{"id":707495,"date":"2026-08-10T12:06:03","date_gmt":"2026-08-10T12:06:03","guid":{"rendered":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=707495"},"modified":"2026-08-10T12:06:03","modified_gmt":"2026-08-10T12:06:03","slug":"romania-se-invarte-n-cerc-vicios-cu-deficitul-si-nu-si-nu-i-se-permite-o-viteza-de-convergenta-sustinuta-fata-de-tarile-dezvoltate-ce-este-gresit","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=707495","title":{"rendered":"Rom\u00e2nia se \u00eenv\u00e2rte-n cerc (vicios) cu deficitul \u0219i nu-\u0219i (nu i se) permite o vitez\u0103 de convergen\u021b\u0103 sus\u021binut\u0103 fa\u021b\u0103 de \u021b\u0103rile dezvoltate. Ce este gre\u0219it?"},"content":{"rendered":"
\n
<\/div>\n<\/p><\/div>\n

Am scris de mai multe ori \u00een analizele publicate \u00een mediafax.ro<\/strong> \u2013 consolidarea fiscal-bugetar\u0103 inteligent\u0103 se implementeaz\u0103 ac\u021bion\u00e2nd simultan asupra num\u0103r\u0103torului Deficit bugetar (reducerea risipei la cheltuieli<\/em> \u2013 nu prin t\u0103ieri de cheltuieli productive sau investi\u021biile \u00een medici profesori, cercetare, cultur\u0103 \u0219i nu povara pus\u0103 95% pe cei vulnerabili \u0219i cre\u0219terea ponderii veniturilor la buget<\/em> \u2013 nu print axe mai mari tot \u00een spinarea contribuabililor corec\u021bi ci prin cre\u0219terea colect\u0103rii, reducerea arieratelor \u0219i a evaziunii fiscale, dar \u0219i prin taxarea mai mare a activit\u0103\u021bilor speculative \u0219i a bog\u0103\u021biei) \u0219i numitorului PIB efectiv sau \/ \u0219i PIB poten\u021bial \u2013 men\u021bin\u00e2nd capacitatea productiv\u0103 a economiei, sprijinind polii de competitivitate\/ motoarele de cre\u0219tere ale economiei s\u0103 nu cad\u0103.<\/p>\n

\u00cen ultimul an Rom\u00e2nia a avut o abordare gre\u0219it\u0103, atingerea \u021bintelor de deficit pun\u00e2nd la p\u0103m\u00e2nt economia real\u0103 \u0219i submin\u00e2nd consisten\u021ba viitoare a consolid\u0103rii finan\u021belor publice. S-a sacrificat viitorul pentru a raporta atingerea unor \u021binte pe termen scurt, cu suportarea unor costuri importante.<\/p>\n

Da, Rom\u00e2nia urmeaz\u0103 o consolidare fiscal-bugetar\u0103 pentru reducerea deficitului bugetar, confom angajamentelor asumate \u00een Planul Na\u021bional Bugetar Structural 2025-2031. Implement\u00e2nd cea mai dur\u0103 corec\u021bie fiscal bugetar\u0103 pe cheltuieli din Uniunea European\u0103, Rom\u00e2nia \u021binte\u0219te un deficit de 6,2% din PIB (cash) \u0219i 6% din PIB (ESA) \u00een acest an \u0219i de 5,1% din PIB (cash) \u0219i 5,2% din PIB (ESA) \u00een 2027. Sunt \u021binte mai ambi\u021bioase dec\u00e2t cele prev\u0103zute \u00een PNBS 2025-2031, adic\u0103 6,4% din PIB (ESA) \u00een acest an \u0219i 5,7% din PIB (ESA) \u00een 2027. Despre oportunitatea cre\u0219terii vitezei de ajustare, costurile \u0219i beneficiile asociate \u00eentr-o alt\u0103 analiz\u0103.<\/p>\n

