\n<p id=\"p-14\">Pe de alt\u0103 parte, Rom\u00e2nia se confrunt\u0103 cu cea mai grav\u0103 criz\u0103 de vaccinare din ultimele decenii. Tot mai mul\u021bi copii sunt priva\u021bi de protec\u021bia vital\u0103 pe care o d\u0103 vaccinarea, ceea ce a dus la o sc\u0103dere progresiv\u0103 a ratelor de acoperire vaccinal\u0103 pentru ROR (rujeol\u0103-oreion-rubeol\u0103). Astfel, potrivit celor mai recente date, pentru prima doz\u0103, acceptarea este de 47,4%. \u00cen ceea ce prive\u0219te vaccinarea contra rujeolei, \u00eentr-un singur jude\u021b acoperirea vaccinal\u0103 a fost de peste 70%, \u00een 14 jude\u021be acoperirea vaccinal\u0103 s-a situat \u00eentre 50,6% \u0219i 67,4%, \u00een 24 de jude\u021be acoperirea vaccinal\u0103 s-a situat \u00eentre 31,3% \u0219i 49,7%, \u00een trei jude\u021be acoperirea vaccinal\u0103 a fost sub 30%. Valoarea minim\u0103 (23,7%) a fost raportat\u0103 \u00een jude\u021bul Arge\u0219, iar cea maxim\u0103 (73,8%) a fost atins\u0103 \u00een jude\u021bul Bihor, potrivit INSP.<\/p>\n<h2 id=\"chapter-6\">Anxietatea este cea mai r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 tulburare de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103 \u00een r\u00e2ndul copiilor<\/h2>\n<p id=\"p-15\">S\u0103n\u0103tatea mintal\u0103: Anxietatea este cea mai r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 tulburare de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103 \u00een r\u00e2ndul copiilor care au beneficiat pe parcursul anului trecut de serviciile de terapie psiho-emo\u021bional\u0103 ale Salva\u021bi Copiii Rom\u00e2nia, urmat\u0103 de tulburarea emo\u021bional\u0103, dificult\u0103\u021bile parentale (de pild\u0103, divor\u021bul p\u0103rin\u021bilor), tulburarea de \u00eenv\u0103\u021bare, dependen\u021ba de ecrane \u0219i chiar abuzul de substan\u021be \u0219i tentativa de suicid (un caz). S\u0103n\u0103tatea mintal\u0103 este o tem\u0103 care i-a preocupat pe copiii reuni\u021bi la cea de-a 26-a edi\u021bie a Forumului Na\u021bional al Copiilor, care au \u0219i formulat o serie de recomand\u0103ri urgente, adresate autorit\u0103\u021bilor. Printre principalele propuneri formulate se num\u0103r\u0103 introducerea educa\u021biei pentru s\u0103n\u0103tate ca disciplin\u0103 accesibil\u0103 tuturor elevilor, extinderea accesului la consiliere psihologic\u0103 gratuit\u0103.<\/p>\n<p id=\"p-16\">Potrivit unei recente anchete sociologice derulate de Organiza\u021bia Salva\u021bi Copiii, doar 3 din 5 copii afirm\u0103 c\u0103 se simt frecvent ferici\u021bi (des sau foarte des). Entuziasmul este \u0219i mai pu\u021bin frecvent \u00een r\u00e2ndul copiilor, \u00een condi\u021biile \u00een care aproape o treime dintre responden\u021bi (32%) spun c\u0103 se simt entuzia\u0219ti rar sau foarte rar \u0219i doar 39% tr\u0103iesc acest sentiment frecvent. Totodat\u0103, un sfert dintre copii se simt frecvent tri\u0219ti (25%), \u00een timp ce peste jum\u0103tate (56%) sufer\u0103 des de oboseal\u0103.<\/p>\n<h2 id=\"chapter-7\">Aproape 80% dintre copii navigheaz\u0103 pe internet f\u0103r\u0103 nicio restric\u021bie de acces<\/h2>\n<p id=\"p-17\">Siguran\u021b\u0103 \u0219i protec\u021bie \u00eempotriva violentei: Rezultatele unei recente cercet\u0103ri sociologice realizate de Organiza\u021bia Salva\u021bi Copiii la finalul anului 202515 contureaz\u0103 o radiografie alarmant\u0103 a vulnerabilit\u0103\u021bii tinerilor \u00een mediul virtual, \u00een condi\u021biile \u00een care aproape 80% dintre copii navigheaz\u0103 pe internet f\u0103r\u0103 nicio restric\u021bie de acces, iar lipsa controlului parental cre\u0219te odat\u0103 cu v\u00e2rsta copiilor. Expunerea identit\u0103\u021bii digitale este \u00eengrijor\u0103toare, peste o treime dintre copiii de 12-14 ani av\u00e2nd profiluri publice pe re\u021belele sociale, fapt ce faciliteaz\u0103 contactul frecvent cu persoane necunoscute; astfel, aproape jum\u0103tate dentre adolescen\u021bi au fost aborda\u021bi de str\u0103ini online, iar o treime dintre ace\u0219tia au raportat situa\u021bii de h\u0103r\u021buire sau interac\u021biuni inconfortabile. Impactul emo\u021bional este unul major, \u00een contextul \u00een care peste dou\u0103 treimi dintre copii au fost expu\u0219i unor con\u021binuturi traumatizante care i-au speriat, iar cyberbullying-ul a devenit un fenomen constant la care au fost martori 60% dintre ace\u0219tia. Poate cel mai grav semnal de alarm\u0103 este \u00eens\u0103 t\u0103cerea care \u00eenconjoar\u0103 aceste experien\u021be: \u00een fa\u021ba pericolelor, majoritatea copiilor aleg s\u0103 ignore situa\u021bia, \u00een timp ce un procent infim, de doar 5%, g\u0103sesc curajul de a cere sprijinul unui adult.<\/p>\n<p id=\"p-18\">Nici \u0219coala nu reprezint\u0103 un mediu \u00een care siguran\u021ba copiilor s\u0103 primeze, \u00een condi\u021biile \u00een care 90% dintre profesori \u0219i consilieri \u0219colari consider\u0103 c\u0103 elevii cu care lucreaz\u0103 sunt victime ale fenomenului de bullying. \u00cen func\u021bie de mediu, responden\u021bii din \u0219colile bucure\u0219tene sunt cei care indic\u0103 \u00een cea mai mare m\u0103sur\u0103 cea mai ridicat\u0103 frecven\u021b\u0103 a fenomenului de bullying (28,1%), \u00een timp ce doar 13,4% dintre profesorii \u0219colilor rurale au optat pentru acest r\u0103spuns, arat\u0103 datele unei analize calitative complexe realizate de Organiza\u021bia Salva\u021bi Copiii Rom\u00e2nia \u00een toamna anului 2025.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Lipsa vaccin\u0103rii a dus la o sc\u0103dere progresiv\u0103 a ratelor de acoperire vaccinal\u0103 pentru ROR (rujeol\u0103-oreion-rubeol\u0103), \u00eenc\u00e2t pentru prima doz\u0103, acceptarea este de 47,4%. Mai mult, copiii sunt expu\u0219i riscurilor &hellip; <a href=\"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=695503\" class=\"more-link\">Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":695504,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"Default","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/695503"}],"collection":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=695503"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/695503\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/695504"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=695503"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=695503"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=695503"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}