{"id":700734,"date":"2026-07-01T02:26:04","date_gmt":"2026-07-01T02:26:04","guid":{"rendered":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=700734"},"modified":"2026-07-01T02:26:04","modified_gmt":"2026-07-01T02:26:04","slug":"ghetarul-care-sangereaza-de-peste-100-de-ani-ascunde-un-secret-vechi-de-15-milioane-de-ani","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=700734","title":{"rendered":"Ghe\u021barul care \u201es\u00e2ngereaz\u0103\u201d de peste 100 de ani ascunde un secret vechi de 1,5 milioane de ani"},"content":{"rendered":"
<\/div>\n

Este vorba despre Blood Falls (\u201eCascadele S\u00e2ngelui\u201d) din Antarctica, iar ceea ce se ascunde \u00een interiorul lor este \u0219i mai neobi\u0219nuit dec\u00e2t pare la prima vedere, potrivit ScienceAlert<\/a>.<\/p>\n

Un studiu a oferit noi explica\u021bii despre modul \u00een care apa ajunge la suprafa\u021b\u0103. Descoperirea reprezint\u0103 cea mai recent\u0103 pies\u0103 dintr-un puzzle pe care oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00eel rezolve de peste 100 de ani.<\/p>\n

C\u00e2nd geologul australian Griffith Taylor a descoperit locul \u00een 1911, a crezut c\u0103 nuan\u021ba ro\u0219iatic\u0103 este provocat\u0103 de alge \u0219i a numit zona Blood Falls. Ipoteza s-a dovedit \u00eens\u0103 gre\u0219it\u0103: nu era nici s\u00e2nge, nici alge.<\/p>\n

\u00cen realitate, fenomenul este provocat de ap\u0103 s\u0103rat\u0103 bogat\u0103 \u00een fier, prins\u0103 sub extremitatea nordic\u0103 a Ghe\u021barului Taylor de cel pu\u021bin 1,5 milioane de ani. Apa a r\u0103mas izolat\u0103 dup\u0103 ce un vechi buzunar de ap\u0103 marin\u0103 a fost separat de ocean \u00een timpul avans\u0103rii ghe\u021barului.<\/p>\n

Motivul \u201es\u00e2nger\u0103rii\u201d, explicat<\/h2>\n

\u00cen timp, concentra\u021bia de sare a crescut at\u00e2t de mult \u00eenc\u00e2t lichidul este mai apropiat de o saramur\u0103 dec\u00e2t de ap\u0103 obi\u0219nuit\u0103 \u0219i nu mai \u00eenghea\u021b\u0103 la temperaturi normale.<\/p>\n

C\u00e2nd aceast\u0103 saramur\u0103 ajunge la suprafa\u021b\u0103 \u0219i intr\u0103 \u00een contact cu oxigenul, fierul se oxideaz\u0103, \u00eentr-un proces asem\u0103n\u0103tor ruginii, ceea ce \u00eei confer\u0103 culoarea ro\u0219ie.<\/p>\n

Timp de decenii, cercet\u0103torii nu au \u0219tiut cum reu\u0219e\u0219te saramura s\u0103 urce de la sute de metri ad\u00e2ncime p\u00e2n\u0103 la suprafa\u021b\u0103.<\/p>\n

\u00cen 2017, o echip\u0103 de cercet\u0103tori de la Universitatea Alaska Fairbanks a cartografiat traseul lichidului folosind radar. Ace\u0219tia au identificat un drum de aproximativ 300 de metri printr-o re\u021bea ascuns\u0103 de canale aflate sub presiune \u00een interiorul ghe\u021barului.<\/p>\n

\n

Blood Falls, Antarctica. OS.\ud83e\uddd0\ud83e\udd14
In the McMurdo Dry Valleys lies one of Earth\u2019s strangest sights \u2013 Blood Falls. It flows from Taylor Glacier, and its red color isn\u2019t blood.<\/p>\n

The water is rich in iron, which oxidizes and turns red when exposed to air. It comes from a subglacial\u2026 pic.twitter.com\/SP8Nmy7mZN<\/a><\/p>\n

