{"id":706431,"date":"2026-08-03T23:16:03","date_gmt":"2026-08-03T23:16:03","guid":{"rendered":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=706431"},"modified":"2026-08-03T23:16:03","modified_gmt":"2026-08-03T23:16:03","slug":"statul-roman-stia-ca-vine-criza-apei-documentele-din-ultimii-ani-avertizau-asupra-pericolului-iar-strategia-din-2024-estima-scaderi-ale-debitelor-de-pana-la-40","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=706431","title":{"rendered":"Statul rom\u00e2n \u0219tia c\u0103 vine criza apei. Documentele din ultimii ani avertizau asupra pericolului, iar strategia din 2024 estima sc\u0103deri ale debitelor de p\u00e2n\u0103 la 40%"},"content":{"rendered":"
\n
<\/div>\n<\/p><\/div>\n

La Bazia\u0219, unde Dun\u0103rea intr\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, debitul fluviului cobor\u00e2se pe 3 august la 1.500 de metri cubi pe secund\u0103, fa\u021b\u0103 de media multianual\u0103 de 3.900 de metri cubi pe secund\u0103 pentru luna august.<\/p>\n

Pentru 4 august este prognozat\u0103 o nou\u0103 sc\u0103dere, p\u00e2n\u0103 la aproximativ 1.450 de metri cubi pe secund\u0103. Valoarea este foarte apropiat\u0103 de minimul istoric de 1.400 de metri cubi pe secund\u0103, \u00eenregistrat \u00een 1985.<\/p>\n

Sc\u0103derea nivelului fluviului a afectat deja produc\u021bia de energie. Nuclearelectrica a oprit controlat Unitatea 1 de la Cernavod\u0103 pe 28 iulie, invoc\u00e2nd nivelul foarte redus al Dun\u0103rii \u0219i necesitatea men\u021binerii condi\u021biilor de securitate nuclear\u0103.<\/p>\n

Un asemenea scenariu fusese anticipat \u00een documentele statului.<\/h2>\n

Rom\u00e2nia nu a dus lips\u0103 de studii, strategii sau avertismente privind criza apei. Documentele oficiale anticipau sc\u0103derea debitelor \u0219i riscuri importante pentru agricultur\u0103, alimentarea cu ap\u0103 \u0219i produc\u021bia de energie. Strategia aprobat\u0103 de Guvern \u00een 2024 includea \u0219i m\u0103suri care trebuiau puse \u00een aplicare p\u00e2n\u0103 \u00een 2030.<\/p>\n

Cu toate acestea, \u00een august 2026, Dun\u0103rea a ajuns aproape de minimul istoric, apa pentru iriga\u021bii a fost restric\u021bionat\u0103, iar un reactor al Centralei Nucleare de la Cernavod\u0103 a fost oprit preventiv. R\u0103m\u00e2ne neclar c\u00e2te dintre m\u0103surile prev\u0103zute pe h\u00e2rtie au fost aplicate efectiv.<\/p>\n

Strategia Guvernului avertiza c\u0103 apa va sc\u0103dea \u00een lunile calde<\/h2>\n

La 14 august 2024, Guvernul a aprobat Strategia Na\u021bional\u0103 privind Adaptarea la Schimb\u0103rile Climatice pentru perioada 2024\u20132030, cu perspectiva anului 2050.<\/p>\n

Documentul<\/a>, publicat \u00een Monitorul Oficial, stabile\u0219te m\u0103suri \u0219i responsabilit\u0103\u021bi pentru ministere, institu\u021bii centrale \u0219i administra\u021bii locale. Unul dintre capitole este dedicat resurselor de ap\u0103.<\/p>\n

Strategia avertizeaz\u0103 c\u0103 debitele r\u00e2urilor ar putea cre\u0219te \u00een lunile de iarn\u0103, dar vor sc\u0103dea \u00een cea mai mare parte a anului. Reduceri importante sunt prognozate \u00een aprilie \u0219i mai, dar \u0219i \u00een perioada august\u2013noiembrie.<\/p>\n

Debitele medii multianuale ar putea sc\u0103dea cu p\u00e2n\u0103 la 15% \u00een mai multe bazine hidrografice. \u00cen anumite bazine din sudul Rom\u00e2niei, reducerea estimat\u0103 ajunge p\u00e2n\u0103 la 40%.<\/p>\n

Documentul estimeaz\u0103 c\u0103 secetele vor deveni mai frecvente \u0219i mai intense, iar cantitatea de ap\u0103 disponibil\u0103 se va reduce \u00een special \u00een sezonul cald. Sc\u0103derea rezervelor subterane poate afecta calitatea apei \u0219i poate contribui la secarea temporar\u0103 sau permanent\u0103 a unor cursuri de suprafa\u021b\u0103.<\/p>\n

