{"id":706849,"date":"2026-08-06T10:56:03","date_gmt":"2026-08-06T10:56:03","guid":{"rendered":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=706849"},"modified":"2026-08-06T10:56:03","modified_gmt":"2026-08-06T10:56:03","slug":"de-la-silistea-gumesti-in-eternitate-marin-preda-sau-sfintenia-onestitatii-literare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=706849","title":{"rendered":"De la Sili\u0219tea-Gume\u0219ti \u00een eternitate: Marin Preda sau sfin\u021benia onestit\u0103\u021bii literare"},"content":{"rendered":"
\n
<\/div>\n<\/p><\/div>\n

\u00centr-o zi de 5 august 1922<\/strong>, la Sili\u0219tea-Gume\u0219ti, \u00eentr-un spa\u021biu \u00eenc\u0103 departe de a deveni un reper literar, dar profund marcat de munca p\u0103m\u00e2ntului \u0219i de asprimea vie\u021bii rurale, se n\u0103\u0219tea cel care avea s\u0103 schimbe literatura rom\u00e2n\u0103. Provenind dintr-o familie numeroas\u0103, Preda a sim\u021bit pe propria piele asprimea unei existen\u021be \u00een care supravie\u021buirea era singura filosofie acceptat\u0103, \u00eens\u0103 spiritul s\u0103u a c\u0103utat dincolo de brazd\u0103, spre lumina c\u0103r\u021bii.<\/span><\/p>\n

Numele s\u0103u de familie<\/strong>, purtat dup\u0103 mam\u0103, ascunde o poveste tipic rom\u00e2neasc\u0103 depre birocra\u021bie \u0219i sacrificiu, p\u0103rin\u021bii s\u0103i nefiind c\u0103s\u0103tori\u021bi legal pentru ca Joi\u021ba Preda s\u0103 nu-\u0219i piard\u0103 pensia de v\u0103duv\u0103 de r\u0103zboi. Aceast\u0103 mic\u0103 inginerie social\u0103 a fost prima lec\u021bie despre supravie\u021buirea \u00een fa\u021ba sistemului, o tem\u0103 pe care scriitorul o va rafina ulterior \u00een marile sale romane.<\/span><\/p>\n

Copil\u0103ria<\/strong> i-a fost un amestec de munc\u0103 la c\u00e2mp \u0219i lectur\u0103 furat\u0103 printre r\u00e2ndurile de porumb, purt\u00e2nd cu el permanent dorin\u021ba de a \u00een\u021belege \u201ede ce\u201d \u0219i \u201ecum\u201d se mi\u0219c\u0103 roti\u021bele unei lumi care p\u0103rea imuabil\u0103, dar care st\u0103tea s\u0103 explodeze sub presiunea istoriei.<\/span><\/p>\n

Educa\u021bia<\/strong> sa a fost un parcurs al obstacolelor dep\u0103\u0219ite prin voin\u021b\u0103 pur\u0103, de la \u00eenv\u0103\u021b\u0103torul care \u00eei \u00eemprumuta manuale pe care tat\u0103l s\u0103u, Tudor C\u0103l\u0103ra\u0219u, nu \u0219i le permitea, p\u00e2n\u0103 la liceul din Alexandria sau \u0219coala normal\u0103 din Abrud. \u00cen Cristur-Odorhei, profesorul Justin Salan\u021biu i-a intuit geniul, prezic\u00e2ndu-i un viitor m\u0103re\u021b, \u00eentr-un moment \u00een care t\u00e2n\u0103rul Marin era doar un \u201evis\u0103tor\u201d \u00een clas\u0103, pierdut printre teoreme \u0219i texte clasice. Aceste experien\u021be transilv\u0103nene aveau s\u0103 pun\u0103 bazele form\u0103rii sale ca intelectual, oferindu-i o perspectiv\u0103 mult mai larg\u0103 dec\u00e2t cea strict regional\u0103, teleorm\u0103nean\u0103.<\/span><\/p>\n

