{"id":709417,"date":"2026-08-22T05:27:04","date_gmt":"2026-08-22T05:27:04","guid":{"rendered":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=709417"},"modified":"2026-08-22T05:27:04","modified_gmt":"2026-08-22T05:27:04","slug":"acum-169-de-ani-romania-avea-prima-rafinarie-din-lume-era-prima-tara-producatoare-de-titei-iar-bucurestiul-era-primul-oras-iluminat-cu-petrol-lampant-cand-s-a-introdus-curentul-in-capitala","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=709417","title":{"rendered":"Acum 169 de ani, Rom\u00e2nia avea prima rafin\u0103rie din lume, era prima \u021bar\u0103 produc\u0103toare de \u021bi\u021bei, iar Bucure\u0219tiul era primul ora\u0219 iluminat cu petrol lampant. C\u00e2nd s-a introdus curentul \u00een Capital\u0103"},"content":{"rendered":"<div class=\"sgb-google-buttons\">\n<div class=\"display-flex justify-center google-logo\"><img decoding=\"async\" loading=\"lazy\" class=\"mg-x-auto\" width=\"30\" height=\"30\" src=\"https:\/\/microscopemedia.com\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/acum-169-de-ani-romania-avea-prima-rafinarie-din-lume-era-prima-tara-producatoare-de-titei-iar-bucurestiul-era-primul-oras-iluminat-cu-petrol-lampant-cand-s-a-introdus-curentul-in-capitala.png\" alt><\/div>\n<\/p><\/div>\n<p id=\"p-0\">Rom\u00e2nia a \u00eenregistrat, \u00een 1857, trei premiere mondiale remarcabile, conform surselor istorice \u0219i materialelor expuse la Muzeul Petrolului, \u00eenfiin\u021bat la Ploie\u0219ti, \u00een inima perimetrului cu primele exploat\u0103ri petroliere.<\/p>\n<div class=\"single__inline-gallery color-white mg-bottom-20 bg-black padding-5 md:rounded-10\">\n<div class=\"md:rounded-5 display-grid xs:grid-cols-2 grid-cols-3 gap-5\">\n<div class=\"single__inline-gallery-image relative column-span-2 row-span-2\">\n                <a href=\"https:\/\/www.mediafax.ro\/poze\/acum-169-de-ani-romania-avea-prima-rafinarie-din-lume-era-prima-tara-producatoare-de-titei-iar-bucurestiul-era-primul-oras-iluminat-cu-petrol-lampant-cand-s-a-introdus-curentul-in-capitala-23794175\"><br \/>\n                    <img decoding=\"async\" loading=\"lazy\" src=\"https:\/\/microscopemedia.com\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/acum-169-de-ani-romania-avea-prima-rafinarie-din-lume-era-prima-tara-producatoare-de-titei-iar-bucurestiul-era-primul-oras-iluminat-cu-petrol-lampant-cand-s-a-introdus-curentul-in-capitala.jpg\" width=\"700\" height=\"450\"><br \/>\n                <\/a>\n                            <\/div>\n<div class=\"single__inline-gallery-image relative \">\n                <a href=\"https:\/\/www.mediafax.ro\/poze\/acum-169-de-ani-romania-avea-prima-rafinarie-din-lume-era-prima-tara-producatoare-de-titei-iar-bucurestiul-era-primul-oras-iluminat-cu-petrol-lampant-cand-s-a-introdus-curentul-in-capitala-23794175\"><br \/>\n                    <img decoding=\"async\" loading=\"lazy\" src=\"https:\/\/microscopemedia.com\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/acum-169-de-ani-romania-avea-prima-rafinarie-din-lume-era-prima-tara-producatoare-de-titei-iar-bucurestiul-era-primul-oras-iluminat-cu-petrol-lampant-cand-s-a-introdus-curentul-in-capitala-1.jpg\" width=\"700\" height=\"450\"><br \/>\n                <\/a>\n                            <\/div>\n<\/p><\/div>\n<\/p><\/div>\n<p id=\"p-1\">Istoria industriei petroliere rom\u00e2ne\u0219ti \u00eencepe la jum\u0103tatea secolului al XIX, c\u00e2nd pe actualul teritoriu na\u021bional se \u00eenregistrau evenimente unicat \u00een lume.