Ca \u0219i celelate \u021b\u0103ri din Europa Central\u0103 \u0219i de Est, Rom\u00e2nia alterneaz\u0103 ciclic perioadele cu deficite efective mai mari de 3% din PIB cu unele cu deficite mai mici relativ la acest prag. Cineva care ar privi la suprafa\u021b\u0103 evolu\u021bia deficitului bugetar efectiv, ar observa \u201dciclicitatea\u201d, succesiunea \u00eentre perioadele \u201ds\u0103n\u0103toase\u201d \u0219i cele \u201dbolnave\u201d \u00een ceea ce prive\u0219te finan\u021bele publice ale Rom\u00e2niei. Ar spune c\u0103 totul este \u00een regul\u0103, ciclicitatea exist\u0103 de c\u00e2nd lumea.<\/p>\n

<\/p>\n

Altcineva ar spune \u201dhai s\u0103 d\u0103m la o parte influen\u021ba ciclului economic\u201d. Normal c\u0103 atunci c\u00e2nd economia merge bine, \u00een perioade de boom economic, veniturile la buget cresc (consum mai mare, investi\u021bii mai mari, ocupare mai bun\u0103) \u0219i posibil s\u0103 fie deficite mai mici sau chiar excedente. Este ra\u021bional, ca atunci c\u00e2nd toate merg prost \u00een economie, s\u0103 reg\u0103sim deficite bugetare mai mari. Astfel, s\u0103 vedem partea structural\u0103, adic\u0103 evolu\u021bia deficitului bugetar structural (\u0219i mai riguros, a deficitului bugetar structural corectat cu absorb\u021bia), cea care \u00eenl\u0103tur\u0103 influen\u021bele ciclice \u0219i ne dezv\u0103luie starea real\u0103 a finan\u021belor publice (Tabel 2).<\/p>\n

<\/p>\n

Un analist bun ar privi cifrele de mai jos \u0219i ar confirma c\u0103 de fapt sunt pu\u021bini anii \u00een care putem vorbi de finan\u021be publice \u201ds\u0103n\u0103toase\u201d (deficit bugetar structural \u00een PIB potential mai mic de 1% din PIB pentru \u021b\u0103rile cu datorii mici \u0219i 0,5% pentru \u021b\u0103rile cu datorii mari), datele oficiale disponibile \u00een baza de date Eurostat ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 \u00een ultimii 17 ani dintre \u021b\u0103rile ECE doar Cehia (7 ani), Rom\u00e2nia (2 ani) \u0219i Slovacia (1 an) au respectat regula trecut\u0103 \u00een Tratatul privind stabilitatea, coordonarea \u0219i guvernan\u021ba \u00een Uniunea Economic\u0103 \u0219i Monetar\u0103 (TSCG) (regul\u0103 intrat\u0103 \u00een vigoare la 1 ian 2013 dar \u00eenlocuit\u0103 \u00een practic\u0103 postpandemie).<\/p>\n

Am putea spune c\u0103, de fapt, aceste \u021b\u0103ri \u2013 \u0219i o s\u0103 vedem de ce, mai ales Rom\u00e2nia, sunt prinse \u00eentr- o capcan\u0103, se afl\u0103 \u00eentr-un cerc vicios. Dar singura cauz\u0103 s\u0103 fie aceea c\u0103 Rom\u00e2nia nu implementeaz\u0103 \u201dpolitici bune \u00een timpuri bune\u201d sau sunt multiple cauze relevante care \u021bin Rom\u00e2nia \u00een acest cerc vicios?<\/p>\n

\u00cencerc r\u0103spunsul la aceast\u0103 \u00eentrebare \u00een cele ce urmeaz\u0103. Voi \u00eencepe prin a explica nevoia de consolidare fiscal-bugetar\u0103 \u00een cazul Rom\u00e2niei, de ce nu-\u0219i permite \u0219i nu i se permite altfel.  Voi ar\u0103ta de ce Rom\u00e2nia are un \u201dmodel\u201d unic \u00een UE \u2013 se dore\u0219te o \u201d\u021bar\u0103 ca afar\u0103\u201d, cu servicii publice oocidentale, dar cu venituri bugetare ca-n paradis fiscal. Voi continua argument\u00e2nd lipsa de sustenabilitate a consolid\u0103rii fiscal-bugetare actuale, despre \u201doboseala fiscal-bugetar\u0103\u201d inerent\u0103 \u0219i costurile de oportunitate economice \u0219i sociale ridicate, asociate unor progrese din ce \u00een ce mai mici \u00een procesul de consolidare. Voi ar\u0103ta de ce nu este s\u0103n\u0103tos s\u0103 blamezi sprijinul pentru relansarea economic\u0103 a motoarelor poli de competitivitate. La final, voi detalia de ce consider c\u0103 distribuirea \u0219i redistribuirea sunt inechitabile, efectul fiind acela c\u0103 Rom\u00e2nia se deprofesionalizeaz\u0103 accelerat.<\/p>\n