Plecarea la Bucure\u0219ti<\/strong>, realizat\u0103 f\u0103r\u0103 niciun sprijin financiar sau moral din partea familiei, a reprezentat gestul s\u0103u de independen\u021b\u0103 total\u0103 \u0219i intrarea \u00eentr-o aren\u0103 a supravie\u021buirii urbane. Aici, t\u00e2n\u0103rul de 20 de ani a sim\u021bit gustul amar al foamei \u0219i al singur\u0103t\u0103\u021bii, dormind prin tramvaie sau prin mansarde obscure, dar p\u0103str\u00e2nd intact\u0103 flac\u0103ra scrisului. Aceast\u0103 perioad\u0103 de priva\u021biuni crunte a fost, de fapt, marea prob\u0103 a caracterului s\u0103u, momentul \u00een care \u201evia\u021ba ca o prad\u0103\u201d a fost \u00eembl\u00e2nzit\u0103 prin for\u021ba cuv\u00e2ntului, preg\u0103tind terenul pentru ceea ce avea s\u0103 devin\u0103 cea mai solid\u0103 oper\u0103 narativ\u0103 a secolului XX.<\/span><\/p>\n

\u00cen prim\u0103vara anului 1942<\/strong>, Marin Preda p\u0103\u0219ea \u00een redac\u021bia ziarului \u201eTimpul\u201d, ocup\u00e2nd un post modest de corector, dar purt\u00e2nd \u00een geant\u0103 manuscrisele care vor schimba fa\u021ba prozei rom\u00e2ne\u0219ti. Debutul cu schi\u021ba \u201eP\u00e2rlitu\u201d a fost sc\u00e2nteia care a aprins un foc ce nu s-a mai stins niciodat\u0103, fiind urmat de texte care dovedeau o maturitate timpurie uluitoare, precum \u201eSalc\u00e2mul\u201d sau \u201eNoaptea\u201d. Mai mult dec\u00e2t simple exerci\u021bii de stil, aceste scrieri scurte <\/span>reprezentau radiografii ale sufletului uman aflat \u00een momente de criz\u0103<\/span>, surprinse cu un ochi clinic \u0219i o inim\u0103 plin\u0103 de compasiune.<\/span><\/p>\n

Colaborarea cu marii intelectuali ai vremii<\/strong>, precum Eugen Lovinescu sau Ion Vinea, i-a oferit lui Preda legitimitatea necesar\u0103 \u00eentr-un mediu literar adesea refractar la \u201eintru\u0219ii\u201d din mediul rural. Participarea la \u0219edin\u021bele cenaclului \u201eSbur\u0103torul\u201d a fost testul suprem, unde citirea nuvelei \u201eCalul\u201d a st\u00e2rnit o admira\u021bie sincer\u0103, manuscrisul fiind cump\u0103rat pe loc de Dinu Nicodin. Aceast\u0103 recunoa\u0219tere din partea elitelor i-a confirmat c\u0103 direc\u021bia sa, o proz\u0103 realist\u0103, dens\u0103, lipsit\u0103 de idiliz\u0103ri false, este cea corect\u0103 pentru o na\u021biune care trecea prin trauma r\u0103zboiului.<\/span><\/p>\n

Perioada sa la Institutul de Statistic\u0103 \u0219i ulterior la \u201eEvenimentul Zilei\u201d i-a oferit acces la un volum imens de date despre realitatea social\u0103 a Rom\u00e2niei, date pe care mintea sa de geniu le-a filtrat prin sita literaturii. Preda a \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 numere sufletele \u00eenainte de a le da via\u021b\u0103 pe h\u00e2rtie, \u00een\u021beleg\u00e2nd c\u0103 adev\u0103rul literar trebuie s\u0103 fie dublat de o cunoa\u0219tere profund\u0103 a contextului istoric. Schi\u021ba \u201eRotila\u201d sau articolele din \u201eVremea r\u0103zboiului\u201d reflect\u0103 un autor implicat, atent la vibra\u021bia str\u0103zii \u0219i la delirul colectiv care cuprinsese societatea \u00een anii \u201940.<\/span><\/p>\n

