{"id":699860,"date":"2026-06-25T17:36:03","date_gmt":"2026-06-25T17:36:03","guid":{"rendered":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=699860"},"modified":"2026-06-25T17:36:03","modified_gmt":"2026-06-25T17:36:03","slug":"deficitul-bugetar-s-a-redus-la-jumatate-la-31-mai-de-la-335-la-175-din-pib-ministrul-alexandru-nazare-ajustarea-nu-s-a-facut-prin-blocarea-investitiilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=699860","title":{"rendered":"Deficitul bugetar s-a redus la jum\u0103tate la 31 mai, de la 3,35% la 1,75% din PIB. Ministrul Alexandru Nazare: \u201eAjustarea nu s-a f\u0103cut prin blocarea investi\u021biilor\u201d\u201d"},"content":{"rendered":"<div><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/microscopemedia.com\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/deficitul-bugetar-s-a-redus-la-jumatate-la-31-mai-de-la-335-la-175-din-pib-ministrul-alexandru-nazare-ajustarea-nu-s-a-facut-prin-blocarea-investitiilor.jpg\" class=\"ff-og-image-inserted\"><\/div>\n<p id=\"p-0\">Execu\u021bia bugetului general consolidat la 31 mai 2026 s-a \u00eencheiat cu un deficit diminuat semnificativ, de 35,94 mld lei, respectiv 1,75% din PIB, comparativ cu deficitul de 64,23 mld lei, respectiv 3,35% din PIB, \u00eenregistrat \u00een aceea\u0219i perioad\u0103 a anului 2025.<\/p>\n<blockquote readability=\"16\">\n<p id=\"p-1\">\u201eExecu\u021bia bugetar\u0103 la cinci luni confirm\u0103 consecven\u021ba modului \u00een care am asumat gestionarea finan\u021belor publice. Deficitul s-a redus aproape la jum\u0103tate fa\u021b\u0103 de aceea\u0219i perioad\u0103 din 2025, de la 3,35% la 1,75% din PIB. Este un semnal bun, mai ales pentru c\u0103 ajustarea nu s-a f\u0103cut prin blocarea investi\u021biilor, ci printr-un control mai atent al cheltuielilor curente \u0219i printr-o utilizare mai bun\u0103 a fondurilor europene \u0219i PNRR\u201d, a transmis ministrul interimar Finan\u021belor, Alexandru Nazare, citat \u00een comunicatul institu\u021biei.<\/p>\n<\/blockquote>\n<p id=\"p-2\">\u201eNu suntem \u00eentr-o zon\u0103 de confort \u0219i nu trebuie s\u0103 trat\u0103m aceste date ca pe un motiv de relaxare. A doua parte a anului r\u0103m\u00e2ne dificil\u0103, iar discu\u021biile cu agen\u021biile de rating din perioada imediat urm\u0103toare vor conta foarte mult. Tocmai de aceea, execu\u021bia la cinci luni este important\u0103: ne ajut\u0103 s\u0103 argument\u0103m c\u0103 Rom\u00e2nia \u00ee\u0219i p\u0103streaz\u0103 direc\u021bia \u0219i c\u0103 nu trebuie s\u0103 piard\u0103 ce a ob\u021binut cu greu. Vorbim despre deficit mai mic, investi\u021bii men\u021binute, absorb\u021bie mai bun\u0103 a fondurilor europene \u0219i credibilitate \u00een fa\u021ba pie\u021belor, a agen\u021biilor de rating \u0219i a partenerilor europeni\u201d, a declarat <a href=\"https:\/\/www.mediafax.ro\/politic\/alexandru-nazare-prezent-la-luxemburg-pentru-discutii-cu-uniunea-europeana-despre-deficit-investitii-si-finantare-europeana-23753271\">Alexandru Nazare<\/a>.<\/p>\n<h2 id=\"chapter-0\">Cele mai semnificative surse de venit<\/h2>\n<p id=\"p-3\">Potrivit execu\u021biei bugetare la 31 mai, veniturile totale au \u00eensumat 279,49 mld lei, marc\u00e2nd o cre\u0219tere de 9,2% fa\u021b\u0103 de aceea\u0219i perioad\u0103 din 2025. Exprimate ca pondere \u00een PIB, veniturile au avansat cu 0,24%, sus\u021binute \u00een principal de veniturile fiscale \u2013 TVA, impozit pe salarii \u0219i venit \u0219i impozite \u0219i taxe pe proprietate.