    \n
  1. Da, Rom\u00e2nia trebuia s\u0103 implementeze o consolidare fiscal-bugetar\u0103, dar una inteligent\u0103.<\/strong> Rom\u00e2nia nu-\u0219i permite (\u0219i nu i se permite) o convergen\u021b\u0103 structural\u0103 sus\u021binut\u0103.<\/strong> Nu se pune \u00een discu\u021bie nevoia de reducere a ponderii deficitului bugetar \u00een PIB la un nivel care s\u0103 stabilizeze datoria guvernamental\u0103 \u00een PIB. Spre deosebire de alte \u021b\u0103ri din regiune, Rom\u00e2nia nu are marj\u0103 de dezvoltare sus\u021binut\u0103 a convergen\u021bei reale prin perioade medii \u00een care s\u0103 \u00eenregistreze deficite bugetare ridicate. Nu poate face un salt de modernizare prin investi\u021bii astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 \u201dard\u0103 etape\u201d \u00een reducerea decalajelor de dezvoltare cu \u021b\u0103rile bogate din UE. Aceasta chiar dac\u0103 analiza convergen\u021bei \u021b\u0103rilor dezvoltate spre standardele pe care noi le admir\u0103m acum indic\u0103 perioade recurente cu deficite medii \/ ridicate, \u00een mare parte nesustenabile (Tabel 3).<\/li>\n<\/ol>\n

    <\/p>\n

    Dezvoltarea cere investi\u021bii ridicate, acestea conduc la deficite ridicate, iar acumularea de deficite ridicate \u00eenseamn\u0103 datorii ridicate (cel pu\u021bin pe termen scurt \u0219i mediu). Nu degeaba media \u00een Zona Euro la datorie este de 89% din PIB, Italia are 139% din PIB \u0219i va dep\u0103\u0219i la anul Grecia, Fran\u021ba are 118% din PIB, Belgia 109% din PIB, Spania 101% din PIB \u0219i a\u0219a mai departe (Infografic 1). Reprezint\u0103 o acumulare a deficitelor, de multe ori nesustenabile, din trecut. \u00cen mare m\u0103sur\u0103 acumulare de deficite din cauza sau datorit\u0103 \u2013 depinde din ce unghi prive\u0219ti \u2013 salturilor investi\u021bionale \u0219i cre\u0219terii remuner\u0103rii lucr\u0103torilor.<\/p>\n

    <\/em><\/p>\n

    Rom\u00e2nia este \u021binut\u0103 de respectarea regulilor fiscal-bugetare, de sanc\u021biuni efective. Rom\u00e2nia are un rating prost (din 2011 este evaluat\u0103 la un singur nivel peste junk!) \u0219i \u00een consecin\u021b\u0103, costuri de \u00eemprumut total nerezonabile, care nu permit perioade medii cu deficite de peste 3-4% din PIB. Mai mult, Rom\u00e2nia are printre cele mai mari costuri ale proximit\u0103\u021bii fa\u021b\u0103 de r\u0103zboiul din Ucraina \u0219i trebuie s\u0103 fac\u0103 sacrificii foarte mari pentru a finan\u021ba cheltuielile cu \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea demografic\u0103 \u0219i angajamentele de \u00eenarmare, cheltuieli structurale ce afecteaz\u0103 puternic sustenabilitatea datoriei pe termen mediu \u0219i lung.<\/p>\n

