{"id":702963,"date":"2026-07-14T10:46:03","date_gmt":"2026-07-14T10:46:03","guid":{"rendered":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=702963"},"modified":"2026-07-14T10:46:03","modified_gmt":"2026-07-14T10:46:03","slug":"cosmin-marinescu-scientia-economica-si-politica-publica-in-ecuatia-sustenabilitatii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=702963","title":{"rendered":"Cosmin Marinescu: Scientia economic\u0103 \u0219i politica public\u0103 \u00een ecua\u021bia sustenabilit\u0103\u021bii"},"content":{"rendered":"
\n
<\/div>\n<\/p><\/div>\n

Cosmin Marinescu, fost consilier preziden\u021bial, profesor universitar \u0219i doctor \u00een economie, s-a al\u0103turat seriei de interviuri dedicate Academiei Rom\u00e2ne, g\u0103zduite \u00een edi\u021bia aniversar\u0103 a revistei \u201eAmbasador pentru Rom\u00e2nia\u201d.<\/p>\n

\u00cen aceast\u0103 edi\u021bie se reg\u0103sesc \u0219i reflec\u021biile unor personalit\u0103\u021bi precum Acad. prof. univ. dr. Marius Andruh,  Acad. prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, Dr. ing. Dumitru Prunariu, Acad. prof. univ. dr. Klaus Mainzer, Acad. prof. univ. dr. Leon D\u0103nil\u0103 sau Prof. univ. dr. Livia Teodorescu-Cioc\u0103nea.<\/p>\n

\u00cen arhitectura statalit\u0103\u021bii noastre, BNR \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219e\u0219te obiective convergente cu misiunea Academiei Rom\u00e2ne \u00een domeniul educa\u021biei \u0219i cercet\u0103rii, promov\u00e2nd valori care contribuie la cultivarea \u0219i \u00eembog\u0103\u021birea patrimoniului na\u021bional al cunoa\u0219terii. \u00cenfiin\u021bate la doar 14 ani distan\u021b\u0103, ambele autorit\u0103\u021bi \u00ee\u0219i au sorgintea \u00een vremurile \u00een care, prin ample transform\u0103ri, Rom\u00e2nia \u00ee\u0219i croia calea spre modernitate.<\/p>\n

\u00cen cadrul interviului pentru edi\u021bia aniversar\u0103, Cosmin Marinescu a insistat asupra cizel\u0103rii analizelor \u0219i politicilor publice dedicate tematicii generale a dezvolt\u0103rii, cu exigen\u021b\u0103 pentru o educa\u021bie economic\u0103 de calitate.<\/p>\n

\u00cen continuare, red\u0103m textul integral al interviului<\/a><\/span> publicat \u00een edi\u021bia aniversar\u0103 a revistei \u201eAmbasador pentru Rom\u00e2nia\u201d.<\/p>\n

1.Domnule Cosmin Marinescu, din perspectiva dumneavoastr\u0103, care este rolul economiei, ca \u0219tiin\u021b\u0103 a institu\u021biilor, politicilor publice \u0219i, de fapt, a deciziilor colective, \u00een arhitectura contemporan\u0103 a cunoa\u0219terii academice? Altfel spus, cum se pozi\u021bioneaz\u0103 economia \u00een arhitectura cunoa\u0219terii academice?<\/em><\/strong><\/p>\n

Sunt onorat s\u0103 evoc aici, \u00een registrul dialogului, g\u00e2nduri \u0219i perspective privind rolul \u0219tiin\u021bei economice \u00een dezvoltarea societ\u0103\u021bii \u0219i s\u0103 contribui astfel, al\u0103turi de distin\u0219ii dumneavoastr\u0103 invita\u021bi la edi\u021bia aniversar\u0103 a revistei, dedicat\u0103 Academiei Rom\u00e2ne. Totodat\u0103, m\u0103 bucur\u0103 s\u0103 v\u0103d faptul c\u0103 economia, \u00een spe\u021b\u0103 scientia<\/em> economic\u0103, suscit\u0103 preocup\u0103ri nu doar \u00een planul pragmatic al afacerilor sau al dezvolt\u0103rii economice, c\u00e2t \u0219i \u00een sfera cunoa\u0219terii fundamentale, academice.<\/p>\n

\u00cencep prin a v\u0103 spune felicit\u0103ri pentru ini\u021biativa de a \u00eengriji aceast\u0103 edi\u021bie aniversar\u0103. De-a lungul istoriei, Academia Rom\u00e2n\u0103 a fost un simbol al spiritualit\u0103\u021bii noastre \u0219i a jucat un rol esen\u021bial \u00een consolidarea identit\u0103\u021bii na\u021bionale \u0219i \u00een formarea unit\u0103\u021bii politice rom\u00e2ne\u0219ti, devenind un pilon cheie al cercet\u0103rii \u0219i dezbaterii academice \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Banca Na\u021bional\u0103 a Rom\u00e2niei, pe care sunt onorat s\u0103 o reprezint ca Viceguvernator, este \u0219i ea un actor cheie \u00een arhitectura statalit\u0103\u021bii noastre. BNR se intersecteaz\u0103 pe multiple planuri cu misiunea Academiei Rom\u00e2ne, deoarece ambele autorit\u0103\u021bi \u00ee\u0219i au sorgintea \u00een cea de-a doua jum\u0103tate a secolului al XIX-lea, \u00een acea perioad\u0103 de transform\u0103ri profunde care au condus la modernizarea statului \u0219i a na\u021biunii noastre.<\/p>\n

Dac\u0103 recurgem la evalu\u0103ri aritmetice destinse, cu caracter istoric, rezult\u0103 c\u0103 Academia Rom\u00e2n\u0103 de\u021bine, la nivelul anului 2026, o experien\u021b\u0103 consolidat\u0103 cu 9,6% mai \u00eentins\u0103 dec\u00e2t cea a BNR, care \u00eempline\u0219te \u201eabia\u201d 146 de ani. \u00cens\u0103 putem men\u021biona faptul c\u0103, \u00een timp, gra\u021bie aritmeticii, acest ecart procentual se va estompa \u00een favoarea am\u00e2ndurora.<\/p>\n

Revenind pe t\u0103r\u00e2muri \u0219tiin\u021bifice, consider c\u0103 dintotdeauna, dar mai ales \u00een vremurile dominate de provoc\u0103ri, oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 au datoria s\u0103 r\u0103spund\u0103 acelor obiective care \u021bin de binele comun \u0219i de ghidajul ra\u021biunii. Iar provocarea \u0219tiin\u021bei economice este de a furniza acea \u201ecunoa\u0219tere corect\u0103\u201d \u2013 c\u0103ci a\u0219a se traduce latinescul \u201escientia<\/em>\u201d.<\/p>\n

Cunoa\u0219terea necesit\u0103 cercetare riguroas\u0103, indispensabil\u0103 \u00een fundamentarea politicilor publice, care uneori ignor\u0103 imperativul sustenabilit\u0103\u021bii. Totodat\u0103, avem nevoie de cre\u0219terea nivelului de educa\u021bie economic\u0103 \u0219i financiar\u0103 \u00een societate, pentru ca oamenii s\u0103 fac\u0103 apel la cuno\u0219tin\u021bele economice, mai ales \u00een perioadele de instabilitate.<\/p>\n

