{"id":702173,"date":"2026-07-09T08:06:04","date_gmt":"2026-07-09T08:06:04","guid":{"rendered":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=702173"},"modified":"2026-07-09T08:06:04","modified_gmt":"2026-07-09T08:06:04","slug":"poate-fi-oprit-el-nino-inainte-sa-inceapa-planul-care-ar-putea-schimba-clima-planetei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=702173","title":{"rendered":"Poate fi oprit El Ni\u00f1o \u00eenainte s\u0103 \u00eenceap\u0103? Planul care ar putea schimba clima planetei"},"content":{"rendered":"<div class=\"sgb-google-buttons\">\n<div class=\"display-flex justify-center google-logo\"><img decoding=\"async\" loading=\"lazy\" class=\"mg-x-auto\" width=\"30\" height=\"30\" src=\"https:\/\/microscopemedia.com\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/poate-fi-oprit-el-nino-inainte-sa-inceapa-planul-care-ar-putea-schimba-clima-planetei.png\" alt><\/div>\n<\/p><\/div>\n<p id=\"p-0\">Ideea promite reducerea efectelor devastatoare ale valurilor de c\u0103ldur\u0103, secetei \u0219i inunda\u021biilor, \u00eens\u0103 ridic\u0103 \u0219i \u00eentreb\u0103ri majore despre riscurile interven\u021biei asupra climei. Un studiu publicat \u00een revista Science Advances \u0219i citat de <a href=\"https:\/\/www.scientificamerican.com\/article\/can-we-geoengineer-ourselves-out-of-an-el-nino-year\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">Scientific American<\/a>, propune utilizarea unei tehnologii de geoinginerie pentru a reduce intensitatea fenomenului El Ni\u00f1o, responsabil pentru numeroase evenimente meteorologice extreme la nivel global.<\/p>\n<h2 id=\"chapter-0\">Cum ar putea fi \u201er\u0103cit\u201d Oceanul Pacific<\/h2>\n<p id=\"p-1\">Propunerea se bazeaz\u0103 pe o tehnic\u0103 numit\u0103 marine cloud brightening (luminozarea norilor marini). \u00cen esen\u021b\u0103, nave speciale ar pulveriza particule fine de sare marin\u0103 \u00een atmosfer\u0103, deasupra Pacificului, \u00een largul coastelor Peru \u0219i Chile. Aceste particule ar face norii mai reflectorizan\u021bi, reduc\u00e2nd cantitatea de radia\u021bie solar\u0103 care \u00eenc\u0103lze\u0219te apa oceanului. Dac\u0103 temperatura apei ar sc\u0103dea suficient de devreme, fenomenul El Ni\u00f1o ar putea deveni mai slab sau chiar ar putea fi \u00eempiedicat s\u0103 ating\u0103 intensitatea prognozat\u0103. Modelele climatice utilizate de cercet\u0103tori arat\u0103 c\u0103 interven\u021bia ar trebui \u00eenceput\u0103 \u00een lunile mai sau iunie, atunci c\u00e2nd prognozele privind apari\u021bia fenomenului devin suficient de precise.<\/p>\n<blockquote class=\"twitter-tweet\" data-media-max-width=\"560\" readability=\"12.347826086957\">\n<p dir=\"ltr\" lang=\"en\" id=\"p-2\">El Ni\u00f1o formed faster in 1997, but 2026 has much more warm water in the tank.<\/p>\n<p id=\"p-3\">Relentless westerly wind bursts and a longer tongue of warm subsurface water suggest sea surface temperatures have much farther to climb.<\/p>\n<p id=\"p-4\">We\u2019re nowhere near the peak yet. <a href=\"https:\/\/t.co\/scefs6guCJ\">pic.twitter.com\/scefs6guCJ<\/a><\/p>\n<p id=\"p-5\">\u2014 Ben Noll (@BenNollWeather) <a href=\"https:\/\/x.com\/BenNollWeather\/status\/2072711907795173577?ref_src=twsrc%5Etfw\">July 2, 2026<\/a><\/p>\n<\/blockquote>\n<h2 id=\"chapter-1\">Mize economice uria\u0219e<\/h2>\n<p id=\"p-6\">El Ni\u00f1o modific\u0103 circula\u021bia atmosferic\u0103 la scar\u0103 planetar\u0103 \u0219i poate provoca secete severe \u00een unele regiuni, ploi toren\u021biale \u0219i inunda\u021bii \u00een altele, incendii de vegeta\u021bie, valuri de c\u0103ldur\u0103 \u0219i pierderi importante \u00een agricultur\u0103. Potrivit estim\u0103rilor citate \u00een studiu, impactul economic al fenomenului ar putea dep\u0103\u0219i 84.000 de miliarde de dolari pe parcursul secolului XXI. Autorii consider\u0103 c\u0103 diminuarea episoadelor extreme ar putea oferi timp suplimentar pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser\u0103, f\u0103r\u0103 a \u00eenlocui \u00eens\u0103 m\u0103surile clasice de combatere a schimb\u0103rilor climatice.