<\/p>\n<p id=\"p-2\">Mai exact, \u00een anul 1857, \u00een \u0162\u0103rile Rom\u00e2ne se \u00eenregistra oficial prima produc\u0163ie industrial\u0103 de petrol din lume, tot atunci intra \u00een func\u0163iune la Ploie\u0219ti prima rafin\u0103rie de petrol de tip industrial din lume, iar Bucure\u0219tiul devenea primul ora\u0219 din lume iluminat public cu petrol lampant.<\/p>\n<h2 id=\"chapter-0\">Cum a evoluat produc\u021bia de \u021bi\u021bei<\/h2>\n<p id=\"p-3\">Prima produc\u021bie de \u021bi\u021bei a fost de 275 de tone, a\u0219a cum arat\u0103 material-sintez\u0103 \u201eIndustria Petrolului \u0219i Gazului \u00een Rom\u00e2nia: Tradi\u0163ie \u0218i Oportunitate Strategic\u0103\u201d, realizat de specialistul Radu Dud\u0103u, Energy Policy Group, pe baza documentelost istorice, pentru Federa\u0163ia Patronal\u0103 de Petrol \u0219i Gaze, \u00een prezent <a href=\"https:\/\/www.fpe.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/11\/8-Raport_FPPG_Industria_petrolului_gazului_Dec_2014-1.pdf\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">Federa\u021bia Patronal\u0103 a Energiei<\/a>.<\/p>\n<p id=\"p-4\">Cele mai mari cantit\u0103\u0163i s-au ob\u0163inut atunci \u00een regiunile D\u00e2mbovi\u0163a \u0219i Prahova (Coliba\u0219i, Valea Lung\u0103, Dr\u0103g\u0103neasa, Filipe\u0219tii de P\u0103dure, P\u0103cure\u0163i, Bu\u0219tenari, M\u0103gureni, Mati\u0163a, \u0162intea, B\u0103icoi \u0219i C\u00e2mpina), Bac\u0103u (Solon\u0163, Luc\u0103ne\u0219ti, Te\u0163cani, Zeme\u0219, C\u00e2mpeni \u0219i Moine\u0219ti) \u0219i Buz\u0103u (Arb\u0103na\u0219i, Lop\u0103tari, Fundul S\u0103r\u0103\u0163ii \u2013 azi S\u0103rata Monteoru).<\/p>\n<p id=\"p-5\">Potrivit lui Radu Dud\u0103u, \u00een perioada 1857-1900, produc\u021bia de \u021bi\u021bei se ridica la 1,5 milioane tone (mt) \u0219i a ocupat locul cinci \u00een lume dup\u0103 cea a SUA, Rusiei, Mexicului \u0219i Indiilor Olandeze. Rom\u00e2nia era, al\u0103turi de regiunea Baku, o surs\u0103 major\u0103 de \u0163i\u0163ei din Bazinul M\u0103rii Negre.<\/p>\n<p id=\"p-6\">Un punct de inflexiune \u00een evolu\u021bia industriei petroliere din Rom\u00e2nia a fost atunci c\u00e2nd a \u00eenceput s\u0103 atrag\u0103, \u00een ultimul deceniu al secolului al XIX-lea, capital interna\u0163ional care a stat la baza rafin\u0103riilor care exist\u0103, prin succesoarele lor, par\u021bial \u0219i \u00een prezent.<\/p>\n<ul>\n<li>Astfel, \u00een 1895 a \u00eenceput la C\u00e2mpina construc\u021bia rafin\u0103riei Steaua Rom\u00e2n\u0103, una dintre cele mai mari din Europa la acea dat\u0103, cu capital al Deutsche Bank. \u00cen 2021 a intrat \u00een faliment.<\/li>\n<li>\u00cen 1904, Standard Oil a \u00eentemeiat Societatea Rom\u00e2no-American\u0103, \u201estr\u0103buna\u201d Rafin\u0103riei Teleajen, cump\u0103rat\u0103 \u00een 1998 de Lukoil. Actuala <span><a href=\"https:\/\/www.mediafax.ro\/economic\/lukoil-ia-in-calcul-intrarea-in-insolventa-a-rafinariei-petrotel-care-sunt-argumentele-si-scopul-declansarii-procedurii-nota-interna-a-companiei-surse-exclusive-23793956\">rafin\u0103rie Petrotel<\/a><\/span> ar urma s\u0103 intre \u00een insolven\u021b\u0103, m\u0103sur\u0103 care este considerat\u0103 singura care poate salva rafin\u0103ria, care poate \u0219i va proteja societatea \u0219i, ca atare, va oferi protec\u021bia \u0219i r\u0103gazul necesar pentru relansarea activit\u0103\u021bii, conform unei note interne ob\u021binute \u00een exclusivitate de reporterul Mediafax.