Este foarte important ca no\u021biunile economice s\u0103 fie \u00een\u021belese corect la nivelul tuturor palierelor sociale, inclusiv dintr-o perspectiv\u0103 cultural\u0103 \u0219i istoric\u0103. Astfel, cet\u0103\u021benii \u00ee\u0219i vor putea forma a\u0219tept\u0103ri realiste, fezabile, nu unele bazate pe iluzii populiste.<\/p>\n

\u00cen opinia mea, rolul \u0219tiin\u021bei economice \u00een arhitectura cunoa\u0219terii este, \u00een primul r\u00e2nd,  de a oferi \u00een\u021belegerea limitelor la care suntem expu\u0219i, \u00een mod natural, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 putem gestiona eficient mijloacele ob\u021binerii prosperit\u0103\u021bii. Numai a\u0219a vom \u0219ti cum s\u0103 gestion\u0103m \u201etreburile cet\u0103\u021bii\u201d, at\u00e2t \u00een vremurile bune, c\u00e2t \u0219i \u00een timpurile mai pu\u021bin favorabile, c\u00e2nd ne confrunt\u0103m cu diverse \u0219ocuri \u0219i crize. Mai ales atunci vedem c\u00e2t de important\u0103 este stabilitatea economic\u0103, indiferent dac\u0103 ne referim la pre\u021buri, salarii, infla\u021bie etc., de \u00een\u021belegerea c\u0103rora depinde bun\u0103starea economic\u0103 \u0219i social\u0103.<\/p>\n

Am putea spune, parafraz\u00e2nd discipline universitare, c\u0103 economia este, prin defini\u021bie, economia dezvolt\u0103rii, de vreme ce func\u021bionarea mecanismelor economice asigur\u0103 crearea prosperit\u0103\u021bii \u0219i dezvoltarea economic\u0103 a \u021b\u0103rilor lumii. \u00cen aceast\u0103 ecua\u021bie, institu\u021biile constituie premise de baz\u0103 pentru intrarea \u00een acel cerc virtuos, definitoriu pentru dezvoltarea pe termen lung a economiei, la adev\u0103ratul s\u0103u poten\u021bial.<\/p>\n

S\u0103 ne amintim faptul c\u0103 Daron Acemoglu, Simon Johnson \u0219i James Robinson au primit recent Premiul Nobel pentru Economie, \u00een anul 2024, pentru cercet\u0103rile \u00een domeniul institu\u021biilor \u0219i al impactului profund al acestora asupra prosperit\u0103\u021bii na\u021biunilor. Cea mai \u00eensemnat\u0103 lucrare a doi dintre laurea\u021bi Nobel aminti\u021bi mai sus este Why Nations Fail: The Origins of Power, Prosperity, and Poverty<\/em>, carte tradus\u0103 \u0219i \u00een limba rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n

\u00cen aceast\u0103 lucrare de referin\u021b\u0103, este esen\u021bial modul \u00een care institu\u021biile valorific\u0103 poten\u021bialul economic, fiind determinante \u00een explicarea decalajelor de avu\u021bie \u00eentre na\u021biuni. Institu\u021biile sunt cele care favorizeaz\u0103 deciziile productive \u0219i dau valoare inclusiv\u0103 particip\u0103rii oamenilor la activit\u0103\u021bile economice, conform abilit\u0103\u021bilor lor.<\/p>\n

Douglass North, personalitate de referin\u021b\u0103 a g\u00e2ndirii economice, a primit Premiul Nobel pentru economie, \u00een 1993, tocmai pentru contribu\u021biile sale de referin\u021b\u0103 privind rolul institu\u021biilor \u00een dezvoltarea economic\u0103. North este cel care a formulat ideea etalon potrivit c\u0103reia institu\u021biile sunt regulile, iar organiza\u021biile sunt juc\u0103torii<\/em>. Cu alte cuvinte, preten\u021biile s-au deplasat de la comportamentul juc\u0103torilor, la calitatea regulilor.<\/p>\n

Aceast\u0103 perspectiv\u0103 a fost revelatoare \u00een raport cu starea de tip homo oeconomicus<\/em> a economiei neoclasice, a c\u0103rei abordare simplificatoare neglija variabile esen\u021biale, cum ar fi cultura, religia, sistemele constitu\u021bionale \u0219i de drept, for\u021ba juridic\u0103 a dreptului de proprietate sau libertatea economic\u0103, de jure \u0219i de facto. Toate acestea au devenit repere de analiz\u0103 \u0219i au conturat ceea ce se nume\u0219te acum \u201eeconomia institu\u021bional\u0103\u201d.<\/p>\n

Ca domeniu de cercetare \u0219tiin\u021bific\u0103 \u0219i disciplin\u0103 de studiu, Economia Institu\u021bional\u0103<\/em> este relativ t\u00e2n\u0103r\u0103, de\u0219i cercet\u0103rile se bazeaz\u0103 \u0219i pe for\u021ba analizelor de istorie economic\u0103, supuse instrumentarului \u0219tiin\u021bific. Cu circa 20 de ani \u00een urm\u0103, am \u00eenfiin\u021bat, \u00een cadrul Facult\u0103\u021bii de Economie din Academia de Studii Economice, primul curs universitar din Rom\u00e2nia dedicat domeniului Institutional Economics<\/em>.  M\u0103 bucur\u0103 faptul c\u0103, dincolo de interesul din partea studen\u021bilor, aceast\u0103 perspectiv\u0103 continu\u0103 s\u0103 fie una esen\u021bial\u0103 \u00een ecua\u021bia dezvolt\u0103rii \u0219i a ordinii de drept \u00een economiile contemporane.<\/p>\n

\u0218tiin\u021ba economic\u0103 surprinde, \u00een esen\u021b\u0103, faptul c\u0103 oamenii ac\u021bioneaz\u0103 \u00een societate. De aceea cunoa\u0219terea economic\u0103 trebuie edificat\u0103 pornind mereu de la fiin\u021ba uman\u0103, v\u0103zut\u0103 ca actor creativ, \u00eenzestrat cu liber arbitru. Fie \u0219i numai din acest motiv, func\u021bia antreprenorial\u0103 are un loc central \u00een \u0219tiin\u021ba economic\u0103, \u00een particular \u00een \u0218coala Austriac\u0103 de economie, reprezentat\u0103 magistral de autori precum Ludwig von Mises, Joseph Schumpeter sau Friedrich von Hayek \u2013 celebrul \u201eaustriac\u201d laureat Nobel.<\/p>\n

Iar meritul economiei \u00een matricea cunoa\u0219terii academice este, \u00een opinia mea, tocmai acela de a prefigura, cu metod\u0103 \u0219i organizare intern\u0103, prin ra\u021bionamente \u00eenchegate, modul \u00een care ac\u021biunea uman\u0103 \u0219i cooperarea social\u0103 creeaz\u0103 valoare \u0219i prosperitate. Ca economi\u0219tii s\u0103 poat\u0103 formula proiec\u021bii veridice privind perspectivele economice, este fundamental\u0103 ancorarea dezbaterii economice \u00een eviden\u021be \u0219i ra\u021bionamente clare.<\/p>\n

