{"id":710561,"date":"2026-08-29T07:07:03","date_gmt":"2026-08-29T07:07:03","guid":{"rendered":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=710561"},"modified":"2026-08-29T07:07:03","modified_gmt":"2026-08-29T07:07:03","slug":"vor-putea-nevazatorii-sa-vada-din-nou-exista-speranta-spun-cercetatorii-proteza-moleculara","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=710561","title":{"rendered":"Vor putea nev\u0103z\u0103torii s\u0103 vad\u0103 din nou? Exist\u0103 speran\u021b\u0103, spun cercet\u0103torii: proteza molecular\u0103"},"content":{"rendered":"
\n
<\/div>\n<\/p><\/div>\n

Pentru milioane de oameni, pierderea vederii \u00eencepe \u00eentr-un loc minuscul aflat \u00een partea din spate a ochiului: retina. Aici se g\u0103sesc celule specializate care capteaz\u0103 lumina \u0219i fac posibil primul pas al procesului care ne permite s\u0103 vedem.<\/p>\n

Atunci c\u00e2nd aceste celule mor, a\u0219a cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een unele boli degenerative ale ochiului, lumina continu\u0103 s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00een ochi, dar semnalul de care creierul are nevoie nu mai porne\u0219te pe traseul s\u0103u obi\u0219nuit.<\/p>\n

Cercet\u0103torii \u00eencearc\u0103 de mult\u0103 vreme s\u0103 g\u0103seasc\u0103 o modalitate de a reface aceast\u0103 leg\u0103tur\u0103. Potrivit ScienceDaily<\/a>, o echip\u0103 interna\u021bional\u0103 coordonat\u0103 de Institutul pentru Bioinginerie din Catalonia (IBEC), din Spania, a reu\u0219it s\u0103 fac\u0103 un pas important: a creat molecule care reac\u021bioneaz\u0103 la lumin\u0103 \u0219i pot prelua o parte din func\u021bia celulelor pierdute.<\/p>\n

Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 le descriu drept \u201eproteze moleculare\u201d.<\/p>\n

Nu este vorba despre o protez\u0103 \u00een sensul obi\u0219nuit al cuv\u00e2ntului. \u201eProteza\u201d este, \u00een acest caz, o molecul\u0103 \u2013 at\u00e2t de mic\u0103 \u00eenc\u00e2t poate fi administrat\u0103 sub forma unui medicament \u2013 care ajut\u0103 circuitul r\u0103mas \u00een retin\u0103 s\u0103 reac\u021bioneze din nou la lumin\u0103.<\/p>\n

Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 atunci c\u00e2nd fotoreceptorii dispar<\/h2>\n

Pentru a \u00een\u021belege descoperirea, trebuie mai \u00eent\u00e2i s\u0103 vedem, foarte simplificat, cum func\u021bioneaz\u0103 ochiul.<\/p>\n

Retina poate fi comparat\u0103 cu suprafa\u021ba sensibil\u0103 la lumin\u0103 a unei camere foto. \u00cen ea se afl\u0103 fotoreceptorii, celule al c\u0103ror rol este s\u0103 detecteze lumina. Ei transform\u0103 ceea ce vine din exterior \u00eentr-un semnal care poate fi prelucrat de restul retinei \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, transmis creierului.<\/p>\n

\u00cen boli precum degenerescen\u021ba macular\u0103 legat\u0103 de v\u00e2rst\u0103 sau retinita pigmentar\u0103, ace\u0219ti fotoreceptori se deterioreaz\u0103 \u0219i mor treptat.<\/p>\n

Prima afecteaz\u0103 \u00een special zona central\u0103 a retinei \u0219i poate face tot mai dificile activit\u0103\u021bi precum cititul sau recunoa\u0219terea fe\u021belor. Cea de-a doua cuprinde un grup de boli, de regul\u0103 mo\u0219tenite genetic, \u00een care celulele retinei se degradeaz\u0103 progresiv, iar vederea se diminueaz\u0103 \u00een timp.<\/p>\n

Potrivit datelor prezentate de cercet\u0103tori, cele dou\u0103 afec\u021biuni afecteaz\u0103, \u00eempreun\u0103, aproximativ 200 de milioane de oameni la nivel mondial.<\/p>\n

Dar exist\u0103 un lucru esen\u021bial care le-a oferit oamenilor de \u0219tiin\u021b\u0103 o posibil\u0103 cale de interven\u021bie. Chiar dac\u0103 fotoreceptorii dispar, o bun\u0103 parte din \u201einstala\u021bia\u201d aflat\u0103 \u00een spatele lor poate r\u0103m\u00e2ne intact\u0103. Sunt celule nervoase care \u00eenc\u0103 ar putea func\u021biona, \u00eens\u0103 nu mai primesc informa\u021bia luminoas\u0103 pe care \u00eenainte le-o furnizau fotoreceptorii.<\/p>\n

Este ca \u0219i cum o parte dintr-un circuit electric ar fi \u00eenc\u0103 \u00een stare de func\u021bionare, dar senzorul care \u00eel activa ar fi disp\u0103rut. Exact aici \u00eencearc\u0103 s\u0103 intervin\u0103 noul medicament.<\/p>\n

<\/p>\n

Cum func\u021bioneaz\u0103 \u201eproteza molecular\u0103\u201d<\/h2>\n

Metoda folosit\u0103 poart\u0103 numele de fotofarmacologie. Termenul pare complicat, \u00eens\u0103 ideea din spatele lui este relativ simpl\u0103: cercet\u0103torii creeaz\u0103 medicamente a c\u0103ror activitate poate fi controlat\u0103 cu ajutorul luminii.<\/p>\n