    Ca \u0219i concluzie par\u021bial\u0103, Rom\u00e2nia ar trebui s\u0103 g\u0103seasc\u0103 acel echilibru necesar \u00eentre s\u0103n\u0103tatea finan\u021belor publice \u0219i men\u021binerea unei viteze sus\u021binute de convergen\u021b\u0103 real\u0103.<\/p>\n

      \n
    1. Modelul rom\u00e2nesc este unic \u00een UE \u2013 \u201dvrem o \u021bar\u0103 ca afar\u0103\u201d \u00eens\u0103 pe un model specific \u2013 \u201dcheltuieli ca-n \u021b\u0103rile dezvoltate cu venituri la buget ca-n paradisurile fiscale\u201d. <\/strong>Pe de o parte dorim \u201ds\u0103 tr\u0103im ca afar\u0103, ca \u00een \u021b\u0103rile dezvoltate\u201d, dar pe de alt\u0103 parte \u201ds\u0103 nu creasc\u0103 deficitul \u0219i s\u0103 nu ne \u00eemprumut\u0103m\u201d. Adic\u0103 Rom\u00e2nia s\u0103 func\u021bioneze cu cheltuieli la nivelul unui \u201dstat social, al bun\u0103st\u0103rii\u201d (oricum este departe de a\u0219a ceva!) cu venituri la nivel de paradis fiscal (Infografic 2). Suntem cu 11 pp din PIB mai jos fa\u021b\u0103 de media UE \u0219i cu 6,4 pp mai jos dec\u00e2t media veniturilor bugetare din \u021b\u0103rile Europei Centrale \u0219i de Est. Ceteris paribus, la aceea\u0219i pondere a cheltuielilor \u00een PIB, dac\u0103 Rom\u00e2nia avea veniturile bugetare \u00een PIB la nivelul mediei din \u021b\u0103rilor ECE, \u00een 2026 ie\u0219eam pe deficit zero, chiar cu un mic excedent. Ceteris paribus, la aceea\u0219i pondere a cheltuielilor \u00een PIB, dac\u0103 Rom\u00e2nia avea veniturile bugetare la nivelul mediei din \u021b\u0103rile UE, \u00een 2026 eram pe excedent de 5% din PIB. Nimeni din arcul guvernamental nu v\u0103 va spune sau explica asta.<\/li>\n<\/ol>\n

       <\/em><\/p>\n

      Din p\u0103cate, Rom\u00e2nia a\u0219eaz\u0103 cre\u0219terile de taxe \u0219i impozite tot pe contribuabilii corec\u021bi (se biciuie calul care trage p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd acesta ajunge s\u0103 moar\u0103 din colaps de efort) \u00een timp ce evaziunea fiscal\u0103 persist\u0103 la 8-10% din PIB, c\u00e2t bugetele anuale adunate de la Educa\u021bie, S\u0103n\u0103tate \u0219i Cultur\u0103.<\/p>\n