<\/li>\n<li>\u00cen acela\u0219i an, Deutsche Bank a construit rafin\u0103ria Vega, care este \u00een func\u021biune \u0219i \u00een prezent, operat\u0103 de Rompetrol, al\u0103turi de cea mai mare rafin\u0103rie din \u021bar\u0103, <span><a href=\"https:\/\/www.mediafax.ro\/economic\/rompetrol-intensifica-masurile-de-optimizare-energetica-prioritatea-grupului-kmgi-ramane-mentinerea-rafinariilor-petromidia-si-vega-in-parametri-optimi-de-operare-23792532\">Petromidia N\u0103vodari<\/a><\/span>.<\/li>\n<li>Un an mai t\u00e2rziu, grupul bancar Rotschild \u00eenfiin\u0163a Societatea Aquila Franco-Rom\u00e2n\u0103, care a luat \u00een folosin\u0163\u0103 rafin\u0103ria din Plopeni.<\/li>\n<li>\u00cen 1908, Royal Dutch Shell \u00eentemeia Societatea Astra care, dup\u0103 doi ani, fuziona cu compania Regatul Rom\u00e2n sub numele de Astra Rom\u00e2n\u0103. \u00cen 1910 se construie\u0219te rafin\u0103ria Orion, cu capital britanic, iar Aquila Franco-Rom\u00e2n\u0103 d\u0103 \u00een func\u0163iune la Ploie\u0219ti rafin\u0103ria Columbia, arat\u0103 sursa citat\u0103.<\/li>\n<li>\u00cen 1919 se \u00eenfiin\u021beaz\u0103 Societatea Creditul Minier, care dezvolt\u0103 Rafin\u0103ria Brazi, precursoarea actualei Rafin\u0103rii Petrobrazi, operat\u0103 de <span><a href=\"https:\/\/www.mediafax.ro\/economic\/omv-petrom-a-incheiat-primul-trimestru-din-2026-cu-un-profit-net-in-scadere-cu-4-cat-de-mare-este-riscul-generat-de-conflictul-din-orientul-mijlociu-23728822\">OMV Petrom<\/a><\/span>, dup\u0103 privatizarea din 2004.<\/li>\n<\/ul>\n<p id=\"p-7\">Documentele oficiale consemneaz\u0103 cum, p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul celui de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial, companiile interna\u0163ionale aveau s\u0103 domine industria petrolier\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, at\u00e2t din punct de vedere al capitaliz\u0103rii \u0219i tehnologiei, c\u00e2t \u0219i al produc\u0163iei al capacit\u0103\u0163ii de rafinare.<\/p>\n<p id=\"p-8\">Astfel, \u00een 1914, investi\u0163iile \u00een Rom\u00e2nia erau distribuite astfel: 27,4% capital german; 47,9% anglo-olandez; 6,2% american; 8,6% franco-belgian; 1,8% italian; 8,1% rom\u00e2nesc. Capitalul \u0219i knowhow-ul occidental au dus la cre\u0219terea de \u0219apte ori a produc\u0163iei \u00een 1910 fa\u0163\u0103 de 1900.<\/p>\n<p id=\"p-9\">Potrivit documentelor citate, un aport pozitiv a avut finalizarea, \u00een 1895, construc\u0163iei c\u0103ii ferate Bucure\u0219ti-Constan\u0163a, fapt ce f\u0103cea posibil exportul de \u0163i\u0163ei la Marea Neagr\u0103. Constan\u0163a de\u0163inea unul dintre marile porturi petroliere ale lumii, prev\u0103zut cu rezervoare, pompe de desc\u0103rcare a vagoanelor cistern\u0103 \u0219i pompe de \u00eenc\u0103rcare a tancurilor petroliere. Nevoia de a conecta bazinele petrolifere ale Prahovei \u0219i D\u00e2mbovi\u0163ei de terminalele maritime \u0219i fluviale (Cernavod\u0103 \u0219i Br\u0103ila) a impus drept prioritar proiectul unei conducte de petrol. Astfel, oleoductul B\u0103icoi-Constan\u0163a, proiectat de Anghel Saligny, a fost finalizat \u00een 1919.<\/p>\n<ul>\n<li>\u00centre 1911 \u0219i 1920, produc\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 de \u0163i\u0163ei a fost a cincea \u00een lume, cobor\u00e2nd pe locul \u0219apte \u00een deceniul urm\u0103tor. Cre\u0219terea a fost spectaculoas\u0103 \u00een anii 1930, ajung\u00e2nd \u00een 1936 la v\u00e2rful interbelic de 8,7 mt \u2013 locul patru dup\u0103 SUA, Rusia \u0219i Venezuela. \u00cen anii 1930, exporturile rom\u00e2ne\u0219ti de produse petroliere au dep\u0103\u0219it frecvent 50% din produc\u0163ie.