2. Experien\u021ba dumneavoastr\u0103 \u00eembin\u0103 cercetarea \u0219tiin\u021bific\u0103, activitatea universitar\u0103 \u0219i implicarea direct\u0103 \u00een elaborarea politicilor economice. Care sunt principalele lec\u021bii pe care le-a\u021bi desprins din aceast\u0103 intersectare a teoriei cu practica decizional\u0103?<\/em><\/strong><\/p>\n

Parcursul meu profesional indic\u0103 aproape 30 de ani de activitate \u00een plan academic \u0219i \u0219tiin\u021bific, cu prec\u0103dere \u00een sfera politicilor economice. Cariera mea universitar\u0103 este axat\u0103 pe disciplinele de competen\u021b\u0103 definitorii pentru \u0219tiin\u021ba economic\u0103, anume Microeconomia \u0219i Macroeconomia, dar \u0219i domeniul Economiei Institu\u021bionale.<\/p>\n

De-a lungul anilor, am avut ocazia \u0219i pl\u0103cerea s\u0103 colaborez cu academicieni de seam\u0103, precum domnul Aurel Iancu, pe tema importan\u021bei factorului institu\u021bional la nivelul Uniunii Europene, \u00een cadrul proiectelor de cercetare derulate la Institutul Na\u021bional de Cercet\u0103ri Economice al Academiei Rom\u00e2ne. De asemenea, am coordonat, \u00een calitate de director, proiecte de cercetare dedicate economiei de pia\u021b\u0103 \u0219i reformelor necesare pentru ca parcursul Rom\u00e2niei s\u0103 \u00eensemne prosperitate \u0219i convergen\u021b\u0103 economic\u0103.<\/p>\n

Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, am sus\u021binut continuu cizelarea analizelor \u0219i politicilor publice axate pe problema dezvolt\u0103rii, cu exigen\u021b\u0103 pentru o educa\u021bie economic\u0103 de calitate. \u00cen acest sens, principala lec\u021bie, pe care nu ezit s\u0103 o \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc studen\u021bilor mei, este aceea c\u0103, pentru a fi cu adev\u0103rat competitivi, nu este suficient doar s\u0103 ne facem treaba cu seriozitate, ci avem nevoie \u0219i de un dram de pasiune pentru calitatea lucrului bine f\u0103cut, care s\u0103 ne ofere satisfac\u021bia contribu\u021biilor personale \u0219i a utilit\u0103\u021bii acestora.<\/p>\n

Anterior prelu\u0103rii mandatului de Viceguvernator al BNR, am condus Departamentul de Politici Economice \u0219i Sociale din cadrul Administra\u021biei Preziden\u021biale, \u00een perioada 2014-2024. Acei 10 ani \u00een care am exercitat func\u021bia de Consilier Preziden\u021bial mi-au oferit o perspectiv\u0103 ampl\u0103 privind provoc\u0103rile \u0219i oportunit\u0103\u021bile din economia noastr\u0103.<\/p>\n

Dintotdeauna am considerat foarte important\u0103 implicarea autorit\u0103\u021bilor \u00een sus\u021binerea antreprenoriatului, inclusiv interna\u021bionalizarea afacerilor \u0219i promovarea exporturilor cu instrumentele diploma\u021biei comerciale. Prin natura portofoliului pe care l-am gestionat la Administra\u021bia Preziden\u021bial\u0103, am participat la sute de ac\u021biuni \u0219i evenimente organizate de mediul de afaceri, asocia\u021bii de business, camere de comer\u021b, precum \u0219i ini\u021biative ale autorit\u0103\u021bilor, \u00een colaborare cu reprezentan\u021bi ai mediului antreprenorial rom\u00e2nesc, dar \u0219i ai investitorilor \u0219i partenerilor str\u0103ini.<\/p>\n

Sunt de p\u0103rere c\u0103 principala provocare a Rom\u00e2niei \u021bine de calitatea politicilor publice \u0219i de coeren\u021ba acestora cu obiectivele pe care dorim s\u0103 le urm\u0103rim. Totodat\u0103, pentru a r\u0103spunde exigen\u021belor de bun\u0103 guvernare, este esen\u021bial ca politicile publice s\u0103 treac\u0103 testul regulilor generale \u0219i credibile, adic\u0103 s\u0103 ias\u0103 din sfera jocului de interese speciale \u0219i s\u0103 fie sustenabile pe termen lung, dincolo de logica anilor electorali. \u00cens\u0103, pentru aceasta, avem nevoie de responsabilitate politic\u0103 \u0219i stabilitate institu\u021bional\u0103.<\/p>\n

De exemplu, nu doar \u00een ultimii ani, ci \u0219i \u00eenainte de pandemie, \u00een anul 2019, Rom\u00e2nia s-a confruntat cu dep\u0103\u0219irea criteriului de deficit bugetar. La acel moment, \u00een calitate de consilier economic al Pre\u0219edintelui Rom\u00e2niei, am prezentat public analize care indicau subestimarea semnificativ\u0103 a deficitului \u00een proiectul de buget. Legea bugetului a fost trimis\u0103 spre reexaminare Parlamentului de c\u0103tre Pre\u0219edintele Rom\u00e2niei, un demers unic \u00een istoria noastr\u0103 post-decembrist\u0103. Proiectul \u00eens\u0103 nu a fost corectat iar execu\u021bia bugetului pe 2019 a confirmat dep\u0103\u0219irea pragului de deficit de 3% din PIB.<\/p>\n

Apoi, \u00eencep\u00e2nd cu pandemia din anul 2020, crizele globale suprapuse \u2013 \u00een domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, energiei, securit\u0103\u021bii regionale \u0219i globale \u2013 au fost continuu surse de presiune asupra sustenabilit\u0103\u021bii. Iar lec\u021bia responsabilit\u0103\u021bii fiscale a fost din nou neglijat\u0103 \u00een anul 2024, ceea ce a condus la derapajul deficitului bugetar la 9,3% din PIB \u00een termeni ESA. Iar acum deciden\u021bii sunt nevoi\u021bi s\u0103 implementeze m\u0103suri de corec\u021bie a dezechilibrelor macroeconomice, efort care necesit\u0103 consecven\u021b\u0103 de-a lungul anilor.<\/p>\n

Ca viceguvernator al B\u0103ncii Na\u021bionale a Rom\u00e2niei, coordonez activitatea Direc\u021biilor care \u021bin de func\u021biile de baz\u0103 ale b\u0103ncii centrale, av\u00e2nd \u00een coordonare \u0219i proiectele aferente obiectivelor din Strategia Na\u021bional\u0103 de Educa\u021bie Financiar\u0103<\/em>. \u00cen aceast\u0103 privin\u021b\u0103, programele noastre de educa\u021bie financiar\u0103 includ toate categoriile de public, iar particip\u0103rile \u2013 mult peste o sut\u0103 de mii de persoane anual \u2013 sunt pe un trend de cre\u0219tere continu\u0103 \u0219i consistent\u0103.<\/p>\n

O lec\u021bie simpl\u0103 vizeaz\u0103 necesitatea promov\u0103rii analizelor esen\u021biale \u00een fundamentarea unor politici publice oportune \u0219i eficiente, capabile s\u0103 disciplineze op\u021biunile de politic\u0103 dincolo de tenta\u021bia solu\u021biilor facile. O astfel de abordare presupune at\u00e2t crearea unor platforme dedicate, c\u00e2t \u0219i promovarea dialogului deschis \u00eentre autorit\u0103\u021bi, mediul de afaceri, partenerii sociali \u0219i profesioni\u0219tii din diverse domenii de activitate.<\/p>\n