\u00cen ciuda succesului incipient, Preda a r\u0103mas un <\/span>mare singuratic <\/span><\/strong>\u00een peisajul literar bucure\u0219tean, refuz\u00e2nd s\u0103 se lase \u00eenregimentat \u00een grupuri de interese \u0219i c\u0103ut\u00e2ndu-\u0219i permanent vocea autentic\u0103. Aceast\u0103 perioad\u0103 de acumul\u0103ri interne a fost esen\u021bial\u0103 pentru gesta\u021bia lung\u0103 a marelui s\u0103u proiect epic, fiindc\u0103 t\u00e2n\u0103rul scriitor \u00een\u021belesese deja c\u0103 marea literatur\u0103 se extrage din propria suferin\u021b\u0103 \u0219i din observarea minu\u021bioas\u0103 a celuilalt. \u00cen locul statutului de simplu narator, \u0219i-a asumat rolul de interpret al destinului rom\u00e2nesc, pe care l-a purtat cu o seriozitate aproape mistic\u0103.<\/span><\/p>\n

Anul 1955 marcheaz\u0103 publicarea primului volum din \u201eMorome\u021bii\u201d<\/strong>, lucrarea care avea s\u0103 devin\u0103 instantaneu un reper \u0219i \u00eel va consacra drept maestru incontestabil. Ilie Moromete, personajul central, este \u00een realitate Tudor C\u0103l\u0103ra\u0219u, tat\u0103l scriitorului, dar transfigurat \u00eentr-un arhetip al \u021b\u0103ranului-filosof, capabil de o ironie fin\u0103 \u0219i de o contemplare socratic\u0103 a lumii. Din punct de vedere filologic, romanul este o capodoper\u0103 a dialogului \u0219i a pauzelor semnificative, \u00een care \u201epoiana lui Iocan\u201d reprezint\u0103 centrul universului unde se discut\u0103 marea politic\u0103 global\u0103 prin prisma pre\u021bului la gr\u00e2u.<\/span><\/p>\n

T\u0103ierea salc\u00e2mului<\/strong>, scen\u0103 celebr\u0103 \u0219i simbol al ordinii ancestrale, prefigureaz\u0103 sf\u00e2r\u0219itul unei lumi \u0219i \u00eenceputul unei ere a incertitudinii, \u00een care r\u0103bdarea timpului se sf\u00e2r\u0219e\u0219te brusc. Preda a surprins cu o acurate\u021be chirurgical\u0103 modul \u00een care istoria intr\u0103 \u00een casele oamenilor f\u0103r\u0103 s\u0103 bat\u0103 la u\u0219\u0103, distrug\u00e2nd leg\u0103turile de familie \u0219i for\u021b\u00e2nd individul la alegeri imposibile. <\/span>Pentru prima dat\u0103 \u00een literatura noastr\u0103, \u021b\u0103ranul nu mai era o victim\u0103 pl\u00e2ng\u0103rea\u021b\u0103 sau un rebel impulsiv, <\/span>devenea un om de o complexitate intelectual\u0103 uluitoare<\/span>, care tr\u0103ia drama pierderii \u201elini\u0219tii\u201d interioare.<\/span><\/p>\n

Al doilea volum al romanului<\/strong>, ap\u0103rut ulterior, a continuat aceast\u0103 fresc\u0103 social\u0103, ar\u0103t\u00e2nd modul \u00een care colectivizarea \u0219i noua ordine politic\u0103 au m\u0103cinat definitiv fibra satului tradi\u021bional. Niculae Moromete, fiul cel mic, devine exponentul noii genera\u021bii care \u00eencearc\u0103 s\u0103 g\u0103seasc\u0103 un sens \u00eentr-o lume care \u0219i-a pierdut reperele, reprezent\u00e2nd \u00een mare m\u0103sur\u0103 alter-ego-ul autorului. Lupta dintre tat\u0103 \u0219i fiu cap\u0103t\u0103 semnifica\u021bia unei confrunt\u0103ri \u00eentre dou\u0103 viziuni asupra lumii: cea a contempla\u021biei libere \u0219i cea a ac\u021biunii subordonate unei ideologii, dep\u0103\u0219ind dimensiunea unui simplu conflict \u00eentre genera\u021bii.<\/span><\/p>\n