<\/li>\n<li>At\u00e2t \u00een Primul c\u00e2t \u0219i \u00een cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, petrolul rom\u00e2nesc a reprezentat un obiectiv strategic al Germaniei. \u00cen noiembrie 1916, \u00een \u00eencercarea de a bloca accesul german la petrolul Prahovei, serviciile secrete britanice au organizat, cu acordul autorit\u0103\u0163ilor rom\u00e2ne, o mare opera\u0163iune de sabotaj, arunc\u00e2nd \u00een aer sondele \u0219i rafin\u0103riile regiunii. Au fost distruse circa 800.000 tone de \u0163i\u0163ei \u0219i 70 de rafin\u0103rii.<\/li>\n<li>Sub control german, produc\u0163ia avea s\u0103 revin\u0103 \u00een 1918 la 80% fa\u0163\u0103 de nivelul anului 1914. \u00cen 1940, petrolul rom\u00e2nesc asigura 58% din importurile germane. La 1 august 1943, for\u0163ele aeriene americane au bombardat rafin\u0103riile prahovene \u00eentr-o opera\u0163iune cunoscut\u0103 istoric sub numle \u201eTidal Wave\u201d (Val nimicitori \u2013 n.r.), condiderat\u0103 de speciali\u0219ti drept \u00eendr\u0103znea\u0163\u0103, dar \u00een cele din urm\u0103 ineficient\u0103 din punct de vedere strategic.<\/li>\n<li>La sf\u00e2r\u0219itul lui 1944, industria na\u0163ional\u0103 de \u0163i\u0163ei \u0219i gaze era distrus\u0103 \u00een propor\u0163ie de 50-60%. \u00cen 1945, sub domina\u0163ia Uniunii Sovietice, au fost instituite sovromurile, \u00eentreprinderi mixte sovieto-rom\u00e2ne ce aveau ca scop recuperarea datoriilor Rom\u00e2niei fa\u0163\u0103 de URSS. Primul dintre ele a fost Sovrompetrol, structur\u0103 \u00een care a func\u0163ionat industria petrolier\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 1956, c\u00e2nd aceste entit\u0103\u0163i au fost desfiin\u0163ate.<\/li>\n<li>La 11 iunie 1948, toate companiile de petrol \u0219i gaze au fost na\u0163ionalizate. Dup\u0103 aceast\u0103 dat\u0103, accesul rom\u00e2nesc la tehnologia \u0219i capitalul occidentale a fost blocat. Izolarea a durat dou\u0103 decenii, p\u00e2n\u0103 la pasagera destindere politic\u0103 din 1968, dar nici dup\u0103 aceea Rom\u00e2nia nu \u0219i-a mai putut permite importul de tehnologie de v\u00e2rf, astfel c\u0103 decalajul fa\u0163\u0103 de lumea industrializat\u0103 a persistat.<\/li>\n<li>Produc\u0163ia de \u0163i\u0163ei a ajuns \u00een 1965 la 12,8 mt \u0219i a atins un v\u00e2rf neegalat de 15 mt \u00een 1976 \u0219i 1977, dup\u0103 care a intrat \u00eentr-un declin continuu, ca urmare a exploat\u0103rii intensive: 12 mt \u00een 1980, 8,1 mt \u00een 1990, 7 mt \u00een 1995, 6,3 mt \u00een 2000, 5,5 mt \u00een 2006 \u0219i 4,3 mt \u00een 2013, cobor\u00e2nd sub nivelul produc\u0163iei din 1930, arat\u0103 sursa citat\u0103.<\/li>\n<li>\u00cen anul 2025, Rom\u00e2nia a \u00eenregistrat o <span><a href=\"https:\/\/www.mediafax.ro\/economic\/importurile-de-titei-esentiale-pentru-productia-de-carburantii-a-romaniei-au-scazut-cu-peste-30-kazahstan-pierde-din-cota-urca-azerbaidjan-cat-a-fost-factura-23785511\">produc\u021bie intern\u0103 de \u021bi\u021bei<\/a> <\/span>de 2,472 milioane de tone echivalent petrol (tep), conform datelor centralizate de Institutul Na\u021bional de Statistic\u0103 (INS). Peste 70% din \u021bi\u021beiul folosit de Rom\u00e2nia provine din importuri, iar principala surs\u0103 este Kazahstan, arat\u0103 datelor Institutul Na\u021bional de Statistic\u0103 (INS), analizate de Mediafax.<\/li>\n<\/ul>\n<h2 id=\"chapter-1\">Bucure\u0219tiul, inova\u021bie mondial\u0103 \u00een iluminatul urban<\/h2>\n<p id=\"p-10\">Introducerea l\u0103mpilor cu petrol \u00een Bucure\u0219ti a fost alt\u0103 o premier\u0103 la nivel mondial, iar la Muzeul Petrolului din Ploie\u0219te se afl\u0103 chiar contractul semnat \u00een 1856 \u00eentre Consiliul Municipului Bucure\u0219ti \u0219i Teodor Mehedin\u021beanu pentru iluminare cu 1.000 de l\u0103mpi a ora\u0219ului Bucure\u0219ti pe timp de patru ani.