Ca economi\u0219ti, avem datoria de a ne perfec\u021biona continuu contribu\u021biile \u00een planul politicilor publice, mai ales \u00een perioadele dificile sau critice, atunci c\u00e2nd economia este supus\u0103 \u0219ocurilor sau crizelor, a\u0219a cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een ultimii ani.<\/p>\n

Pe de o parte, \u0219tiin\u021ba presupune construirea de idei \u0219i teorii care au capacitatea s\u0103 \u00eenfrunte timpul \u0219i spa\u021biul. Pe de alt\u0103 parte, \u0219tiin\u021ba presupune \u0219i eliminarea erorilor pe care mintea uman\u0103 le poate descoperi. De aici \u0219i necesitatea combaterii teoriilor eronate, a c\u0103ror impunere genereaz\u0103 s\u0103r\u0103cie \u0219i conflict, dup\u0103 cum istoria dovede\u0219te cu prisosin\u021b\u0103. Comunismul este un astfel de exemplu de \u201einginerie social\u0103\u201d e\u0219uat\u0103.<\/p>\n

Consider c\u0103 to\u021bi cei care au \u00eenc\u0103 \u00een memorie acele vremuri, merit\u0103 s\u0103 d\u0103m mai departe aceast\u0103 lec\u021bie tragic\u0103, fie \u0219i doar studen\u021bilor no\u0219tri. De aceea spun c\u0103 economistul, ca policy-maker<\/em>, este responsabil pentru destinul ideilor pe care le promoveaz\u0103.<\/p>\n

Iar pentru a fi con\u0219tientizat\u0103 pe deplin intersectarea teoriei cu practica decizional\u0103, a\u0219 recomanda cuvintele lui Henri Poincar\u00e9, pentru care \u201enu exist\u0103 nimic mai practic dec\u00e2t o teorie bun\u0103\u201d. Iar \u00eendemnul meu este ca, \u00een practica activit\u0103\u021bilor noastre, s\u0103 lu\u0103m decizii \u0219i s\u0103 facem politici economice bazate pe teorii bune. De aceea \u0219coala economic\u0103 dintr-o \u021bar\u0103 este deosebit de important\u0103 pentru dezvoltarea \u021b\u0103rii.<\/p>\n

3. A\u021bi afirmat constant c\u0103 o societate bine informat\u0103 \u0219i educat\u0103 financiar poate sus\u021bine o dezvoltare durabil\u0103. A\u0219 dori s\u0103 dezvolt\u0103m acest subiect. A\u0219adar, de ce este educa\u021bia financiar\u0103 un pilon esen\u021bial pentru func\u021bionarea economiei de pia\u021b\u0103 \u0219i pentru calitatea deciziei publice? Care este, de fapt, rolul educa\u021biei financiare \u00een formarea unei societ\u0103\u021bi informate \u0219i responsabile?<\/em><\/strong><\/p>\n

Consider c\u0103 un nivel ridicat de educa\u021bie economic\u0103 \u0219i financiar\u0103 este \u00een primul r\u00e2nd un avantaj individual. George Bernard Shaw, unul dintre fondatorii cheie ai London School of Economics and Political Science<\/em>, a descris economia ca arta de a ob\u021bine maximum de la via\u021b\u0103. Merit\u0103 s\u0103 ad\u0103ug\u0103m c\u0103 aceast\u0103 \u201eart\u0103\u201d trebuie s\u0103 includ\u0103 condi\u021bii legitime, deci s\u0103 se concretizeze pe calea produc\u021biei \u0219i comer\u021bului. A\u0219adar, educa\u021bia financiar\u0103 contribuie la rezilien\u021ba sistemului economic, atunci c\u00e2nd oamenii \u00een\u021beleg implica\u021biile deciziilor lor \u0219i au a\u0219tept\u0103ri predictibile asupra rezultatelor.<\/p>\n

Literatura de specialitate arat\u0103 c\u0103 nivelul de \u00een\u021belegere economic\u0103 este determinant \u00een formarea de anticipa\u021bii realiste \u0219i bine fundamentate. Ipoteza a\u0219tept\u0103rilor ra\u021bionale, dezvoltat\u0103 \u0219i aplicat\u0103 de Robert Lucas Jr., subliniaz\u0103 de ce avem nevoie de date concrete \u0219i de logic\u0103 economic\u0103 pentru a face prognoze. Toate acestea au implica\u021bii cheie pentru transmisia politicilor publice \u0219i asigurarea stabilit\u0103\u021bii economice.<\/p>\n

Atunci c\u00e2nd punem laolalt\u0103 teoria bun\u0103 \u0219i practica decizional\u0103, ajungem s\u0103 realiz\u0103m c\u0103 func\u021bionarea performant\u0103 a mediului de afaceri se bazeaz\u0103 pe un fond solid de cuno\u0219tin\u021be economice. \u0218i nu este vorba doar de teoriile specifice \u0219tiin\u021bei economice, ci de numeroase cuno\u0219tin\u021be aplicate \u00een sfera afacerilor, precum cele de management, marketing, contabilitate sau analiz\u0103 financiar\u0103. Toate acestea sunt esen\u021biale pentru ca firmele s\u0103 conceap\u0103 planuri de investi\u021bii viabile \u0219i s\u0103 asigure gestiunea activit\u0103\u021bii.<\/p>\n

Func\u021bionarea economiei de pia\u021b\u0103 \u00eenseamn\u0103 asumarea de riscuri antreprenoriale de c\u0103tre oamenii de afaceri. Iar gestionarea responsabil\u0103 a riscurilor \u0219i optimizarea \u00een timp a planurilor de afaceri sunt elemente definitorii \u00een succesul unei companii sau asigur\u0103 chiar supravie\u021buirea acesteia \u00een perioade mai complicate.<\/p>\n

Totodat\u0103, pentru ca \u00eentreprinz\u0103torii s\u0103 se poat\u0103 adapta schimb\u0103rilor, este important s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 corect dimensiunile \u0219i obiectivele politicilor publice. Existen\u021ba unui deficit de \u00een\u021belegere \u0219i de \u00eencredere poate fi corectat tot prin educa\u021bie economic\u0103.<\/p>\n

Experien\u021ba programelor de educa\u021bie financiar\u0103 confirm\u0103 faptul c\u0103 oamenii se implic\u0103 mai ales atunci c\u00e2nd no\u021biunile sunt legate de decizii cotidiene. Prin informare corect\u0103 \u0219i educa\u021bie financiar\u0103 sus\u021binut\u0103 se creeaz\u0103 un limbaj comun, ce asigur\u0103 transmiterea corect\u0103 a mesajelor. \u00cen acela\u0219i timp, trebuie s\u0103 fim con\u0219tien\u021bi c\u0103 anumite politici, precum cea monetar\u0103, sunt totu\u0219i tributare unui limbaj mai sofisticat, mai nuan\u021bat, necesar pentru a interpreta o balan\u021b\u0103 a riscurilor \u00een continu\u0103 evolu\u021bie.<\/p>\n