\u2014 UFO mania (@maniaUFO) April 17, 2026<\/a><\/p>\n<\/blockquote>\n

Descoperirea a rezolvat \u0219i o alt\u0103 enigm\u0103<\/h2>\n

Cum poate circula ap\u0103 lichid\u0103 printr-un ghe\u021bar at\u00e2t de rece?<\/p>\n

Con\u021binutul ridicat de sare scade punctul de \u00eenghe\u021b al apei \u0219i o men\u021bine lichid\u0103. \u00cen plus, \u00een zonele unde \u00eenghea\u021b\u0103, procesul elibereaz\u0103 c\u0103ldur\u0103 care \u00eenc\u0103lze\u0219te ghea\u021ba din jur \u0219i ajut\u0103 la men\u021binerea canalelor deschise.<\/p>\n

Potrivit cercet\u0103torilor, Ghe\u021barul Taylor este cel mai rece ghe\u021bar cunoscut pe care exist\u0103 ap\u0103 curg\u0103toare permanent\u0103.<\/p>\n

Cea mai fascinant\u0103 parte a pove\u0219tii nu este \u00eens\u0103 chimia fenomenului, ci via\u021ba care exist\u0103 \u00een interiorul s\u0103u.<\/p>\n

La sute de metri sub ghea\u021b\u0103, complet izolate de lumina Soarelui \u0219i de oxigen timp de peste un milion de ani, tr\u0103iesc comunit\u0103\u021bi \u00eentregi de bacterii. Aceste microorganisme \u00ee\u0219i ob\u021bin energia din sulfa\u021bi, deoarece alte surse nu sunt disponibile \u00een acel mediu extrem.<\/p>\n

Ele nu au fost niciodat\u0103 expuse la lumina solar\u0103 \u0219i nu au utilizat oxigen pentru a supravie\u021bui.<\/p>\n

Microbiologul Jill Mikucki, de la Universitatea Tennessee, a avut nevoie de ani \u00eentregi pentru a ob\u021bine probe de ap\u0103 utilizabile. Analizele au ar\u0103tat existen\u021ba unui ecosistem microbian activ \u0219i prosper.<\/p>\n

Blood Falls continu\u0103 s\u0103 ofere noi informa\u021bii<\/h2>\n

Un studiu recent a analizat modul \u00een care au loc episoadele de eliberare a saramurii.<\/p>\n

\u00cen septembrie 2018, cercet\u0103torii au avut, aproape \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, trei sisteme de monitorizare active \u00een apropierea Ghe\u021barului Taylor: o sta\u021bie GPS care urm\u0103rea suprafa\u021ba ghe\u021barului, o camer\u0103 care fotografia zilnic Blood Falls \u0219i o serie de senzori de temperatur\u0103 instala\u021bi \u00een lacul din apropiere.<\/p>\n

De\u0219i instrumentele nu erau destinate observ\u0103rii unui astfel de fenomen, ele au surprins exact momentul producerii unui episod de scurgere.<\/p>\n

\u00cen urm\u0103toarele s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, suprafa\u021ba ghe\u021barului a cobor\u00e2t cu aproximativ 15 milimetri, iar viteza sa de deplasare a sc\u0103zut cu aproape 10%.<\/p>\n

\u00cen acela\u0219i timp, senzorii au detectat o anomalie de temperatur\u0103 \u00een lac, iar imaginile au ar\u0103tat apari\u021bia zilnic\u0103 a unor noi pete ro\u0219ii la Blood Falls.<\/p>\n

Cu alte cuvinte, cercet\u0103torii au observat direct cum ghe\u021barul se modific\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce saramura iese la suprafa\u021b\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Este vorba despre Blood Falls (\u201eCascadele S\u00e2ngelui\u201d) din Antarctica, iar ceea ce se ascunde \u00een interiorul lor este \u0219i mai neobi\u0219nuit dec\u00e2t pare la prima vedere, potrivit ScienceAlert. Un studiu … Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":700735,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"Default","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/700734"}],"collection":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=700734"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/700734\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/700735"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=700734"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=700734"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=700734"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}