<\/p>\n<p id=\"p-11\">Evenimentul este detaliat \u0219i de Constantin C. Giurescu, \u00een \u201eIstoria Bucure\u0219tilor din cele mai vechi timpuri p\u00een\u0103 \u00een zilele noastre\u201d.<\/p>\n<blockquote readability=\"16\">\n<p id=\"p-12\">\u201eO alt\u0103 inova\u021bie se refer\u0103 la iluminatul orasului, cu l\u0103mpi, \u00een locul vechilor opai\u021be \u0219i lum\u00e2n\u0103ri. Se introduc mai \u00eent\u00e2i, \u00een 1854, de c\u0103tre germanul Carol Knappe, l\u0103mpile cu ulei de rapi\u021b\u0103 \u2013 Teatrul Na\u021bional e unul din beneficiari, iar dup\u0103 numai trei ani, l\u0103mpile cu petrol. La 8 octombrie 1856 se isc\u0103lea contractul prin care Bucure\u0219tii urmau s\u0103 fie lumina\u021bi cu astfel de l\u0103mpi: primul oras din lume care aplica inova\u021bia; Viena o va avea abia \u00een 1859, arat\u0103 istoricul.<\/p>\n<\/blockquote>\n<p id=\"p-13\">\u201eContractantul, Teodor Mehedin\u021beanu, instaleaz\u0103 distileria, cu o capacitate de 2.710 tone anual, la Rifov, l\u00e2ng\u0103 Ploie\u0219ti; ea \u00eencepe s\u0103 func\u021bioneze \u00een martie 1857, iar \u00een mai primele l\u0103mpi cu petrol luminau Bucure\u0219tii\u201d, scria Constantin C. Giurescu.<\/p>\n<p id=\"p-14\">\u201eSe pare c\u0103 prima utilizare a distilatului de petrol ca uleiu de iluminat a avut loc \u00een Romania \u00een 1856. \u00cen acest an, M. Mehedin\u021beanu instala la Rifov, aproape de Ploie\u0219ti, prima distilerie de petrol brut, pentru a ob\u021bine lampantul necesar la iluminatul ora\u0219ului Bucure\u0219ti, care este primul ora\u0219 din lume unde s\u2019a introdus iluminatul public cu petrol distilat. Contractul de iluminat \u00eencheiat \u00eentre M. Mehedin\u021beanu \u0219i prim\u0103ria ora\u0219ului Bucure\u0219ti poart\u0103 data de 8 decembrie 1856 \u0219i intr\u0103 \u00een vigoare la 1 aprilie 1857. \u00cen America, primele rafinerii au fost \u00eenfiin\u021bate \u00een 1859 de Dale d\u2019 Alleghany in asocia\u021bie cu chimistul german Koch; iar in Rusia abia in 1863, de Milikoff\u201d, potrivit lucr\u0103rii <a href=\"https:\/\/www.cesianu-racovitza.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/04\/Cesianu-petrol.pdf\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">\u201eExploatarea petrolului \u00een Rom\u00e2nia\u201d, de I. T\u0103n\u0103sescu \u0219i V Tacit<\/a>.<\/p>\n<p id=\"p-15\">Era o perioad\u0103 efervescent\u0103 din punctul de vedere al inven\u021biilor tehnologice, astfel c\u0103 acestea au fost schimbate \u00eens\u0103 destul de rapid, c\u00e2\u021biva ani mai t\u00e2rziu. Astfe\u0219l, \u00een martie 1868 se \u00eencheie contractul de concesionare a luminatului cu gaz aerian al Bucure\u0219tilor, iar la 31 octombrie\/12 noiembrie 1871 are loc inaugurarea, cu solemnitate, a Uzinei de gaz situate \u00een C\u00e2mpul Filaretului.<\/p>\n<p id=\"p-16\">\u201eProgresul este incontestabil, noul sistem de luminat al ora\u0219ului, mult superior fa\u021b\u0103 de l\u0103mpile cu petrol, atrage aten\u021bia tuturor str\u0103inilor care viziteaz\u0103 ora\u0219ul\u201d, men\u021biona istoricul.<\/p>\n<h2 id=\"chapter-2\">\u201eGazul-petrol era \u0219i pe vremea aia foarte prost\u201d<\/h2>\n<p id=\"p-17\">George Costescu descrie \u00een am\u0103nunt extinderea \u0219i schimb\u0103rile aduse evolu\u021bia sistemului de iluminat \u00een volumul \u201eBucurestii Vechiului Regat\u201d:<\/p>\n<blockquote readability=\"133\">\n<p id=\"p-18\">\u201eO grije mare a municipalit\u0103\u021bei Bucure\u0219tilor de atunci era \u00eens\u0103 aceia a lumin\u0103rei ora\u0219ului.