La nivelul B\u0103ncii Na\u021bionale, educa\u021bia financiar\u0103 vizeaz\u0103 \u00eembog\u0103\u021birea cuno\u0219tin\u021belor dar \u0219i dezvoltarea de atitudini \u0219i comportamente noi \u00een domeniul financiar. \u00cen acest sens,  ac\u021biunile noastre pot fi considerate ca parte integrant\u0103 a atribu\u021biilor b\u0103ncii centrale. Un element care diferen\u021biaz\u0103 banca central\u0103 se refer\u0103 la coordonarea unitar\u0103 a proiectelor cu acoperire na\u021bional\u0103, cu resurse proprii \u0219i la standarde \u00eenalte de calitate.<\/p>\n

4. V\u0103 invit s\u0103 vorbim despre proiectul Economic@<\/em><\/strong>BNR, recent recunoscut printr-un premiu pentru contribu\u021bia sa la consolidarea culturii economice. Care sunt obiectivele sale esen\u021biale \u0219i ce rezultate considera\u021bi c\u0103 sunt deja vizibile?<\/em><\/strong><\/p>\n

M\u0103 onoreaz\u0103 premiul primit ca ini\u021biator \u0219i coordonator al proiectului Economic@<\/em>BNR. Acesta reprezint\u0103 o platform\u0103 de cercetare, dezbatere \u0219i educa\u021bie economic\u0103 a B\u0103ncii Na\u021bionale a Rom\u00e2niei, prin care ne-am propus s\u0103 analiz\u0103m evolu\u021biile \u0219i provoc\u0103rile cu care se confrunt\u0103 economia \u0219i societatea, \u00een context na\u021bional, regional \u0219i european.<\/p>\n

Convingerea mea este c\u0103 informarea corect\u0103 \u0219i educa\u021bia financiar\u0103 sunt condi\u021bii sine qua non pentru ca cet\u0103\u021benii s\u0103 poat\u0103 lua decizii responsabile, dar \u0219i pentru a beneficia de bun\u0103 guvernare din partea autorit\u0103\u021bilor. Economic@<\/em>BNR are ca obiectiv s\u0103 devin\u0103, pe de o parte, o platform\u0103 relevant\u0103 pentru speciali\u0219ti, iar pe de alt\u0103 parte, un sprijin substan\u021bial \u00een fundamentarea deciziilor de politic\u0103 economic\u0103.<\/p>\n

\u00cen primul studiu, \u201eRomania European\u0103 \u2013 evolu\u021bii, progrese, provoc\u0103ri\u201d<\/em>, am ar\u0103tat cum, \u00een ultimele dou\u0103 decenii, Rom\u00e2nia a \u00eenregistrat cea mai rapid\u0103 cre\u0219tere economic\u0103 dintre \u021b\u0103rile UE \u00een termeni de convergen\u021b\u0103 real\u0103. Comparativ cu acum dou\u0103zeci de ani, PIB pe locuitor la paritatea puterii de cump\u0103rare a crescut de circa patru ori.<\/p>\n

Prin radiografia a peste 100 de indicatori, lucrarea eviden\u021biaz\u0103 progresele \u0219i beneficiile Rom\u00e2niei ca stat membru al UE. Iar cea mai important\u0103 concluzie este c\u0103 apartenen\u021ba european\u0103 a \u00eensemnat cre\u0219tere economic\u0103 \u0219i dezvoltarea nivelului de trai \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Putem sus\u021bine cu t\u0103rie c\u0103 dezvoltarea economic\u0103 a Rom\u00e2niei a fost sus\u021binut\u0103 de integrarea \u00een Uniunea European\u0103, de schimb\u0103rile institu\u021bionale \u0219i de fluxurile de investi\u021bii str\u0103ine, chiar dac\u0103 persisten\u021ba disparit\u0103\u021bilor regionale r\u0103m\u00e2ne o provocare.<\/p>\n

Dup\u0103 dou\u0103 decenii de progrese record \u00een planul convergen\u021bei reale fa\u021b\u0103 de media UE, acum este imperativ\u0103 ajustarea dezechilibrelor macroeconomice \u0219i concentrarea pe cre\u0219tere calitativ\u0103, prin investi\u021bii \u00een domeniile cu poten\u021bial \u0219i valoare ad\u0103ugat\u0103 ridicat\u0103.<\/p>\n

Prin cercetarea realizat\u0103 \u00een cadrul Economic@<\/em>BNR am ar\u0103tat c\u0103 progresele cantitative curente nu sunt suficiente, prin ele \u00eensele, pe termen lung, ceea ce impune o transformare calitativ\u0103 substan\u021bial\u0103, pentru a deveni \u0219i sustenabile. Altminteri, progresele cantitative importante, deja \u00eenregistrate, se vor atenua \u00een timp.<\/p>\n

Transformarea este obligatorie \u00eentruc\u00e2t, \u00een prezent, Uniunea \u00eens\u0103\u0219i se confrunt\u0103 cu provoc\u0103ri care amenin\u021b\u0103 pozi\u021bia blocului comunitar \u00een cadrul economiei mondiale, dar \u0219i cu importante provoc\u0103ri geostrategice \u0219i de securitate. Iar Rom\u00e2nia nu poate dec\u00e2t s\u0103 se adapteze, cu viziune \u0219i prin valorificarea atuurilor sale.<\/p>\n

\u00cens\u0103 modernizarea unei economii necesit\u0103 nu doar politici economice s\u0103n\u0103toase, ci \u0219i o schimbare ad\u00e2nc\u0103 la nivelul mentalit\u0103\u021bilor, pe de o parte, prin cultura integrit\u0103\u021bii \u0219i a competen\u021bei, pe de alt\u0103 parte, prin asigurarea predictibilit\u0103\u021bii \u0219i a sustenabilit\u0103\u021bii.<\/p>\n

\u00cen esen\u021b\u0103, pentru a corecta dezechilibrele, este important\u0103 sus\u021binerea tranzi\u021biei c\u0103tre un model de cre\u0219tere economic\u0103 sustenabil\u0103, bazat pe investi\u021bii \u0219i reforme, inovare \u0219i competitivitate. Merit\u0103 chiar s\u0103 acceler\u0103m acest parcurs, prin m\u0103suri de extindere a competitivit\u0103\u021bii \u00een sfera mediului de afaceri, pentru a ob\u021bine astfel un reviriment al produc\u021biei, care s\u0103 mute accentul dinspre consum importat c\u0103tre produc\u021bia intern\u0103. Iar aceste obiective trebuie urm\u0103rite prin politici economice coordonate adecvat, care s\u0103 r\u0103spund\u0103 nevoilor reale din economie \u0219i societate.<\/p>\n

5. De fapt, Economic@<\/em>BNR reprezint\u0103 o continuare a ini\u021biativelor \u00eencepute \u00een perioada \u00een care a\u021bi activat ca \u0219i consilier preziden\u021bial, unul din obiective fiind \u0219i facilitarea \u00een\u021belegerii evolu\u021biilor economice \u0219i a impactului acestora asupra vie\u021bii de zi cu zi. Care sunt direc\u021biile de dezvoltare ale proiectului Economic@<\/em><\/strong>BNR \u00een anii urm\u0103tori?<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00centr-adev\u0103r, proiectul materializeaz\u0103 anumite ini\u021biative conturate \u00eenc\u0103 din perioada \u00een care am activat \u00een calitate de consilier preziden\u021bial. Vreme de 10 ani am contribuit, cu toat\u0103 energia \u0219i priceperea, la fundamentarea unor direc\u021bii strategice \u0219i politici publice cu ecouri pe termen lung \u00een economia \u0219i societatea rom\u00e2neasc\u0103, \u0219i nu m\u0103 refer aici doar la contextul necesit\u0103\u021bii de gestionare a efectelor specifice perioadelor de criz\u0103, precum pandemia, sau criza energetic\u0103 intervenit\u0103 odat\u0103 cu r\u0103zboiul din Ucraina.<\/p>\n