Rezonan\u021ba operei lui Preda vine din faptul c\u0103 nu a inventat personaje<\/strong>, ci le-a eliberat din realitate, oferindu-le o via\u021b\u0103 ve\u0219nic\u0103 \u00eentre copertele c\u0103r\u021bilor sale. A\u0219a cum Michelangelo spunea c\u0103 doar \u00eel scoate pe David din piatr\u0103, Preda a scos sufletul rom\u00e2nesc din colbul Teleormanului \u0219i l-a pus \u00een lumina reflectoarelor europene. F\u0103r\u0103 \u201eMorome\u021bii\u201d, am fi fost un popor mai s\u0103rac suflete\u0219te, mai egoist \u0219i mult mai indiferent la propria noastr\u0103 istorie mic\u0103, cea care se scrie la marginea \u0219an\u021bului sau la umbra unui salc\u00e2m care st\u0103 s\u0103 cad\u0103.<\/span><\/p>\n

Marin Preda a fost un scriitor profund implicat \u00een via\u021ba civic\u0103<\/strong>, navig\u00e2nd cu o abilitate ie\u0219it\u0103 din comun prin apele tulburi ale regimului comunist, f\u0103r\u0103 a-\u0219i sacrifica integritatea artistic\u0103. De\u0219i a de\u021binut func\u021bii importante la Uniunea Scriitorilor \u0219i a condus editura \u201eCartea Rom\u00e2neasc\u0103\u201d, a transformat aceste pozi\u021bii \u00een scuturi de ap\u0103rare pentru valorile literare autentice. \u00centr-o epoc\u0103 a \u201elimbii de lemn\u201d, Preda a reu\u0219it s\u0103 scrie o limb\u0103 rom\u00e2n\u0103 vie, capabil\u0103 s\u0103 exprime adev\u0103ruri dureroase printre r\u00e2ndurile cenzurate.<\/span><\/p>\n

Momentul confrunt\u0103rii sale cu Nicolae Ceau\u0219escu<\/strong>, relatat de Adrian P\u0103unescu, \u00een care scriitorul a amenin\u021bat cu sinuciderea dac\u0103 realismul socialist va fi reintrodus obligatoriu, r\u0103m\u00e2ne un act de eroism intelectual rar. Preda \u0219tia c\u0103 arta nu poate supravie\u021bui \u00eentr-o cu\u0219c\u0103 ideologic\u0103 \u0219i a fost gata s\u0103-\u0219i pun\u0103 via\u021ba pe mas\u0103 pentru a salva libertatea de crea\u021bie a unei \u00eentregi genera\u021bii. Acest curaj izvora dintr-o onestitate funciar\u0103 fa\u021b\u0103 de menirea sa de scriitor, \u00een\u021beleas\u0103 ca o slujire a adev\u0103rului, deasupra oric\u0103rei obedien\u021be politice.<\/span><\/p>\n

\u00cen 1974, alegerea sa ca membru corespondent al Academiei Rom\u00e2ne<\/strong> a consfin\u021bit recunoa\u0219terea oficial\u0103 de care se bucura, \u00een timp ce publicul \u00eel pre\u021buia, recunosc\u00e2ndu-l drept vocea care rostea g\u00e2ndurile tuturor. Alegerea sa ca deputat \u00een 1980 a fost, de asemenea, o \u00eencercare de a folosi p\u00e2rghiile puterii pentru a-\u0219i ajuta comunitatea natal\u0103 din Teleorman, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd fidel r\u0103d\u0103cinilor sale p\u00e2n\u0103 la final. Preda a \u00een\u021beles c\u0103 un scriitor mare este un \u201einstitutor\u201d al na\u021biunii sale, un om care trebuie s\u0103 fie prezent acolo unde se iau deciziile, pentru a tempera nebunia puterii cu rigoarea moral\u0103 a spiritului.<\/span><\/p>\n