<\/p>\n<p id=\"p-19\">P\u00e2n\u0103 la Noembrie 1871, c\u00e2nd au fost aprinse pe c\u00e2teva din str\u0103zile cele mai centrale \u0219i mai mult umblate felinarele cu lumin\u0103 de \u201egaz aerian\u201d, toate uli\u021bile bucure\u0219tene erau luminate cu g\u0103zoaie, adic\u0103 ni\u0219te l\u0103mpi cu fitil \u0219i cu rezervoriu de tabl\u0103 ce avea capacitatea de o jumatate de litru de petrol.<\/p>\n<p id=\"p-20\">La data ar\u0103tat\u0103 mai sus a fost \u00eencheiat de c\u0103tre C. Panaiot, al doilea Primar al Capitalei, cel dint\u00e2i contract cu o societate englez\u0103 pe ac\u021biuni (The British and Foregin Water and Gas Company Limited), pentru instalarea \u0219i functionarea Uzinei de \u201egaz aerian\u201d, sub direc\u021biunea inginerului Alfred Gotterati. Aceast\u0103 societate a a\u0219ezat \u00eentr\u2019un an conducte pentru alimentarea a vreo 4.000 de felinare pe str\u0103zile cele mai principale, iar p\u00e2n\u0103 la 1880 toate str\u0103zile coloarei de ro\u0219u (subdiviziune administrativ\u0103 anterioar\u0103 sectoarelor \u2013 n.r.) cum \u0219i drumurile ce duceau afar\u0103 din ora\u0219 p\u00e2n\u0103 la bariere erau luminate cu lumina ce o dau ni\u0219te becuri zise \u201e\u00een fluture\u201d, de pe forma pe care o avea lumina flac\u0103rei ce ie\u0219ea cu presiune prin o crest\u0103tur\u0103 a cartu\u0219ului dela cap\u0103tul din felinar al conductei. Uzina se vede \u021bi azi sub poalele Dealului Filaret la st\u00e2nga f\u00e2nt\u0103nei Zodiacului din Pia\u021ba Parcului Carol I.<\/p>\n<p id=\"p-21\">De aceia\u0219i lumin\u0103 \u00een fluture se foloseau \u0219i pr\u0103v\u0103liile ora\u0219ului. Casele particularilor r\u0103m\u0103sese \u00eens\u0103 tot la folosin\u021ba l\u0103mpilor cu petrol, ale c\u0103ror exemplare de lux aveau atunci ma\u0219ini cu fitilul circular \u0219i dau astfel o lumin\u0103 destul de bun\u0103 \u00eenc\u0103perilor casei.<\/p>\n<p id=\"p-22\">Generalizarea luminatului cu gaz aerian s\u2019a f\u0103cut abia prin 1886, dup\u0103 n\u0103scocirea de c\u0103tre germanul Dr. Auer von Welsbach a \u201esitei\u201d incandescent\u0103 care a transformat lumina slab\u0103 a fluturelui \u00eentr-o lumina alb\u0103, mai pl\u0103cut\u0103 chiar dec\u00e2t a multora din becurile electrice de-acum.<\/p>\n<p id=\"p-23\">Generalizarea asta a durat totu\u0219i c\u00e2\u021biva ani de zile deoarece la 1901 Bucure\u0219tii mai aveau \u00eenc\u0103 vreo 112 kilometri de str\u0103zi cu peste 3.000 de felinare cu l\u0103mpi de petrol sau de ulei. Luminatul cu gaz aerian a mai durat c\u00e2tva, apoi a fost \u00eenl\u0103turat \u0219i el de lumina electric\u0103.<\/p>\n<h2 id=\"chapter-3\">Primele imobile cu energie electric\u0103<\/h2>\n<p id=\"p-24\">Aceasta din urm\u0103 a fost introdus\u0103 prima oar\u0103 \u00een Bucure\u0219ti \u00een edificii particulare \u0219i anume, din st\u0103ruin\u021ba Regelui Carol I, pentru sala \u0219i peronul Teatrului Na\u021bional (actualul Hotel Novotel de pe Calea Victoriei \u2013 n.r.) \u00een anul 1882, iar \u00een anul urm\u0103tor la Palatul Regal din ora\u0219 si la cela dela Cotroceni, apoi pentru luminarea gr\u0103dinei Cismegiului.<\/p>\n<p id=\"p-25\">Motoarele generatoare ale curentului necesar acestora erau instalate: unul \u00eentr-o brac\u0103 de lemn din curtea caselor Regelui, din strada V\u0103mei, case pe locul c\u0103rora a f\u0103cut s\u0103 se cl\u0103deasc\u0103 mai t\u00e2rziu Funda\u021biunea Universitar\u0103 ce \u00eei poart\u0103 numele; iar cealalta la \u201eCasa Apelor\u201d care se afl\u0103 exact pe terenul pe care azi se ridic\u0103 Varna-Po\u0219tei. Cam \u00een aceia\u0219i vreme Gara de Nord a fost \u0219i ea luminat\u00e4 electric dela un motor de electricitate instalat la Atelierele G\u0103rei din vecin\u00e4tate.