\u00cen contextul permanentei colabor\u0103ri cu autorit\u0103\u021bile din domeniul economic \u0219i social, cu reprezentan\u021bii mediului antreprenorial \u0219i partenerii europeni \u0219i interna\u021bionali, am avut ocazia s\u0103 v\u0103d cum diferen\u021ba \u00een atingerea obiectivelor rezult\u0103 din buna cunoa\u0219tere a oportunit\u0103\u021bilor, a riscurilor \u0219i vulnerabilit\u0103\u021bilor economice. \u00cen\u021belegerea implica\u021biilor unei politici publice, conformarea la anumite reguli \u2013 scrise sau nescrise, capacitatea de a \u201dvedea\u201d viitorul \u0219i dincolo de ziua de m\u00e2ine, sunt doar c\u00e2teva exemple despre beneficiile dezbaterilor economice bazate pe informa\u021bii \u0219i analize de calitate.<\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te proiectul Economic@BNR<\/em>, prin elaborarea de radiografii grafice pe diverse teme economice de actualitate, dar \u0219i prin dezbaterile aferente, am urm\u0103rit alinierea la bunele practici interna\u021bionale, prin contribu\u021bii semnificative din partea B\u0103ncii Na\u021bionale a Rom\u00e2niei la dezvoltarea educa\u021biei economice \u0219i financiare.<\/p>\n

Am avut \u00een Rom\u00e2nia, chiar foarte vizibil anul trecut, perioade \u00een care spa\u021biul public a fost dominat de polarizarea pe teme privind apartenen\u021ba Rom\u00e2niei la Uniunea European\u0103. Mizele unor astfel de discu\u021bii reflect\u0103, de regul\u0103, utilizarea unui \u00eentreg arsenal de tehnici de comunicare public\u0103, \u00eens\u0103 cel mai corect ar fi ca, dincolo de opinii \u0219i dezbateri, adev\u0103rul economic al Rom\u00e2niei europene s\u0103 fie bine cunoscut. Dintr-un astfel de g\u00e2nd s-a n\u0103scut tema primului studiu elaborat sub sigla Economic@<\/em>BNR.<\/p>\n

\u00cen cur\u00e2nd vom finaliza un nou studiu, inedit ca anvergur\u0103, dedicat unei problematici actuale \u0219i unui obiectiv cheie pentru Rom\u00e2nia: sustenabilitatea financiar\u0103. Analiza este ancorat\u0103 \u00een realit\u0103\u021bile economice \u0219i este axat\u0103 pe principalele vulnerabilit\u0103\u021bi ale economiei rom\u00e2ne\u0219ti, av\u00e2nd poten\u021bialul de a deveni un catalizator care s\u0103 mute accentul din zona solu\u021biilor pe termen scurt c\u0103tre zona dezvolt\u0103rii sustenabile.<\/p>\n

\u00cen perspectiv\u0103, r\u0103m\u00e2n esen\u021biale analizele privind ajustarea dezechilibrelor \u0219i reluarea parcursului de \u00eendeplinire a criteriilor de convergen\u021b\u0103 nominal\u0103. Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 ferm angajat\u0103 \u00een urm\u0103rirea obiectivului s\u0103u strategic de aderare la zona euro.<\/p>\n

Consider c\u0103 aderarea la zona euro poate fi proiectul strategic al Rom\u00e2niei pentru urm\u0103torul deceniu. Pentru Rom\u00e2nia, aderarea la zona euro ar \u00eensemna o economie mai puternic\u0103, dar \u0219i un nivel de trai mai bun pentru popula\u021bie. Cre\u0219terea economic\u0103 s-ar baza pe o pia\u021b\u0103 mai eficient\u0103 \u0219i extins\u0103, dob\u00e2nzi mai reduse \u0219i stabile, dar \u0219i rezerve financiare mai solide. Aderarea la zona euro ar reprezenta \u0219i un adev\u0103rat reviriment institu\u021bional, dat de apartenen\u021ba asumat\u0103 la nucleul economic al Europei.<\/p>\n

Parteneriatele regionale, europene \u0219i interna\u021bionale r\u0103m\u00e2n pilonii centrali \u00een dinamica dezvolt\u0103rii. Explorarea de noi oportunit\u0103\u021bi \u00een noul context comercial global, al\u0103turi de colabor\u0103ri strategice \u00een domenii precum energia nuclear\u0103, industria de ap\u0103rare sau tehnologiile emergente, vor aduce beneficii Rom\u00e2niei. Acestea pot fi substan\u021biale prin valorificarea avantajelor geopolitice \u0219i economice ale celor mai robuste formate de integrare, cu accent pe OCDE, Zona Euro \u0219i consolidarea pozi\u021biei \u00een UE \u0219i \u00een NATO.<\/p>\n

Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 treac\u0103 de la o perioad\u0103 de adaptare la una de viziune \u0219i construc\u021bie. Evenimente majore, cu impact global, precum pandemia \u0219i r\u0103zboiul ilegitim \u00eempotriva Ucrainei, vor d\u0103inui \u00een paginile de istorie. Pandemia ne-a ar\u0103tat solidaritatea uman\u0103, iar conflictul ne testeaz\u0103 hot\u0103r\u00e2rea, anduran\u021ba \u0219i unitatea.<\/p>\n

Iar acum trebuie s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m din mers cum s\u0103 navig\u0103m \u00een aceste vremuri dificile, prin eforturi sus\u021binute de a men\u021bine Rom\u00e2nia pe f\u0103ga\u0219ul euroatlantic. Cu pragmatism echilibrat, diploma\u021bia comercial\u0103 este un factor esen\u021bial de influen\u021b\u0103 \u0219i cre\u0219tere, care trebuie s\u0103 imprime reflexe economice politicii noastre externe. Puterea noastr\u0103 rezid\u0103 \u00een capacitatea de a activa atuurile pe care le putem valorifica, prin leadership<\/em> asumat.<\/p>\n

\u00cen acest cadru, dorim s\u0103 ne asigur\u0103m c\u0103 Banca Na\u021bional\u0103 a Rom\u00e2niei va continua s\u0103 reprezinte un pilon de stabilitate \u0219i credibilitate pentru sistemul monetar \u0219i economia Rom\u00e2niei, \u00een linie cu atribu\u021biile legale \u0219i cu obiectivul privind stabilitatea pre\u021burilor.<\/p>\n

6. \u00cen ce m\u0103sur\u0103 considera\u021bi c\u0103 nivelul de alfabetizare economic\u0103 al popula\u021biei influen\u021beaz\u0103 stabilitatea financiar\u0103 \u0219i capacitatea societ\u0103\u021bii de a r\u0103spunde responsabil la \u0219ocuri economice?<\/em><\/strong><\/p>\n