        \n
      1. Strategia fiscal-bugetar\u0103 a Ministerului Finan\u021belor arat\u0103 o consolidare fiscal-bugetar\u0103, dar pe termen mediu <\/strong>\u0219i lung este<\/strong> lipsit\u0103 de elemente structurale. <\/strong>Evolu\u021bia ponderii cheltuielilor bugetare \u00een PIB \u0219i a veniturilor bugetare \u00een PIB prezentat\u0103 \u00een Strategia Fiscal Bugetar\u0103 2026-2028<\/a> indic\u0103 o form\u0103 de U \u00eentors, ceea ce denot\u0103 o consolidare tranzitorie \u0219i nu una structural\u0103. Ponderea veniturilor bugetare (cash) a crescut de la 32,7% din PIB \u00een anii 2023 \u0219i 2024 la 34,7% din PIB \u00een 2025 \u0219i un estimat de 36% din PIB \u00een 2026 (greu de ob\u021binut). Faptul c\u0103 este ceva tranzitoriu (bazat \u00eendeosebi pe absorb\u021bia banilor din fonduri europene \u0219i PNRR \u0219i cre\u0219terile de taxe \u0219i impozite, ultimele vizibil ineficiente \u0219i inechitabile) se vede \u00een evolu\u021bia estimat\u0103 pentru urm\u0103torii doi ani \u2013 ponderea veniturilor \u00een PIB va sc\u0103dea abrupt la 34,2% \u00een 2027 \u0219i 33,7% din PIB \u00een 2028. Lipsa de sustenabilitate a consolid\u0103rii fiscal-bugetare se vede \u0219i la cheltuieli \u2013 de la o pondere de 41,3% din PIB (cash) \u00een anul 2024 la 42,4% din PIB \u00een acest an \u0219i o reducere abrupt\u0103 la 39,3% din PIB \u00een anul 2027 \u0219i 37,9% din PIB \u00een anul 2028. Greu de crezut \u0219i ob\u021binut a\u0219a ceva \u00een condi\u021biile unei \u201doboseli\u201d fiscale \u0219i sociale generate de \u00eenghe\u021barea pensiilor \u0219i a salariilor bugetarilor \u0219i reducerea record a puterii de cump\u0103rare din ultimul an precum \u0219i \u00een situa\u021bia respect\u0103rii angajamentelor de accelerare a cheltuielilor pentru \u00eenzestrare militar\u0103. Pentru a analiza sustenabilitatea consolid\u0103rii fiscal-bugetare ne putem uita \u0219i la structura ei dup\u0103 3 ani (2028 vs 2025) \u2013 ajustarea de 3,4 pp din PIB la deficit (cash) provine integral din ajustarea pe cheltuieli (efectul \u00eenghe\u021b\u0103rii pensiilor, reducerii remuner\u0103rii bugetarilor, reducerea investi\u021biilor din buget s.a). Prognoza MF indic\u0103 o sc\u0103dere a ponderii cheltuielilor \u00een PIB (cash) de 4,5 puncte procentuale \u0219i, \u00een loc de o cre\u0219tere a veniturilor bugetare \u00een PIB (din relansarea activit\u0103\u021bii economice, \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea colect\u0103rii \u0219i reducerea evaziunii fiscale, \u00eencasarea arieratelor recuperabile la buget etc) prevede o sc\u0103dere a acestora de la 34,7% din PIB \u00een 2025 la 33,7% din PIB \u00een 2028 (metodologie cash) (Tabel 4).<\/li>\n<\/ol>\n

        <\/p>\n

        Sursa: Strategia Fiscal Bugetar\u0103 2026-2028, www.mfinante.ro<\/a><\/p>\n

        Ve\u021bi spune, ok, dar \u201dcocoa\u0219a\u201d vine din fondurile europene \u0219i PNRR. Pot fi de acord, \u00eens\u0103 \u0219i Polonia, de exemplu acceseaz\u0103 fonduri din programele europene. Iat\u0103 evolu\u021bia comparativ\u0103 a ponderii veniturilor bugetare \u00een PIB (metodologie ESA), conform datelor oficiale din baza de date AMECO, a Comisiei Europene.<\/p>\n

        <\/p>\n

        \u00cen anul 2027 fa\u021b\u0103 de 2026, \u00een Polonia ponderea veniturilor bugetare cre\u0219te cu 02pp din PIB iar \u00een Rom\u00e2nia scade cu 0,6pp din PIB (Tabel 5).<\/p>\n