<\/p>\n<p id=\"p-26\">Ora\u0219ul \u00eens\u0103 a dob\u00e2dit aceast\u0103 lumin\u0103 abia \u00een anul 1891, pentru marele Bulevard t\u0103iat sub primariatul lui Em. Protopopescu Pache \u0219i anume dela Obor la Podul D\u00e2mbovi\u021bei dela biserica Sf. Elefterie, av\u00e2nd curentul necesar dela Uzina electric\u0103 ce fusese cl\u0103dit\u0103 l\u00e2ng\u0103 st\u0103vilarul cel nou al G\u00e2rlei dela podul Groz\u0103ve\u0219ti.<\/p>\n<p id=\"p-27\">Cum vedem Capitala noastr\u0103 a adoptat cu grab\u0103 toate noile sisteme de luminare; dar generalizarea \u0219i unificarea \u00eent\u00e2rziau mereu, pe deoparte chiar din cauza schimb\u0103rilor repezi ale sistemelor noi, iar pe de alta pentru c\u0103 restul ora\u0219ului ce se \u00eentindea nevoie mare inc\u0103 pe atunci, s\u0103 poat\u0103 r\u0103m\u00e2ne c\u00e2t mai mult la vechile g\u0103zoaie.<\/p>\n<p id=\"p-28\">Felinarele acestea din urm\u0103, dac\u0103 erau aprinse, se vedeau \u00eentruc\u00e2tva dela distan\u021b\u00ee; aveau \u00eens\u0103 marele cusur c\u0103 nu prea l\u0103sau s\u0103 se vad\u0103 bine \u00een preajma lor. Dar la urma urmei, ce erau ele de vin\u0103?.. Gazul-petrol era \u0219i pe vremea aia foarte prost, mai ales c\u00e2nd era luat \u201e\u00een antipriz\u0103\u201d, deci \u00een cantit\u0103\u021bi mai marl. Apoi, controlul num\u0103trului de felinarele a\u0219ezate pe str\u0103zi era u\u0219or de f\u0103cut, c\u0103 pe alea nu le lua nimenea de-acolo; dar cum s\u0103 controlezi dac\u0103 toate erau aprinse noaptea; \u0219i, chiar de-ar fi fost, dac\u0103 ardeau toate at\u00e2tea ceasuri c\u00e2te era de nevoie?<\/p>\n<p id=\"p-29\">Totusi cu o asemenea treab\u0103 erau \u00eens\u0103rcina\u021bi bietii ipista\u021bi ai Poli\u021biei comunale, cari f\u0103ceau \u201ed\u0103-jurn\u0103 (de jour \u2013 fr.) \u00een fiecare noapte. Fiece subcomisar avea \u00een grija lui c\u00e2te un sector de ora\u0219, de inspectat \u0219i c\u00e2te un vraf de procese-verbale de constatare, de scris.<\/p>\n<h2 id=\"chapter-4\">Pove\u0219ti cu lampagii<\/h2>\n<p id=\"p-30\">Lampagii, oamenii \u201eandiprinorului\u201d, veneau ziua cu scara, din st\u00e2lp \u00een st\u00e2lp, se c\u0103\u021b\u0103rau pe ea la felinar, \u00eel \u0219tergeau pe geamuri cu carpa ce li-se da in fiecare an; abureau \u0219i cur\u0103\u021beau deasemeni sticla dela lamp\u0103, \u00eei potrivea fitilul cu o foarfec\u0103 special\u0103, apoi, c\u00e2nd venea seara, o pornea din nou, din lamp\u0103\u2019n lamp\u0103 s\u0103 le aprind\u0103. Pe unele le mai uita din goan\u0103, pe altele le aprindeau dar nu ardeau ele din pricina gazului, apoi, altele nu erau la num\u0103r de aprins \u00een seara aceia, \u0219i c\u00e2te \u0219i mai c\u0103te\u2026<\/p>\n<p id=\"p-31\">C\u0103ci lampagii nu aveau \u2013 vai ! de capul lor \u2013 numai grija aia. \u00cen aceia\u0219i noapte ei trebuiau s\u0103 mai dea o rait\u0103, dupa ce trecea inspec\u021bia, ca s\u0103 le sting\u0103, din dou\u0103 \u2018n doua sau din trei \u00een trei, de pe cum era situa\u021bian locului. Bietii ipista\u021bi nu aveau nici ei cum prididi a\u0219a control, mai cu seam\u0103 c\u0103 aveau \u0219i ziua de alergat de colo p\u00e2n\u0103 colo cu alte treburi.