Un public educat financiar ia decizii calculate, nu arbitrare sau la voia \u00eent\u00e2mpl\u0103rii. Cu at\u00e2t mai mult \u00een contextul actual, marcat de incertitudine \u0219i tensiuni geopolitice, educa\u021bia financiar\u0103 sus\u021bine at\u00e2t rezilien\u021ba individual\u0103, c\u00e2t \u0219i stabilitatea economic\u0103 \u0219i coeziunea social\u0103. C\u00e2nd subiecte esen\u021biale precum infla\u021bia, venitul real sau dob\u00e2nda real\u0103 nu sunt corect \u00een\u021belese, reac\u021biile de consum \u0219i economisire pot conduce la comportamente ce pot fi ruin\u0103toare pentru cet\u0103\u021beni \u0219i costisitoare pentru societate.<\/p>\n

Pot s\u0103 v\u0103 spun c\u0103, \u00een Rom\u00e2nia, doar circa 40% din popula\u021bia adult\u0103, fa\u021b\u0103 de aproape 60% \u00een Europa occidental\u0103, poate fi considerat\u0103 alfabetizat\u0103 financiar, de\u021bin\u00e2nd no\u021biuni de baz\u0103 legate de efectele infla\u021biei asupra veniturilor sau de calculul aritmetic al dob\u00e2nzii unui depozit bancar. \u00cen plus, doar pu\u021bin peste 15% din popula\u021bia adult\u0103 de\u021bine cuno\u0219tin\u021be mai avansate, legate, de exemplu, de rolul pie\u021belor de capital sau diferen\u021ba dintre obliga\u021biuni \u0219i ac\u021biuni, ca titluri de valoare.<\/p>\n

Sondajele care indic\u0103 pozi\u021bionarea modest\u0103 a Rom\u00e2niei pe harta educa\u021biei financiare ne arat\u0103, totodat\u0103, faptul c\u0103 adev\u0103rata problem\u0103 rezid\u0103 \u00een bre\u0219ele de cunoa\u0219tere care conduc, din p\u0103cate, la vulnerabilizarea popula\u021biei.<\/p>\n

Alfabetizarea financiar\u0103 redus\u0103 nu vizeaz\u0103 doar dificult\u0103\u021bi de calcul sau \u00een\u021belegerea precar\u0103 a unor categorii economice de baz\u0103, precum infla\u021bia, dob\u00e2nda sau riscul. Este vorba de capacitatea limitat\u0103 de a fundamenta decizii adecvate obiectivelor de consum sau de investi\u021bii. \u00cen asemenea situa\u021bii, deciziile sunt bazate adesea pe analize simpliste \u0219i pe aprecieri eronate asupra riscurilor.<\/p>\n

De exemplu, educa\u021bia financiar\u0103 este indispensabil\u0103 pentru un comportament corect de economisire. \u00cen Rom\u00e2nia, economiile popula\u021biei tind s\u0103 fie mai pu\u021bin diversificate, cu o concentrare mai ridicat\u0103 \u00een instrumente lichide tradi\u021bionale. Astfel, gospod\u0103riile sunt mai vulnerabile la \u0219ocuri adverse, inclusiv la erodarea puterii de cump\u0103rare prin infla\u021bie \u0219i la sc\u0103derea veniturilor reale. Iar participarea modest\u0103 a investitorilor de retail pe pia\u021ba de capital restr\u00e2nge baza de investitori, reduce ad\u00e2ncimea dar \u0219i lichiditatea pie\u021bei \u0219i fr\u00e2neaz\u0103 procesul de dezvoltare a acesteia.<\/p>\n

Totodat\u0103, incultura economic\u0103 las\u0103 teren prielnic pentru capcana populismului, care ajunge s\u0103 deturneze dezvoltarea economic\u0103 sustenabil\u0103. Se \u00eent\u00e2mpl\u0103 adesea ca programele politice s\u0103 con\u021bin\u0103 propuneri hazardate din punct de vedere economic, pe care publicul le percepe drept beneficii directe \u0219i imediate. Uneori, ceea ce poate p\u0103rea benefic pe termen scurt \u0219i pentru anumite categorii de persoane, se poate transforma pe termen lung \u00een costuri sau chiar prejudicii pentru toat\u0103 lumea.<\/p>\n

Astfel, ignorarea educa\u021biei financiare conduce la dependen\u021b\u0103 economic\u0103, decalaje de dezvoltare \u0219i cre\u0219terea poverii datoriei publice asupra genera\u021biilor viitoare. De aceea, \u00een contextul provoc\u0103rilor geopolitice \u0219i economice actuale, educa\u021bia financiar\u0103 devine \u0219i mai important\u0103, oferind repere pentru trecerea de la comportamente financiare unipolare, de tip economisire, la strategii de gestionare a complexit\u0103\u021bii financiare.<\/p>\n

M\u0103 folosesc de aceast\u0103 incursiune pentru a sublinia c\u0103 printre responsabilit\u0103\u021bile b\u0103ncii centrale sunt \u0219i cele ce vizeaz\u0103 stabilitatea financiar\u0103. Mediul financiar-bancar evolueaz\u0103 rapid sub imboldul inova\u021biilor tehnologice \u0219i al conectivit\u0103\u021bii digitale, iar acestea se pot transforma \u00een surse de probleme pentru publicul neinformat. De aceea, BNR \u00ee\u0219i dezvolt\u0103 continuu instrumentarul de evaluare a riscurilor emergente.<\/p>\n

Riscul financiar nu poate fi izolat de starea de s\u0103n\u0103tate a \u00eentregii economii. Atunci c\u00e2nd dezechilibrele persist\u0103, ele sl\u0103besc imunitatea \u00een fa\u021ba \u0219ocurilor externe. \u00cen ultimii ani, reperele macroeconomice privind infla\u021bia, deficitul bugetar \u0219i cel extern \u2013 a\u0219a numitele deficite gemene, au fost \u00een afara valorilor de referin\u021b\u0103. \u00cengrijor\u0103toare este mai ales cre\u0219terea accelerat\u0103 a datoriei publice, care a dep\u0103\u0219it la finele anului trecut borna de 60%. Aceste vulnerabilit\u0103\u021bi ne reamintesc c\u0103 stabilitatea economic\u0103 poate fi atins\u0103, dar nu poate fi garantat\u0103 de-a lungul timpului.<\/p>\n

Pentru Rom\u00e2nia, provocarea cheie r\u0103m\u00e2ne legat\u0103 de consolidarea finan\u021belor publice. Dup\u0103 derapajul bugetar din anul 2024, devenise imperativ\u0103 schimbarea de direc\u021bie, iar ajustarea din 2025 a fost un pas promi\u021b\u0103tor, care \u00eens\u0103 necesit\u0103 consecven\u021b\u0103 de-a lungul anilor, pentru ca deficitul bugetar s\u0103 revin\u0103 sub pragul de 3% din PIB.<\/p>\n

\u00cendeplinirea obiectivelor \u0219i angajamentelor asumate \u00eenseamn\u0103 politici orientate spre sustenabilitate financiar\u0103. Ajungem astfel din nou la imperativul consolid\u0103rii educa\u021biei economice \u0219i financiare care influen\u021beaz\u0103 calitatea politicilor publice, cu aport decisiv la stabilitatea \u0219i dezvoltarea \u021b\u0103rii. Educa\u021bia economic\u0103 nu este un scop \u00een sine, ci funda\u021bia de idei pe care se sprijin\u0103 dezvoltarea sustenabil\u0103 a economiei moderne.<\/p>\n