Strategia avertizeaz\u0103 \u0219i asupra consecin\u021belor pentru sistemul energetic. Reducerea debitelor \u0219i cre\u0219terea temperaturii apei pot afecta at\u00e2t hidrocentralele, c\u00e2t \u0219i centralele nucleare care folosesc apa r\u00e2urilor pentru r\u0103cire.<\/p>\n

Doi ani mai t\u00e2rziu, nivelul Dun\u0103rii a dus la oprirea preventiv\u0103 a Unit\u0103\u021bii 1 de la Cernavod\u0103.<\/p>\n

Avertismentele existau \u00eenc\u0103 din 2021<\/h2>\n

Estim\u0103rile incluse \u00een strategia din 2024 nu erau noi.<\/p>\n

Un document<\/a> publicat \u00een 2021 de Administra\u021bia Na\u021bional\u0103 \u201eApele Rom\u00e2ne\u201d, pe baza studiilor realizate \u00eempreun\u0103 cu Institutul Na\u021bional de Hidrologie \u0219i Gospod\u0103rire a Apelor, avertiza c\u0103 schimb\u0103rile climatice vor produce secete mai intense \u0219i de mai lung\u0103 durat\u0103.<\/p>\n

Printre consecin\u021bele identificate se aflau reducerea cantit\u0103\u021bii de ap\u0103 disponibile, deteriorarea calit\u0103\u021bii acesteia \u0219i afectarea biodiversit\u0103\u021bii acvatice.<\/p>\n

Apele Rom\u00e2ne propuneau \u00eenc\u0103 de atunci reutilizarea apelor uzate epurate \u00een agricultur\u0103 \u0219i industrie, adaptarea modului de folosire a terenurilor \u00een zonele cu deficit \u0219i reducerea presiunii asupra rezervelor subterane.<\/p>\n

Mesajul a fost repetat public \u00een 2022 \u0219i 2023. Autorit\u0103\u021bile ar\u0103tau c\u0103 schimb\u0103rile climatice au deja un impact major asupra resurselor de ap\u0103 ale Rom\u00e2niei, prin secete mai lungi \u0219i mai intense, episoade severe de inunda\u021bii \u0219i degradarea calit\u0103\u021bii apei.<\/p>\n

Seceta, trecut\u0103 de Guvern \u00eentre principalele riscuri na\u021bionale<\/h2>\n

Cu o lun\u0103 \u00eenainte de aprobarea strategiei climatice, Guvernul adoptase Strategia Na\u021bional\u0103 de Reducere a Riscurilor de Dezastre pentru perioada 2024\u20132035.<\/p>\n

Documentul include seceta \u00eentre cele zece riscuri majore evaluate la nivel na\u021bional. Pentru secet\u0103 \u0219i incendiile de p\u0103dure, autorit\u0103\u021bile au luat \u00een calcul inclusiv efectele estimate ale schimb\u0103rilor climatice.<\/p>\n

Strategia cerea ministerelor \u0219i administra\u021biilor locale s\u0103 \u00ee\u0219i adapteze propriile planuri la m\u0103surile stabilite la nivel na\u021bional.<\/p>\n

Semnalele ap\u0103reau deja \u0219i \u00een datele din teritoriu. \u00centr-un document prezentat \u00een 2025, Administra\u021bia Bazinal\u0103 de Ap\u0103 Buz\u0103u\u2013Ialomi\u021ba constata o tendin\u021b\u0103 general\u0103 de sc\u0103dere a debitelor medii anuale \u00een perioada 2018\u20132024.<\/p>\n

\u00cen 2024, toate cele 12 sta\u021bii hidrometrice analizate \u00een bazinul Buz\u0103ului au \u00eenregistrat abateri negative de peste 50%. Pe r\u00e2ul C\u00e2ln\u0103u, la Pot\u00e2rniche\u0219ti, debitul mediu anual s-a apropiat de zero, iar fenomene de secare au fost consemnate \u00een 360 de zile.<\/p>\n

Autorii documentului ar\u0103tau c\u0103 valorile extrem de reduse nu erau provocate doar de lipsa precipita\u021biilor din acel an, ci \u0219i de deficitul de ap\u0103 acumulat \u00een anii anteriori.<\/p>\n

Ce trebuia s\u0103 fac\u0103 statul p\u00e2n\u0103 \u00een 2030<\/h2>\n

Strategia climatic\u0103 aprobat\u0103 \u00een 2024 nu se limita la prezentarea riscurilor. Planul de ac\u021biune prevedea evaluarea necesarului de ap\u0103 pentru popula\u021bie, agricultur\u0103, industrie \u0219i produc\u021bia de energie, precum \u0219i identificarea zonelor amenin\u021bate de deficit.<\/p>\n

Printre m\u0103surile prev\u0103zute se aflau:<\/p>\n