          \n
        1. Rom\u00e2nia se va confrunta cu \u201doboseala fiscal-bugetar\u0103\u201d. F\u0103r\u0103 reformarea consistent\u0103 a sistemului fiscal \u0219i reducerea evaziunii fiscale, Rom\u00e2niei \u00eei va fi foarte greu s\u0103 ajung\u0103 la un deficit bugetar structural primar care s\u0103 stabilizeze \/ reduc\u0103 ponderea datoriei \u00een PIB. <\/strong>Utiliz\u00e2nd analiza sustenabilit\u0103\u021bii datoriei realizat\u0103 de Comisia European\u0103\/DG ECFIN, Rom\u00e2nia ar trebui s\u0103 ajung\u0103, \u00een condi\u021bii macroeconomice normalizate, la un surplus primar structural de aproximativ 1% din PIB pentru a stabiliza ponderea datoriei publice \u00een PIB. \u00cen Planul Na\u021bional Bugetar Structural 2025-2031, Rom\u00e2nia s-a angajat c\u0103 va ajunge la un sold primar structural (simplificat, soldul primar minus cheltuielile cu dob\u00e2nzile) de minus 3,3% din PIB \u00een 2026, urm\u00e2nd ca pasul de \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire s\u0103 fie de cite 1pp din PIB \u00een fiecare dintre urm\u0103torii ani (traiectoria angajat\u0103 \u00eenseamn\u0103 deficit bugetar primar structural de 2,3% din PIB \u00een 2027, 1,3% din PIB \u00een 2028, 0,3% din PIB \u00een 2029, urm\u00e2nd ca \u00een 2030 s\u0103 se ajung\u0103 la un excedent primar structural de 0,7% din PIB iar \u00een 2031 la unul de 1,7% din PIB).<\/li>\n<\/ol>\n

          Cum se va putea face o ajustare a balan\u021bei primare structurale de 1pp din PIB anual \u00een condi\u021biile \u00een care economia real\u0103 a Rom\u00e2niei este la p\u0103m\u00e2nt (prognozele indic\u0103 sc\u0103dere \u00een acest an \u0219i cre\u0219tere firav\u0103 \u00een 2027 a PIB real, iar CE prognozeaz\u0103 \u00een PNBS o sc\u0103dere a ratei de cre\u0219tere a PIB potential\u2026), avem venituri fiscale (\u0219i per total bugetare) analoge \u021b\u0103rilor tip paradis fiscal, evaziunea este imens\u0103, iar pe cheltuieli vin puternic presiunile legate de \u00eenarmare \u0219i \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea demografic\u0103?<\/p>\n

           <\/p>\n

            \n
          1. O economie \u201dca soarele de pe cer\u201d \u00een discursurile guvernamentale, dar se blameaz\u0103 orice sprijin acordat industriei, construc\u021biilor, sectorului IT etc.<\/strong> Ne dorim s\u0103 avem o economie competitiv\u0103, dar blam\u0103m orice stimul pentru Productivism (cre\u0219terea produc\u021biei, a investi\u021biilor \u0219i ocup\u0103rii aici, \u00een Rom\u00e2nia, indiferent de ac\u021bionariat). Asta de\u0219i datele oficiale ale MInisterului Finan\u021belor indic\u0103 \u00een mod clar un factor de multiplicare \u00eentre 3 \u0219i 9 \u00eentre investi\u021biile totale efectuate \u0219i banii rambursa\u021bi prin schemele \u021bintite de ajutor de stat pentru industrie \u0219i un factor de multiplicare \u00eentre 2,2 \u0219i 4,4 \u00eentre sumele de bani \u00eencasate ca impozite \u0219i taxe din investi\u021biile sus\u021binute din schema de ajutor de stat \u0219i sumele de ajutor rambursate din buget.<\/li>\n<\/ol>\n

             <\/p>\n

              \n
            1. Sistemul fiscal-bugetar face ca distribuirea \u0219i redistribuirea s\u0103 fie inechitabile.<\/strong> Rom\u00e2nia se deprofesionalizeaz\u0103 accelerat.<\/strong> \u00cen timpurile bune valoarea ad\u0103ugat\u0103 se \u00eemparte conform principiului \u201dmult la pu\u021bini, pu\u021bin la mul\u021bi\u201d, iar \u00een timpurile proaste povara se pune \u00een spatele celor mul\u021bi \u0219i vulnerabili (a\u0219a s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een timpul crizei financiare \u0219i \u00een pandemie, a\u0219a se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u0219i acum). Se love\u0219te puternic \u00een capitalul autohton \u0219i IMM-uri, categorii care nu pot rezista la \u0219ocuri economice de intensitate moderat\u0103 (nu au rezilien\u021ba financiar\u0103 a companiilor mari, puternice). Sunt dorite servicii publice de calitate, \u201dca-n Occident\u201d, sisteme de s\u0103n\u0103tate \u0219i educa\u021bie \u201dca afar\u0103\u201d, dar se r\u0103cne\u0219te zgomotos atunci c\u00e2nd se \u00eencearc\u0103 convergen\u021ba cu salariile de acolo \u2013 inclusiv pentru a opri exodul \u201dcreierelor\u201d din Rom\u00e2nia. Scade puternic \u00eencrederea \u00een elite \/ profesioni\u0219ti, dar cresc turmele care \u00eei urmeaz\u0103 pe \u201dpretutindenari\u201d \u2013 omniscien\u021bii pricepu\u021bi la toate, de la politic\u0103, economie, fotbal \u0219i p\u00e2n\u0103 la energie \u0219i chiar medicin\u0103. Rom\u00e2nia se deprofesionalizeaz\u0103 cu o vitez\u0103 ame\u021bitoare.<\/li>\n<\/ol>\n