<\/p>\n<p id=\"p-32\">Ca s\u0103-\u0219i fac\u0103 deci datoria \u00een constiin\u0219\u0103 recurgeau la tot felul de ingeniozitati. Bun\u0103oar\u0103, se opreau pe unde erau c\u00e2rciumile mai pline, \u00eensemnau ce bruma felinare stinse afla p\u00e2n\u0103 acolo, apoi d\u00e2ndu-se \u00een vorb\u0103 cu mu\u0219terii mai auzea de pe la unii \u0219i al\u021bii dac\u0103 pe strazile lor erau sau nu toate felinarele aprinse. Pe urm\u0103 se tr\u0103gea la o mas\u0103 mai retras\u0103 \u0219i se a\u0219ternea pe scris \u201efoile de constatare\u201d a contraven\u021biilor concesiunei la luminat. Uneori treaba mergea \u00een rostul ei, \u0219i atunci se pomenea \u201econtracgiul\u201d cu niste amenzi, de-i mergea fulgii. De cele mai multe ori \u00eens\u0103 ipista\u021bii nu mai r\u0103sbeau cu \u00eendeplinirea misiunei lor \u0219i luminatul str\u0103zilor r\u0103m\u00e2nea pe seama Lunei sau chiar numai a stelelor de pe cer\u201d, scria George Costescu.<\/p>\n<\/blockquote>\n<p id=\"p-33\">Muzeul Petrolului a fost inaugurat \u00een octombrie 1961 \u015fi are un patrimoniu estimat la peste 8.000 de piese muzeale. \u201eEste singurul muzeu de acest gen din Rom\u00e2nia, \u00eenfiin\u0163area sa la Ploie\u015fti fiind o recunoa\u015ftere a statutului ora\u015fului \u00een cadrul industriei petroliere din \u0163ar\u0103 noastr\u0103\u201d, se arat\u0103 pe <a href=\"https:\/\/www.muzbioph.ro\/sectii-muzeale\/sectia-ploiesti\/muzeul-petrolului\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">pagina web<\/a> a institu\u021biei muzeale.<\/p>\n<p id=\"p-34\">Printre cele mai importante exponate se g\u0103sesc utilaje de foraj din lemn sau metalice din secolul al XIX-lea; panouri exemplific\u00e2nd sistemul de solventare selectiv\u0103 cu dioxid de sulf, inventat de Laz\u0103r Edeleanu; h\u0103r\u021bi geologice; mostre mineralogice; felinare cu petrol; macheta primei instala\u021bii de foraj mecanic folosit\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. Totodat\u0103, \u00een patrimoniul Muzeului Petrolului se g\u0103se\u0219te un fond foarte bogat care cuprinde brevete de inven\u021bie, lucr\u0103ri \u0219tiin\u021bifice ce descriu istoricul fabric\u0103rii parafinei, uleiului, benzinelor; albume, scrisori \u0219i fotografii document ale lui Laz\u0103r Edeleanu (considerat fondatorul petrochimiei rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i universale).<\/p>\n<p id=\"p-35\">Din anul 2017 Muzeul Petrolului a trecut sub administra\u0163ia Muzeului Jude\u0163ean de \u015etiin\u0163ele Naturii Prahova \u015fi a fost redeschis vizit\u0103rii \u00een februarie 2018.<\/p>\n<p id=\"p-36\">&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Rom\u00e2nia a \u00eenregistrat, \u00een 1857, trei premiere mondiale remarcabile, conform surselor istorice \u0219i materialelor expuse la Muzeul Petrolului, \u00eenfiin\u021bat la Ploie\u0219ti, \u00een inima perimetrului cu primele exploat\u0103ri petroliere. Istoria industriei &hellip; <a href=\"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=709417\" class=\"more-link\">Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":709418,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"Default","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/709417"}],"collection":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=709417"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/709417\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/709418"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=709417"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=709417"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=709417"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}