Rela\u021bia sa cu cenzura<\/strong> a fost un continuu joc de \u0219ah, o negociere permanent\u0103 pentru fiecare paragraf din c\u0103r\u021bi, precum \u201eIntrusul\u201d sau \u201eMarele singuratic\u201d. Maestru al cuvintelor, a \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 foloseasc\u0103 parabola \u0219i sub\u00een\u021belesul ca instrumente de rezisten\u021b\u0103, reu\u0219ind s\u0103 publice opere care, \u00een mod normal, ar fi fost interzise. Aceast\u0103 lupt\u0103 t\u0103cut\u0103 l-a epuizat, dar i-a conferit \u0219i un statut moral unic \u00een ochii cititorilor, care st\u0103teau la cozi imense pentru a-i cump\u0103ra c\u0103r\u021bile, v\u0103z\u00e2nd \u00een ele at\u00e2t literatur\u0103, c\u00e2t \u0219i acte de curaj civic.<\/span><\/p>\n

Apari\u021bia romanului \u201eDelirul\u201d<\/strong> \u00een 1975 a provocat un cutremur \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103, Preda av\u00e2nd \u00eendr\u0103zneala de a prezenta profilul moral al generalului Ion Antonescu \u00eentr-o lumin\u0103 uman\u0103 \u0219i obiectiv\u0103. Aceast\u0103 spargere a tabuurilor istorice a atras imediat m\u00e2nia Securit\u0103\u021bii \u0219i a istoricilor oficiali ai regimului, dar a consolidat pozi\u021bia autorului ca martor al adev\u0103rului integral. Romanul exploreaz\u0103 mecanismele puterii \u0219i ale r\u0103zboiului, ar\u0103t\u00e2nd modul \u00een care individul este strivit de angrenaje geopolitice pe care nu le poate controla, \u00eentr-un \u201edelir\u201d colectiv ce anuleaz\u0103 ra\u021biunea.<\/span><\/p>\n

\u201e<\/strong>Cel mai iubit dintre p\u0103m\u00e2nteni\u201d<\/strong>, publicat \u00een 1980, cu doar c\u00e2teva luni \u00eenainte de moartea sa, reprezint\u0103 testamentul politic \u0219i literar al lui Marin Preda. Prin destinul lui Victor Petrini, scriitorul face o analiz\u0103 devastatoare a \u201eerei tic\u0103lo\u0219ilor\u201d din perioada stalinist\u0103, deconstruind teroarea, dela\u021biunea \u0219i umilin\u021ba la care a fost supus\u0103 intelectualitatea rom\u00e2n\u0103. Este un roman total, o fresc\u0103 a durerii \u0219i a iubirii imposibile, care a fost retras din libr\u0103rii aproape imediat dup\u0103 apari\u021bie, devenind astfel un obiect de cult \u0219i o dovad\u0103 a fricii pe care o inspira cuv\u00e2ntul liber.<\/span><\/p>\n

Proza sa de maturitate atinge o densitate filosofic\u0103 excep\u021bional\u0103<\/strong>, pendul\u00e2nd \u00eentre introspec\u021bia dur\u0103 \u0219i observa\u021bia social\u0103 de tip balzacian. Preda analizeaz\u0103 corup\u021bia sufletului sub presiunea puterii, ar\u0103t\u00e2nd modul \u00een care ideologia poate deforma realitatea p\u00e2n\u0103 la punctul \u00een care omul devine o simpl\u0103 umbr\u0103 a propriei sale con\u0219tiin\u021be. Victor Petrini este expresia revoltei t\u0103cute a omului care \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u0219i p\u0103streze \u201ep\u0103rerea\u201d \u00eentr-o lume ce impune supunerea necondi\u021bionat\u0103.<\/span><\/p>\n