              A arunca vina pe guvern\u0103rile anterioare \u00een condi\u021biile \u00een care m\u0103ririle de deficit s-au dus pe cre\u0219terea investi\u021biilor \u00een infrastructur\u0103 (autostr\u0103zi, drumuri, poduri), educa\u021bie, s\u0103n\u0103tate s.a, pe cofinan\u021barea proiectelor din fonduri europene, pe finan\u021barea recalcul\u0103rii pensiilor (pentru a restabili echitatea) \u0219i a cre\u0219terii salariilor (mai ales la profesori, medici \u0219i militari) este, din nou, o dovad\u0103 de ipocrizie \u0219i ignoran\u021b\u0103. Rom\u00e2nia trebuia \u0219i trebuie s\u0103 \u00ee\u0219i m\u0103reasc\u0103 viteza de convergen\u021b\u0103 real\u0103 c\u0103tre statele dezvoltate europene, mai ales atunci c\u00e2nd ai avut \/ ai la dispozi\u021bie fonduri europene structurale \u0219i de coeziune pentru a face asta.<\/p>\n

              Azi Rom\u00e2nia se sufoc\u0103, are nevoie de schimbarea modelului de g\u00e2ndire, economic, social \u0219i politic. Da, Rom\u00e2nia are nevoie s\u0103 implementeze o consolidare fiscal-bugetar\u0103, dar nu una care s\u0103 deterioreze iremediabil fundamentele dezvolt\u0103rii economice \u0219i sociale, ci de una care s\u0103 reduc\u0103 risipa de orice fel \u0219i s\u0103 dr\u0103muiasc\u0103 fiecare leu provenit din taxe \u0219i impozite, dar s\u0103 \u00eencaseze integral impozitele \u0219i taxele \u0219i s\u0103 reduc\u0103 evaziunea fiscal\u0103. Are nevoie de un sistem fiscal echitabil, unul care s\u0103 genereze venituri mai mari, pentru a se putea cheltui mai mult pentru investi\u021bii \u0219i servicii publice de calitate.<\/p>\n

              Rom\u00e2nia nu mai poate r\u0103m\u00e2ne \u00een cercul vicios postdecembrist venituri bugetare mici \u2013 cheltuieli bugetare mici, cu acumul\u0103ri de deficite \u0219i datorie. Propaganda eroilor salvatori nu \u021bine nici de educa\u021bie mai bun\u0103, nici de o s\u0103n\u0103tate mai bun\u0103, nicidecum de o bun\u0103stare mai mare. Trebuie f\u0103cute ni\u0219te alegeri structurale, altfel Rom\u00e2nia merge cu vitez\u0103 \u00eenapoi, spre periferia UE, dup\u0103 ce \u00een ultimii ani a avut cea mai ridicat\u0103 vitez\u0103 de convergen\u021b\u0103 real\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

              Am scris de mai multe ori \u00een analizele publicate \u00een mediafax.ro \u2013 consolidarea fiscal-bugetar\u0103 inteligent\u0103 se implementeaz\u0103 ac\u021bion\u00e2nd simultan asupra num\u0103r\u0103torului Deficit bugetar (reducerea risipei la cheltuieli \u2013 nu prin … Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":707496,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"Default","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/707495"}],"collection":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=707495"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/707495\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/707496"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=707495"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=707495"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=707495"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}