<\/p>\n<p id=\"p-4\"><a href=\"https:\/\/www.mediafax.ro\/economic\/platforma-de-licitatii-a-anaf-rezultate-fara-precedent-mironel-panturoiu-secretar-general-adjunct-dupa-primele-aproape-doua-luni-si-jumatate-avem-15-in-plus-fata-de-rapoartele-de-evaluare-23760375\">Impozitul pe salarii \u0219i venit<\/a> a generat \u00eencas\u0103ri de 29,22 mld lei, o cre\u0219tere de 13,7%. Aceast\u0103 dinamic\u0103 a fost sus\u021binut\u0103 de avansul semnificativ al impozitului pe divi-dende (+40,9%). De asemenea, o evolu\u021bie semnificativ\u0103 a fost \u00eenregistrat\u0103 \u0219i \u00een cazul \u00eencas\u0103rilor aferente Declara\u021biei unice (22,8%). Avansul veniturilor din impozitul pe salarii (+6,4%) a fost influen\u021bat de efectul de baz\u0103 generat de eliminarea facilit\u0103\u021bilor fiscale \u00een sectoarele construc\u021bii, agricultur\u0103, industria alimentar\u0103 \u0219i IT.<\/p>\n<p id=\"p-5\">Contribu\u021biile de asigur\u0103ri au totalizat 93,62 mld lei, \u00een cre\u0219tere cu 7,4%, dep\u0103\u0219ind dinamica fondului de salarii din economie. Evolu\u021bia reflect\u0103 at\u00e2t&nbsp; extinderea bazei de impozitare reglementat\u0103 prin Legea nr. 141\/2025, precum \u0219i \u00eencas\u0103rile aferente Declara\u021biei unice.<\/p>\n<p id=\"p-6\">Potrivit sursei citate, \u00eencas\u0103rile din impozitul pe profit au \u00eensumat 10,97 mld lei, consemn\u00e2nd o cre\u0219tere de 4,5% (an\/an), sus\u021binut\u0103 de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agen\u021bii economici (9,0%, an\/an).<\/p>\n<p id=\"p-7\">\u00cencas\u0103rile nete din TVA au atins 60,20 mld lei, \u00een cre\u0219tere cu 22,9% (an\/an). Rezultatul a fost impulsionat de accelerarea \u00eencas\u0103rilor brute din TVA (+21,6% an\/an), ca urmare a modific\u0103rii cotelor de TVA, conform Legii nr. 141\/2025. Totodat\u0103, restituirile de TVA au crescut la 16,36 mld lei, fa\u021b\u0103 de 13,98 mld lei \u00een aceea\u0219i perioad\u0103 din 2025, men\u021bin\u00e2ndu-se consecven\u021ba \u00een restituirile de TVA la timp.<\/p>\n<p id=\"p-8\">\u201eCre\u0219terea puternic\u0103 a \u00eencas\u0103rilor din TVA \u0219i contribu\u021bii sociale arat\u0103 consolidarea bazei fiscale \u00eentr-un context economic mai dificil, caracterizat de consum moderat \u0219i costuri ridicate de finan\u021bare\u201d, au transmis oficalii de la Finan\u021be.<\/p>\n<p id=\"p-9\">Veniturile din accize au \u00eensumat 19,27 mld lei, consemn\u00e2nd o cre\u0219tere de 4,1% (an\/an), fiind sus\u021binute \u00een special de avansul \u00eencas\u0103rilor din accizele pentru produ-sele energetice (+15,1% an\/an).<\/p>\n<p id=\"p-10\">Veniturile nefiscale au \u00eensumat 17,03 mld lei, consemn\u00e2nd o contrac\u021bie de 19%, \u00een condi\u021biile unor \u00eencas\u0103rile suplimentare \u00een perioada similar\u0103 a anului 2025 \u2013 venituri-le din ajutoare de stat recuperate de 1,6 miliarde lei (Legea nr. 9\/2025).<\/p>\n<p id=\"p-11\">Sumele rambursate de Uniunea European\u0103 \u00een contul pl\u0103\u021bilor efectuate \u0219i dona\u021bii au totalizat 24,12 mld lei, \u00een cre\u0219tere cu 9,7% (an\/an).<\/p>\n<blockquote readability=\"10\">\n<p id=\"p-12\">\u201eAceast\u0103 cre\u0219tere este important\u0103 deoarece finan\u021b\u0103rile europene reduc presiunea pe bugetul na\u021bional \u0219i sus\u021bin investi\u021biile \u00eentr-un an \u00een care economia are nevoie de un sprijin mai mare din partea proiectelor publice. Fondurile europene \u0219i PNRR contribuie direct la sus\u021binerea investi\u021biilor \u0219i la limitarea presiunii asupra finan\u021b\u0103rii din resurse na\u021bionale, \u00eentr-un context de consolidare fiscal\u0103 \u0219i costuri ridicate ale dob\u00e2nzilor\u201d, precizeaz\u0103 reprezentan\u021bii MFP.