{"id":697201,"date":"2026-06-10T20:36:03","date_gmt":"2026-06-10T20:36:03","guid":{"rendered":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=697201"},"modified":"2026-06-10T20:36:03","modified_gmt":"2026-06-10T20:36:03","slug":"cel-mai-mare-cimitir-de-balene-din-adancuri-fosile-vechi-de-peste-5-milioane-de-ani","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=697201","title":{"rendered":"Cel mai mare cimitir de balene din ad\u00e2ncuri: fosile vechi de peste 5 milioane de ani"},"content":{"rendered":"
<\/div>\n

Descoperirea a fost f\u0103cut\u0103 \u00een 2023, \u00een cadrul unor expedi\u021bii cu submersibilul chinez Fendouzhe, unul dintre pu\u021binele vehicule din lume capabile s\u0103 transporte cercet\u0103tori la ad\u00e2ncimi de peste 7.000 de metri. La aceast\u0103 ad\u00e2ncime, presiunea este de aproximativ 700 de ori mai mare dec\u00e2t la nivelul m\u0103rii.<\/p>\n

\u00cen timpul expedi\u021biilor, cercet\u0103torii au identificat 485 de situri cu r\u0103m\u0103\u0219i\u021be de balene. Printre acestea se num\u0103r\u0103 aproximativ 500 de fosile \u0219i cinci ecosisteme active formate \u00een jurul cadavrelor de balene ajunse recent pe fundul oceanului. Altfel spus, cinci dintre aceste situri g\u0103zduiesc \u00eenc\u0103 forme de via\u021b\u0103 care depind de resturile balenelor pentru supravie\u021buire.<\/p>\n

Cu milioane de ani \u00eenainte de apari\u021bia lui Homo sapiens<\/h2>\n

Cel mai vechi craniu recuperat a fost datat la aproximativ 5,26 milioane de ani, ceea ce arat\u0103 c\u0103 acest \u201ecimitir\u201d s-a format treptat pe parcursul a milioane de ani.<\/p>\n

Pentru compara\u021bie, Homo sapiens, specia din care fac parte oamenii moderni, a ap\u0103rut \u00een urm\u0103 cu aproximativ 300.000 de ani.<\/p>\n

\u201eAceste descoperiri schimb\u0103 modul \u00een care \u00een\u021belegem limitele \u0219i distribu\u021bia ecosistemelor formate \u00een jurul cadavrelor de balene \u0219i transform\u0103 anumite zone ale fundului oceanului \u00eentr-o arhiv\u0103 fosil\u0103 care permite urm\u0103rirea evolu\u021biei cetaceelor de-a lungul timpului geologic\u201d, au scris cercet\u0103torii coordona\u021bi de Xiaotong Peng, de la Academia Chinez\u0103 de \u0218tiin\u021be.<\/p>\n

De ce este at\u00e2t de important\u0103 descoperirea<\/h2>\n

Potrivit Science Alert<\/a>, este cel mai mare, cel mai ad\u00e2nc \u0219i cel mai vechi cimitir de balene descoperit p\u00e2n\u0103 acum.<\/p>\n

\u00cen ad\u00e2ncurile oceanului, unde nu p\u0103trunde lumina solar\u0103, hrana este extrem de rar\u0103. Atunci c\u00e2nd o balen\u0103 moare \u0219i ajunge pe fundul m\u0103rii, carcasa sa devine o adev\u0103rat\u0103 oaz\u0103 de via\u021b\u0103 pentru numeroase organisme.<\/p>\n

\u00cen jurul celor cinci ecosisteme active, oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 au descoperit colonii de viermi Osedax, cunoscu\u021bi \u0219i ca \u201eviermi care m\u0103n\u00e2nc\u0103 oase\u201d, stele fragile de mare, molu\u0219te \u0219i covoare de microorganisme care supravie\u021buiesc datorit\u0103 reac\u021biilor chimice din mediul \u00eenconjur\u0103tor, nu energiei provenite de la Soare.<\/p>\n

Descoperirile arat\u0103 c\u0103 astfel de ecosisteme pot prospera la ad\u00e2ncimi mult mai mari dec\u00e2t se credea anterior.<\/p>\n

Misterul balenelor cu cioc<\/h2>\n

Majoritatea fosilelor apar\u021bin balenelor cu cioc, un grup rar \u0219i pu\u021bin studiat de cetacee care \u00ee\u0219i petrec mare parte din via\u021b\u0103 la mari ad\u00e2ncimi, unde v\u00e2neaz\u0103 calmari \u0219i pe\u0219ti.<\/p>\n

Cercet\u0103torii cred c\u0103 stilul lor de via\u021b\u0103 ar putea explica de ce at\u00e2t de multe exemplare au ajuns \u00een aceast\u0103 zon\u0103 a Oceanului Indian.<\/p>\n

\u201eAd\u00e2ncimea maxim\u0103 de scufundare a balenelor cu cioc este estimat\u0103 la peste 3.000 de metri. Hr\u0103nirea la ad\u00e2ncimi \u0219i mai mari poate deveni extrem de solicitant\u0103 din punct de vedere fiziologic \u0219i poate cre\u0219te riscul de epuizare fatal\u0103 sau de boal\u0103 de decompresie\u201d, explic\u0103 biologii.<\/p>\n

O alt\u0103 ipotez\u0103 este c\u0103 aceast\u0103 uria\u0219\u0103 vale submarin\u0103, \u00een form\u0103 de \u201eV\u201d, func\u021bioneaz\u0103 ca o p\u00e2lnie care adun\u0103 pe fundul oceanului carcasele balenelor moarte.<\/p>\n

Istoria balenelor ar putea fi rescris\u0103<\/h2>\n

Paleontologul Stephen J. Godfrey, cercet\u0103tor la Muzeul Marin Calvert din Maryland, care ad\u0103poste\u0219te importante colec\u021bii de fosile marine \u0219i cetacee, spune c\u0103 acest uria\u0219 cimitir de balene reprezint\u0103 un tip extrem de rar de depozit fosil care continu\u0103 s\u0103 se formeze \u0219i ast\u0103zi.<\/p>\n

\u201eA\u0219a cum descoperirea celacantului viu \u0219i a izvoarelor hidrotermale a schimbat modul \u00een care privim via\u021ba din ad\u00e2ncurile oceanului, \u00eent\u00e2lnirea lui Peng \u0219i a colegilor s\u0103i cu acest vast cimitir fosil reprezint\u0103 o descoperire cu adev\u0103rat unic\u0103\u201d, a scris cercet\u0103torul, referindu-se la pe\u0219tele considerat disp\u0103rut timp de zeci de milioane de ani, dar descoperit \u00een via\u021b\u0103 \u00een 1938.<\/p>\n

Speciali\u0219tii cred c\u0103 descoperirea ar putea scoate la iveal\u0103 \u0219i alte specii disp\u0103rute necunoscute p\u00e2n\u0103 acum, transform\u00e2nd aceast\u0103 regiune a Oceanului Indian \u00eentr-o veritabil\u0103 arhiv\u0103 a evolu\u021biei balenelor.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Descoperirea a fost f\u0103cut\u0103 \u00een 2023, \u00een cadrul unor expedi\u021bii cu submersibilul chinez Fendouzhe, unul dintre pu\u021binele vehicule din lume capabile s\u0103 transporte cercet\u0103tori la ad\u00e2ncimi de peste 7.000 de … Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":697202,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"Default","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/697201"}],"collection":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=697201"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/697201\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/697202"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=697201"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=697201"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=697201"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}