Temele singur\u0103t\u0103\u021bii \u0219i ale izol\u0103rii, explorate \u0219i \u00een \u201eMarele singuratic\u201d<\/strong>, devin \u00een opera sa de maturitate strig\u0103te de alarm\u0103 \u00eempotriva dezumaniz\u0103rii. Preda a \u00een\u021beles c\u0103 tragedia suprem\u0103 const\u0103 \u00een moartea spiritului \u0219i \u00een dispari\u021bia capacit\u0103\u021bii de a iubi, ideea central\u0103 fiind aceea c\u0103 \u201edac\u0103 dragoste nu e, nimic nu e\u201d. Plasat\u0103 la finalul ultimei sale mari opere, aceast\u0103 sentin\u021b\u0103 biblic\u0103 \u00ee\u0219i p\u0103streaz\u0103 for\u021ba de avertisment \u00eentr-o lume care pare s\u0103 alunece tot mai ad\u00e2nc \u00een cinism \u0219i indiferen\u021b\u0103.<\/span><\/p>\n

Sf\u00e2r\u0219itul lui Marin Preda<\/strong>, survenit \u00een noaptea de 15 spre 16 mai 1980 la Palatul Mogo\u0219oaia, r\u0103m\u00e2ne unul dintre cele mai mari mistere nerezolvate ale istoriei noastre contemporane. Condi\u021biile suspecte, raportul medico-legal ambiguu \u0219i contextul politic tensionat au dat na\u0219tere nenum\u0103ratelor scenarii despre un posibil asasinat comandat de for\u021bele oculte ale regimului. Plecarea sa fulger\u0103toare, la doar 57 de ani, a l\u0103sat literatura rom\u00e2n\u0103 orfan\u0103 de cel mai important arhitect al ei, \u00eentr-un moment \u00een care autorul mai avea \u00eenc\u0103 multe adev\u0103ruri de rostit.<\/span><\/p>\n

Mo\u0219tenirea sa literar\u0103 a dep\u0103\u0219it rapid grani\u021bele \u021b\u0103rii<\/strong>, fiind tradus\u0103 \u00een zeci de limbi \u0219i inclus\u0103 \u00een antologii universale de la Paris la New York sau Tokyo. Preda a reu\u0219it s\u0103 fac\u0103 din specificul rom\u00e2nesc o tem\u0103 universal\u0103, dovedind c\u0103 drama unui \u021b\u0103ran din Sili\u0219tea-Gume\u0219ti este la fel de profund\u0103 ca a oric\u0103rui personaj din literatura universal\u0103. Ecraniz\u0103rile operelor sale, de la \u201eMorome\u021bii\u201d lui Stere Gulea la \u201eCel mai iubit dintre p\u0103m\u00e2nteni\u201d al lui \u0218erban Marinescu, au adus personajele sale \u0219i mai aproape de inima poporului, oferindu-le chipuri de neuitat.<\/span><\/p>\n

Ast\u0103zi, Centrul Memorial de la Sili\u0219tea-Gume\u0219ti \u0219i busturile ridicate \u00een diverse ora\u0219e sunt doar semne exterioare ale unei prezen\u021be mult mai profunde: continuitatea spiritului s\u0103u \u00een modul \u00een care g\u00e2ndim \u0219i ne raport\u0103m la istorie.<\/span> Marin Preda ne-a oferit oglinda \u00een care s\u0103 ne privim f\u0103r\u0103 m\u0103\u0219ti, ne-a \u00eenv\u0103\u021bat rigoarea moral\u0103 \u0219i ne-a ar\u0103tat c\u0103 un scriitor nu este doar un produc\u0103tor de fic\u021biune, asemenea unui paznic al demnit\u0103\u021bii umane. O con\u0219tiin\u021b\u0103 ne\u00eengenuncheat\u0103 a literaturii rom\u00e2ne\u0219ti, el este cel care ne-a salvat timpul, transform\u00e2nd \u201eobsedantul deceniu\u201d dintr-o gaur\u0103 neagr\u0103 a istoriei \u00eentr-o pagin\u0103 de aur a literaturii.<\/span><\/p>\n