<\/p>\n<\/blockquote>\n<h2 id=\"chapter-1\">Pe ce a cheltuit statul cel mai mult<\/h2>\n<p id=\"p-13\">Conform sursei citate, cheltuielile totale au \u00eensumat 315,43 mld lei, \u00eenregistr\u00e2nd o sc\u0103dere nominal\u0103 de 1,5% fa\u021b\u0103 de perioada similar\u0103 a anului trecut. Ca pondere din PIB, cheltuielile s-au redus de la 16,7% la 15,3%, \u00eenregistr\u00e2nd o sc\u0103dere de 1,4% (an\/an).<\/p>\n<p id=\"p-14\">\u201eAjustarea cheltuielilor s-a concentrat \u00een principal pe limitarea cheltuielilor curente (de func\u021bionare ale statului), f\u0103r\u0103 afectarea investi\u021biilor publice majore \u0219i a proiectelor finan\u021bate din fonduri europene\u201d, arat\u0103 MFP.<\/p>\n<p id=\"p-15\">Cheltuielile de personal au fost de 68,17 mld lei, \u00een sc\u0103dere cu 2,9 mld lei fa\u021b\u0103 de primele cinci luni din 2025. Reducerea a fost determinat\u0103 de limitarea sporurilor \u0219i de limitarea cheltuielilor salariale \u00een perioada 2025-2026, ponderea acestora \u00een PIB sc\u0103z\u00e2nd la 3,3%, cu 0,4% mai pu\u021bin fa\u021b\u0103 de aceea\u0219i perioad\u0103 a anului precedent.<\/p>\n<p id=\"p-16\">Cheltuielile cu bunurile \u0219i serviciile au \u00eensumat 40,94 mld lei, \u00een cre\u0219tere cu 6,9%, comparativ cu aceea\u0219i perioad\u0103 a anului precedent, cre\u0219tere determinat\u0103 de pl\u0103\u021bi mai mari \u00een domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii.<\/p>\n<p id=\"p-17\">MFP precizeaz\u0103 c\u0103 cheltuielile pentru investi\u021bii, care includ cheltuielile de capital, precum \u0219i cele aferente programelor de dezvoltare finan\u021bate din surse interne \u0219i externe, au fost \u00een cre\u0219tere cu 4,16 mld lei fa\u021b\u0103 de aceea\u0219i perioad\u0103 a anului trecut, respectiv de la 40,57 mld lei la 44,73 mld lei, din care 71,46% reprezint\u0103 valoarea pl\u0103\u021bilor pentru proiectele finan\u021bate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finan\u021bate din sumele reprezent\u00e2nd asisten\u021b\u0103 financiar\u0103 nerambursabil\u0103 aferent\u0103 PNRR, precum \u0219i cele finan\u021bate din sumele aferente componentei de \u00eemprumut a PNRR.<\/p>\n<blockquote readability=\"9\">\n<p id=\"p-18\">\u201eStructura investi\u021biilor publice arat\u0103 o reorientare puternic\u0103 c\u0103tre finan\u021barea european\u0103, ceea ce permite men\u021binerea unui nivel ridicat al investi\u021biilor \u00een paralel cu reducerea deficitului bugetar\u201d, arat\u0103 oficialii.<\/p>\n<\/blockquote>\n<p id=\"p-19\">Pl\u0103\u021bile pentru proiectele finan\u021bate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiat multianual 2021-2027, finan\u021bate din sumele reprezent\u00e2nd asisten\u021b\u0103 financiar\u0103 nerambursabil\u0103 aferent\u0103 PNRR, precum \u0219i cele finan\u021bate din sumele aferente componentei de \u00eemprumut a PNRR pe primele cinci luni este cu 10,03 mld lei, respectiv cu 45,74%, mai mult dec\u00e2t aceea\u0219i perioad\u0103 a anului precedent.<\/p>\n<p id=\"p-20\">Astfel, acestea compenseaz\u0103 investi\u021biile finan\u021bate din fonduri na\u021bionale unde se \u00eenregistreaz\u0103 o sc\u0103dere datorat\u0103 caracterului excep\u021bional al pl\u0103\u021bilor efectuate la \u00eenceputul anului 2025, c\u00e2nd au fost achitate obliga\u021bii restante aferente unor programe na\u021bionale de investi\u021bii, contribu\u021bia statului la capitalul social al Societ\u0103\u021bii Carpatica Feroviar Rom\u00e2nia \u2014 S.A., precum \u0219i alte pl\u0103\u021bi \u00een domeniul apar\u0103rii.<\/p>\n<p id=\"p-21\">Cheltuielile cu dob\u00e2nzile au ajuns la 26,81 mld lei, cu 3,95 mld lei mai mari fa\u021b\u0103 de aceea\u0219i perioad\u0103 a anului trecut. Exprimate ca pondere \u00een PIB, cheltuielile cu dob\u00e2nzile reprezint\u0103 un nivel de 1,3% din PIB.