<\/p>\n<h2 id=\"chapter-2\">Speciali\u0219tii avertizeaz\u0103 asupra riscurilor<\/h2>\n<p id=\"p-7\">Nu to\u021bi climatologii sunt convin\u0219i c\u0103 interven\u021bia este o idee bun\u0103. Mai mul\u021bi exper\u021bi avertizeaz\u0103 c\u0103 sistemul climatic este extrem de complex, iar modificarea unui fenomen natural care func\u021bioneaz\u0103 de milioane de ani poate produce consecin\u021be greu de anticipat. O posibil\u0103 consecin\u021b\u0103 ar fi intensificarea fenomenului La Ni\u00f1a, opusul lui El Ni\u00f1o, care aduce la r\u00e2ndul s\u0103u alte dezechilibre climatice la nivel mondial. Cercet\u0103torii atrag aten\u021bia \u0219i asupra unor \u00eentreb\u0103ri etice: cine ar decide dac\u0103 un astfel de proiect poate fi implementat \u0219i cine \u0219i-ar asuma eventualele efecte negative asupra altor regiuni ale lumii?<\/p>\n<h2 id=\"chapter-3\">O provocare tehnic\u0103 uria\u0219\u0103<\/h2>\n<p id=\"p-8\">Dincolo de dezbaterea \u0219tiin\u021bific\u0103, tehnologia este departe de a putea fi aplicat\u0103. Autorii estimeaz\u0103 c\u0103 ar fi necesare aproximativ 2.400 de nave echipate cu sisteme speciale de pulverizare, echivalentul a circa 2% din \u00eentreaga flot\u0103 comercial\u0103 mondial\u0103. \u00cen plus, speciali\u0219ti independen\u021bi spun c\u0103 eficien\u021ba actualelor sisteme ar trebui \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit\u0103 de aproximativ 100 de ori pentru ca proiectul s\u0103 devin\u0103 fezabil. Deocamdat\u0103, propunerea r\u0103m\u00e2ne la nivel de simulare pe calculator. Totu\u0219i, studiul redeschide dezbaterea privind rolul geoingineriei \u00een combaterea efectelor <a href=\"https:\/\/www.mediafax.ro\/meteo\/iarna-2026-2027-ar-putea-veni-cu-o-surpriza-in-romania-europa-prinsa-intre-super-el-nino-si-pata-rece-din-atlantic-23767369\">schimb\u0103rilor climatice<\/a> \u0219i dac\u0103 omenirea ar trebui sau nu s\u0103 intervin\u0103 direct asupra unor procese naturale de amploare.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Ideea promite reducerea efectelor devastatoare ale valurilor de c\u0103ldur\u0103, secetei \u0219i inunda\u021biilor, \u00eens\u0103 ridic\u0103 \u0219i \u00eentreb\u0103ri majore despre riscurile interven\u021biei asupra climei. Un studiu publicat \u00een revista Science Advances \u0219i &hellip; <a href=\"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=702173\" class=\"more-link\">Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":702174,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"Default","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/702173"}],"collection":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=702173"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/702173\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/702174"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=702173"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=702173"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=702173"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}