{"id":705905,"date":"2026-07-31T14:26:04","date_gmt":"2026-07-31T14:26:04","guid":{"rendered":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=705905"},"modified":"2026-07-31T14:26:04","modified_gmt":"2026-07-31T14:26:04","slug":"atacurile-clickfix-cum-poti-instala-singur-un-virus-printr-un-captcha-fals","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=705905","title":{"rendered":"Atacurile ClickFix: Cum po\u021bi instala singur un virus printr-un CAPTCHA fals"},"content":{"rendered":"
\n
<\/div>\n<\/p><\/div>\n

Speciali\u0219tii Directoratului Na\u021bional de Securitate Cibernetic\u0103<\/a> (DNSC) au explicat vineri c\u0103 atacurile de tip ClickFix nu se bazeaz\u0103 pe spargerea direct\u0103 a calculatorului \u0219i nici pe exploatarea unei vulnerabilit\u0103\u021bi a sistemului. \u00cen schimb, infractorii cibernetici \u00eencearc\u0103 s\u0103 conving\u0103 victima s\u0103 execute chiar ea comanda care permite infectarea dispozitivului.<\/p>\n

Utilizatorul ajunge pe un site compromis sau pe o pagin\u0103 creat\u0103 special de atacatori. Pe ecran apare o fereastr\u0103 care seam\u0103n\u0103 cu o verificare CAPTCHA, sistemul folosit de site-uri pentru a confirma c\u0103 vizitatorul este o persoan\u0103 \u0219i nu un program automat.<\/p>\n

\u00cen loc s\u0103 \u00eei cear\u0103 s\u0103 selecteze anumite imagini sau s\u0103 bifeze c\u0103su\u021ba \u201eNu sunt robot\u201d, pagina fals\u0103 \u00eel anun\u021b\u0103 c\u0103 trebuie s\u0103 urmeze mai mul\u021bi pa\u0219i pentru finalizarea verific\u0103rii. Instruc\u021biunile pot p\u0103rea tehnice \u0219i credibile, mai ales pentru o persoan\u0103 care dore\u0219te s\u0103 acceseze rapid pagina.<\/p>\n

\u201eUn CAPTCHA autentic nu \u00eei va cere niciodat\u0103 utilizatorului s\u0103 deschid\u0103 aplica\u021bii ale sistemului de operare \u0219i s\u0103 introduc\u0103 ori s\u0103 ruleze comenzi\u201d, subliniaz\u0103 exper\u021bii \u00een securitate cibernetic\u0103.<\/p>\n

Atacul \u00eencepe cu o comand\u0103 ascuns\u0103<\/h2>\n

\u00cen momentul \u00een care utilizatorul apas\u0103 butonul afi\u0219at pe pagina fals\u0103, site-ul poate copia automat o comand\u0103 \u00een memoria temporar\u0103 a calculatorului, cunoscut\u0103 drept clipboard. Aceasta este zona \u00een care sunt p\u0103strate pentru scurt timp textele sau fi\u0219ierele copiate \u00eenainte de a fi lipite \u00een alt\u0103 parte.<\/p>\n

Victima nu vede neap\u0103rat con\u021binutul copiat \u0219i poate crede c\u0103 a ap\u0103sat doar un buton obi\u0219nuit al verific\u0103rii. \u00cen realitate, \u00een memoria calculatorului a fost introdus\u0103 o comand\u0103 preg\u0103tit\u0103 de atacatori.<\/p>\n

Utilizatorul este convins s\u0103 deschid\u0103 fereastra Run<\/h2>\n

\u00cen etapa urm\u0103toare, mesajul de pe ecran \u00eei cere utilizatorului s\u0103 apese simultan tastele Windows \u0219i R. Aceast\u0103 combina\u021bie deschide fereastra Run, o func\u021bie legitim\u0103 a sistemului Windows care permite pornirea rapid\u0103 a unor programe sau executarea unor comenzi.<\/p>\n

Simpla deschidere a ferestrei nu reprezint\u0103 un pericol. Problema apare atunci c\u00e2nd victima urmeaz\u0103 urm\u0103toarele instruc\u021biuni \u0219i lipe\u0219te \u00een acea fereastr\u0103 comanda copiat\u0103 anterior de site.<\/p>\n

Atacatorii pot cere \u0219i deschiderea PowerShell sau Terminal, instrumente legitime, folosite pentru administrarea calculatorului prin comenzi scrise. Ele devin periculoase \u00eens\u0103 atunci c\u00e2nd utilizatorii execut\u0103 instruc\u021biuni primite de la persoane necunoscute sau de pe site-uri nesigure.<\/p>\n

Ap\u0103sarea tastei Enter porne\u0219te atacul<\/h2>\n

Dup\u0103 ce comanda este lipit\u0103, utilizatorului i se cere s\u0103 apese Enter, de regul\u0103 sub pretextul finaliz\u0103rii verific\u0103rii. \u00cen acel moment, calculatorul \u00eencepe s\u0103 execute instruc\u021biunea transmis\u0103 de atacatori.<\/p>\n

Comanda poate instala programe informatice periculoase (malware), care permit infractorilor s\u0103 fure parole, date personale, informa\u021bii bancare sau fi\u0219iere. \u00cen unele cazuri, ace\u0219tia pot prelua controlul asupra calculatorului \u0219i \u00eel pot folosi pentru alte activit\u0103\u021bi ilegale.<\/p>\n

Iar utilizatorul poate s\u0103 nu observe imediat infectarea, deoarece pagina fals\u0103 \u00eei poate afi\u0219a un mesaj potrivit c\u0103ruia verificarea a fost finalizat\u0103 sau problema a fost rezolvat\u0103.<\/p>\n

Atacatorii profit\u0103 de graba utilizatorilor<\/h2>\n

Spre deosebire de atacurile care profit\u0103 de o bre\u0219\u0103 de securitate a unui program, ClickFix se bazeaz\u0103 \u00een principal pe manipularea utilizatorului. Metod\u0103 este cunoscut\u0103 drept inginerie social\u0103 \u0219i presupune folosirea unor mesaje conving\u0103toare pentru a determina victima s\u0103 fac\u0103 o ac\u021biune riscant\u0103.<\/p>\n

Atacatorii mizeaz\u0103 pe faptul c\u0103 persoana vrea s\u0103 \u00eenchid\u0103 rapid o eroare, s\u0103 acceseze un site sau s\u0103 demonstreze c\u0103 nu este robot. Instruc\u021biunile sunt prezentate ca fiind urgente \u0219i necesare, astfel \u00eenc\u00e2t utilizatorul s\u0103 le urmeze f\u0103r\u0103 s\u0103 verifice ce comand\u0103 execut\u0103.<\/p>\n

DNSC recomand\u0103 ca nicio comand\u0103 cerut\u0103 de un site, de un e-mail sau de un mesaj primit online s\u0103 nu fie rulat\u0103 \u00eenainte de verificarea legitimit\u0103\u021bii solicit\u0103rii.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Speciali\u0219tii Directoratului Na\u021bional de Securitate Cibernetic\u0103 (DNSC) au explicat vineri c\u0103 atacurile de tip ClickFix nu se bazeaz\u0103 pe spargerea direct\u0103 a calculatorului \u0219i nici pe exploatarea unei vulnerabilit\u0103\u021bi a … Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":705906,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"Default","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/705905"}],"collection":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=705905"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/705905\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/705906"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=705905"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=705905"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=705905"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}