Privind retrospectiv, la 104 ani de la na\u0219terea sa<\/strong>, \u00een\u021belegem c\u0103 Marin Preda este mai viu ca niciodat\u0103 \u00een paginile care ne provoac\u0103 s\u0103 fim mai buni, mai aten\u021bi \u0219i mai pu\u021bin egoi\u0219ti. El r\u0103m\u00e2ne singurul \u201ecel mai iubit dintre p\u0103m\u00e2nteni\u201d care a reu\u0219it s\u0103 pun\u0103 \u00een palma cititorului inima unui \u00eentreg popor, oferindu-ne \u0219ansa de a ne reg\u0103si verticalitatea \u00eentr-o lume care tinde constant s\u0103 ne striveasc\u0103 identitatea sub t\u0103v\u0103lugul uit\u0103rii. Marin Preda s-a impus at\u00e2t ca autor de geniu, c\u00e2t \u0219i ca instan\u021b\u0103 moral\u0103, transform\u00e2nd actul scrisului \u00eentr-o form\u0103 de m\u00e2ntuire prin adev\u0103r \u0219i determin\u00e2nd posteritatea s\u0103-i recunoasc\u0103 vocea drept singurul ecou autentic al unei istorii ce p\u0103rea condamnat\u0103 la t\u0103cere. F\u0103r\u0103 rigoarea sa filologic\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 curajul s\u0103u existen\u021bial, am fi r\u0103t\u0103cit ast\u0103zi \u00eentr-un de\u0219ert de cuvinte goale, lipsi\u021bi de reperele unei lumi \u00een care bun\u0103tatea \u0219i dragostea sunt singurele certitudini permanente. S\u0103-l recitim, deci, dar nu ca pe o relicv\u0103 a trecutului, asemenea unui contemporan ve\u0219nic, mereu capabil s\u0103 vorbeasc\u0103 prezentului, care ne prive\u0219te prin lentila miopiei sale vizionare, amintindu-ne c\u0103, \u00een final, singura avere care nu poate fi confiscat\u0103 de \u201eera tic\u0103lo\u0219ilor\u201d este spiritul liber \u0219i curat.<\/span><\/p>\n

Dup\u0103 ce \u00eenchizi ultima pagin\u0103 a unui roman de Marin Preda<\/strong>, sim\u021bi cum lumea se a\u0219az\u0103 altfel \u00een tine, cu o greutate \u0219i o claritate pe care doar marii mae\u0219tri ai spiritului o pot induce. El nu a fabricat personaje din cerneal\u0103 \u0219i h\u00e2rtie, asemenea unor simple crea\u021bii literare, le-a eliberat din blocul de marmur\u0103 al realit\u0103\u021bii noastre na\u021bionale, a\u0219a cum Michelangelo l-a eliberat pe David din piatra \u00een care st\u0103tea ascuns. Moromete, Victor Petrini, Niculae \u0219i Matilda continu\u0103 s\u0103 reflecte condi\u021bia uman\u0103 asemenea unor cioburi de oglind\u0103, \u00een care se reg\u0103sesc r\u0103nile \u0219i speran\u021bele fiec\u0103ruia dintre noi. F\u0103r\u0103 Marin Preda, am fi fost mult mai distan\u021bi, mai indiferen\u021bi \u0219i, probabil, mult mai egoi\u0219ti, r\u0103t\u0103cind \u00eentr-o istorie pe care n-am fi avut curajul s\u0103 o \u00een\u021belegem pe deplin. Ast\u0103zi, la 104 ani de la na\u0219terea sa, \u00eei aducem mul\u021bumire pentru c\u0103 ne-a \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 fim aten\u021bi cu ceilal\u021bi \u0219i pentru c\u0103 ne-a l\u0103sat mo\u0219tenire testamentul suprem al umanit\u0103\u021bii: <\/span><\/p>\n

\u201eDac\u0103 dragoste nu e, nimic nu e.\u201d<\/span><\/strong><\/p>\n

Marin Preda (1922-1980)<\/span> \u2013 un secol de lumin\u0103 peste \u00eentunericul obsedant al deceniilor.<\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00centr-o zi de 5 august 1922, la Sili\u0219tea-Gume\u0219ti, \u00eentr-un spa\u021biu \u00eenc\u0103 departe de a deveni un reper literar, dar profund marcat de munca p\u0103m\u00e2ntului \u0219i de asprimea vie\u021bii rurale, se … Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":706850,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"Default","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/706849"}],"collection":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=706849"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/706849\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/706850"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=706849"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=706849"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=706849"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}