7. \u00centr-o edi\u021bie dedicat\u0103 excelen\u021bei academice \u0219i dialogului dintre cunoa\u0219tere \u0219i societate, ce mesaj a\u021bi transmite tinerilor economi\u0219ti, cercet\u0103tori \u0219i studen\u021bi, cei care vor fi viitorul economic al Rom\u00e2niei?<\/em><\/strong><\/p>\n

Cred c\u0103 cel mai important mesaj pentru tinerii economi\u0219ti este acela c\u0103, prin ideile, cercet\u0103rile \u0219i ini\u021biativele lor, ei sunt actori esen\u021biali pentru viitorul Rom\u00e2niei, pentru cre\u0219terea calit\u0103\u021bii institu\u021bionale \u0219i a competitivit\u0103\u021bii economice. A recunoa\u0219te acest poten\u021bial presupune implicarea tinerilor \u00een proiecte mari, cu obiective pe termen lung.<\/p>\n

Totodat\u0103, sim\u021bim nevoia de adaptare a educa\u021biei economice la temele prezentului: transform\u0103rile tehnologice \u0219i digitale, implica\u021biile schimb\u0103rilor climatice \u00een economie \u0219i sistemul financiar, rolul inov\u0103rii, impactul institu\u021biilor asupra dezvolt\u0103rii economice.<\/p>\n

Recomandarea mea pentru tinerii colegi economi\u0219ti este s\u0103 exploreze atent literatura de specialitate care a trecut testul timpului \u0219i are capacitatea de a face lumin\u0103 atunci c\u00e2nd \u0219i acolo unde predomin\u0103 confuziile \u0219i nesiguran\u021ba. Numai a\u0219a se poate articula s\u0103n\u0103tos modul economic de g\u00e2ndire, care s\u0103 ne permit\u0103 ulterior dezvoltarea de contribu\u021bii \u0219tiin\u021bifice relevante, inclusiv \u00een sfera politicilor economice na\u021bionale.<\/p>\n

\u00cen opinia mea, modul economic de g\u00e2ndire se reflect\u0103 \u00een tot ceea ce ne \u00eenconjoar\u0103 \u2013 de la costul vie\u021bii la crizele pe care le travers\u0103m, de la comer\u021bul interna\u021bional la meseriile pe care le practic\u0103m. Tinerii economi\u0219ti au rolul esen\u021bial de a men\u021bine vie leg\u0103tura dintre teoriile bune \u0219i rezolvarea problemelor. Ei pot asigura o mai bun\u0103 \u00een\u021belegere a economiei moderne \u0219i a politicilor necesare obiectivelor actuale.<\/p>\n

Unul dintre rolurile principale ale Academiei Rom\u00e2ne este cel de spa\u021biu al cercet\u0103rii fundamentale, indiferent de v\u00e2rst\u0103, domeniu de activitate sau \u00eenclinare teoretic\u0103. Ap\u0103rarea logicii economice r\u0103m\u00e2ne esen\u021bial\u0103, deoarece numai astfel putem \u00een\u021belege cum ini\u021biativa individual\u0103 \u0219i cooperarea social\u0103 creeaz\u0103 valoare \u0219i sus\u021bin progresul.<\/p>\n

O \u0219coal\u0103 de economie puternic\u0103 ac\u021bioneaz\u0103 precum un filtru de calitate pentru mediul antreprenorial \u0219i politicile economice dintr-o \u021bar\u0103, av\u00e2nd simultan \u0219i rol de catalizator \u00een atingerea performan\u021belor economice. Rolul \u0219colii de economie nu este doar acela de a produce diplomele necesare, ci de a conferi resursei umane un mod calitativ de a g\u00e2ndi \u0219i ac\u021biona, care s\u0103 protejeze economia de populism \u0219i decizii nefundamentate.<\/p>\n

Este important s\u0103 cumul\u0103m capacitatea de analiz\u0103 riguroas\u0103, bazat\u0103 pe concepte \u0219i instrumente moderne, fundamentarea pe baz\u0103 de date, precum \u0219i un limbaj comun cu centrele competitive de cercetare interna\u021bional\u0103. Iar etica profesional\u0103 s\u0103 confere curajul de a promova doar m\u0103surile care protejeaz\u0103 stabilitatea pe termen lung a \u021b\u0103rii.<\/p>\n

Aceasta \u00eentruc\u00e2t politicile economice ne pot duce pe direc\u021bii gre\u0219ite, a c\u0103ror corijare s\u0103 necesite costuri vreme de decenii. Asist\u0103m ast\u0103zi la schimb\u0103ri de establishment<\/em> care, prin sl\u0103birea mecanismelor concuren\u021biale, a libert\u0103\u021bii comerciale \u0219i a disciplinei institu\u021bionale, ne pot \u00eempinge \u00een capcane greu de remediat.<\/p>\n

De exemplu, socialismul a \u00eensemnat decenii de subdezvoltare, fiind rezultatul unei doctrine impus\u0103 prin for\u021b\u0103, agresiune, violen\u021b\u0103 \u0219i crim\u0103. Iat\u0103 consecin\u021bele nefaste ale unui mod gre\u0219it de a g\u00e2ndi limitele naturale ale economiei \u00een evolu\u021bia societ\u0103\u021bii.<\/p>\n

Sunt pe deplin convins c\u0103 destinul societ\u0103\u021bii umane nu poate fi separat de libertatea individual\u0103, educa\u021bie economic\u0103 \u0219i institu\u021bii de drept solide, care s\u0103 ghideze productiv \u00eentreaga sfer\u0103 a ac\u021biunilor umane, de la antreprenoriat p\u00e2n\u0103 la creativitatea tehnic\u0103 \u0219i \u0219tiin\u021bific\u0103. Iar tinerii economi\u0219ti, prin viziune \u0219i bun\u0103 credin\u021b\u0103, au misiunea cheie de a se asigura c\u0103 economia de pia\u021b\u0103 continu\u0103 s\u0103 fie starea natural\u0103 a societ\u0103\u021bii umane.<\/p>\n

\u00cen acest sens, fac un apel la implicarea tinerilor economi\u0219ti \u00een dezbaterea de idei \u0219i \u00een asumarea de roluri cu responsabilitate economic\u0103, social\u0103 \u0219i politic\u0103. Consider c\u0103 numai \u00een acest mod, prin angajament \u00een fundamentarea politicilor publice, putem asigura un parcurs de stabilitate \u0219i prosperitate pentru economia Rom\u00e2niei.\u201d<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cosmin Marinescu, fost consilier preziden\u021bial, profesor universitar \u0219i doctor \u00een economie, s-a al\u0103turat seriei de interviuri dedicate Academiei Rom\u00e2ne, g\u0103zduite \u00een edi\u021bia aniversar\u0103 a revistei \u201eAmbasador pentru Rom\u00e2nia\u201d. \u00cen aceast\u0103 … Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":702964,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"Default","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/702963"}],"collection":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=702963"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/702963\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/702964"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=702963"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=702963"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=702963"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}