<\/p>\n<p id=\"p-22\">Potrivit sursei citate, cheltuielile cu asisten\u021ba social\u0103&nbsp; au fost de 105,45 mld lei \u00een sc\u0103dere cu 0,7% com-parativ cu aceea\u0219i perioad\u0103 a anului precedent, \u021bin\u00e2nd cont de m\u0103surile luate prin Legea nr. 141\/2025 privind unele m\u0103suri fiscal-bugetare. Cheltuielile cu asisten\u021ba social\u0103 au fost influen\u021bate \u0219i de pl\u0103\u021bile suportate de la bugetul de stat pentru com-pensarea facturilor aferente consumului de energie electric\u0103 \u0219i gaze naturale: pe cele cinci luni ale anului 2026 acestea au fost \u00een sum\u0103 de 96,49 mil lei.<\/p>\n<p id=\"p-23\">Cheltuielile cu subven\u021biile au fost de 5,32 mld lei, \u00een principal, aceast\u0103 sum\u0103 repre-zint\u0103 subven\u021bii pentru transportul de c\u0103l\u0103tori, sprijinirea produc\u0103torilor agricoli, precum \u0219i pentru schema de compensare pentru consumul de energie electric\u0103 \u0219i gaze naturale al consumatorilor noncasnici (31,74 mil lei).<\/p>\n<p id=\"p-24\">Alte cheltuieli&nbsp; au fost de 5,2 mld lei, \u00een sc\u0103dere cu 2,54 mld lei fa\u021b\u0103 de aceea\u0219i pe-rioad\u0103 a anului precedent, \u021bin\u00e2nd cont de m\u0103surile luate prin Legea nr. 141\/2025 privind unele m\u0103suri fiscal-bugere. Aceste cheltuieli con\u021bin \u00een principal burse pentru elevi \u0219i studen\u021bi, sus\u021binerea cultelor, alte desp\u0103gubiri civile \u0219i sumele aferente titlu-rilor de plat\u0103 emise de Autoritatea Na\u021bional\u0103 pentru Restituirea Propriet\u0103\u021bilor.<\/p>\n<p id=\"p-25\">Cheltuielile privind proiectele finan\u021bate din fonduri externe nerambursabile au fost de 28,87 mld lei care cuprind proiecte cu finan\u021bare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 \u0219i cadrului 2021-2027, inclusiv sub-ven\u021biile de la Uniunea European\u0103 aferente agriculturii, din fondul de modernizare, precum \u0219i proiecte cu finan\u021bare din sumele reprezent\u00e2nd asisten\u021b\u0103 financiar\u0103 ne-rambursabil\u0103 aferent\u0103 PNRR.<\/p>\n<p id=\"p-26\">\u201eExecu\u021bia bugetar\u0103 la cinci luni transmite un semnal important c\u0103tre investitori, partenerii europeni \u0219i pie\u021bele financiare: Rom\u00e2nia poate realiza consolidare fiscal\u0103 f\u0103r\u0103 blocarea investi\u021biilor publice, \u00eentr-un context economic \u0219i financiar \u00eenc\u0103 dificil. Ajustarea deficitului are loc concomitent cu men\u021binerea unui nivel ridicat al investi\u021biilor \u0219i cu accelerarea absorb\u021biei fondurilor europene \u0219i PNRR, ceea ce reprezint\u0103 un element esen\u021bial pentru credibilitatea extern\u0103 a Rom\u00e2niei \u0219i pentru men\u021binerea stabilit\u0103\u021bii financiare\u201d, au conchis oficialii MFP.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Execu\u021bia bugetului general consolidat la 31 mai 2026 s-a \u00eencheiat cu un deficit diminuat semnificativ, de 35,94 mld lei, respectiv 1,75% din PIB, comparativ cu deficitul de 64,23 mld lei, &hellip; <a href=\"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=699860\" class=\"more-link\">Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":699861,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"Default","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/699860"}],"collection":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=699860"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/699860\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/699861"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=699860"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=699860"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=699860"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}