Moleculei \u00eei este ad\u0103ugat\u0103 o component\u0103 sensibil\u0103 la lumin\u0103, asem\u0103n\u0103toare unui \u00eentrerup\u0103tor microscopic. C\u00e2nd asupra ei cade lumina, molecula \u00ee\u0219i schimb\u0103 forma, iar aceast\u0103 modificare \u00eei schimb\u0103 \u0219i activitatea.<\/p>\n

Echipa de speciali\u0219ti coordonat\u0103 de IBEC a creat astfel o familie de molecule numit\u0103 \u201eprosthe6\u201d.<\/p>\n

\u00cen cazul retinei, acestea ac\u021bioneaz\u0103 asupra unor celule nervoase care, \u00eentr-un ochi s\u0103n\u0103tos, primesc informa\u021bia de la fotoreceptori \u0219i contribuie la transmiterea mai departe a semnalului vizual.<\/p>\n

Cu alte cuvinte, cercet\u0103torii nu \u00eencearc\u0103 s\u0103 recreeze fotoreceptorii care au murit. \u00cencearc\u0103 s\u0103 fac\u0103 celulele r\u0103mase \u00een via\u021b\u0103 s\u0103 r\u0103spund\u0103 din nou la lumin\u0103, compens\u00e2nd o parte din func\u021bia pierdut\u0103.<\/p>\n

De aici \u0219i numele de \u201eprotez\u0103 molecular\u0103\u201d.<\/p>\n

\u201eScopul nostru a fost s\u0103 restabilim vederea folosind un mecanism molecular c\u00e2t mai apropiat posibil de modul \u00een care func\u021bioneaz\u0103 retina s\u0103n\u0103toas\u0103\u201d, a explicat cercet\u0103toarea spaniol\u0103 Rosalba Sortino.<\/p>\n

\u00cen loc s\u0103 ocoleasc\u0103 mecanismele naturale prin care retina prelucreaz\u0103 informa\u021bia, oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 \u00eencearc\u0103 astfel s\u0103 reactiveze circuitul chiar \u00een apropierea locului \u00een care s-a produs ruptura \u2013  acolo unde fotoreceptorii au disp\u0103rut.<\/p>\n

Animalele incluse \u00een studiu au putut distinge din nou lumina de \u00eentuneric<\/h2>\n

Una dintre cele mai sugestive p\u0103r\u021bi ale experimentului nu necesit\u0103 aproape nicio explica\u021bie medical\u0103.<\/p>\n

Un \u0219oarece s\u0103n\u0103tos prefer\u0103 \u00een mod natural locurile \u00eentunecate \u0219i \u00eencearc\u0103 s\u0103 evite spa\u021biile puternic luminate. Pentru a putea face \u00eens\u0103 aceast\u0103 alegere, animalul trebuie s\u0103 disting\u0103 lumina de \u00eentuneric.<\/p>\n

\u0218oarecii orbi folosi\u021bi \u00een experimente \u00ee\u0219i pierd aceast\u0103 preferin\u021b\u0103 pentru c\u0103 nu mai percep diferen\u021ba dintre zona luminat\u0103 \u0219i cea \u00eentunecat\u0103.<\/p>\n

\u00cens\u0103, dup\u0103 administrarea moleculelor prosthe6, comportamentul lor s-a schimbat. Spontan, animalele au \u00eenceput din nou s\u0103 prefere zonele \u00eentunecate.<\/p>\n

Nu fuseser\u0103 antrenate s\u0103 fac\u0103 acest lucru. Faptul c\u0103 au ales din nou \u00eentunericul le-a indicat cercet\u0103torilor c\u0103 puteau percepe lumina \u0219i puteau folosi informa\u021bia vizual\u0103 pentru a-\u0219i ghida comportamentul.<\/p>\n

Efectul nu a fost ob\u021binut doar cu o lumin\u0103 extrem de puternic\u0103, produs\u0103 special \u00eentr-un laborator. Moleculele au func\u021bionat la niveluri de iluminare comparabile cu cele \u00eent\u00e2lnite \u00een mod obi\u0219nuit \u00eentr-o \u00eenc\u0103pere sau afar\u0103, \u00eentr-o zi cu cer acoperit.<\/p>\n

Cercet\u0103torii au efectuat teste \u0219i pe larve de pe\u0219te-zebr\u0103, animale folosite frecvent \u00een studiul sistemului vizual. \u0218i \u00een cazul acestora au fost recuperate anumite r\u0103spunsuri ale ochilor la stimulii vizuali.<\/p>\n

Viitorul tratament ar putea fi administrat ca pic\u0103turi<\/h2>\n

Poate cea mai interesant\u0103 perspectiv\u0103 pentru un eventual tratament destinat oamenilor vine \u00eens\u0103 din modul \u00een care substan\u021bele au putut fi administrate.<\/p>\n

Dou\u0103 dintre moleculele dezvoltate de cercet\u0103tori au produs efecte at\u00e2t atunci c\u00e2nd au fost injectate \u00een ochi, c\u00e2t \u0219i atunci c\u00e2nd au fost administrate local, sub form\u0103 de pic\u0103turi.<\/p>\n

Acest lucru este important deoarece alte metode experimentale prin care oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 redea vederea pot presupune interven\u021bii mult mai complicate. Exist\u0103, de exemplu, terapii genetice, prin care sunt introduse sau modificate informa\u021bii genetice \u00een celulele pacientului. Acestea se adreseaz\u0103 \u00eens\u0103 numai anumitor pacien\u021bi \u0219i anumitor muta\u021bii genetice.<\/p>\n

Au fost dezvoltate \u0219i proteze electronice pentru retin\u0103 \u2013 dispozitive implantate care \u00eencearc\u0103 s\u0103 suplineasc\u0103 func\u021bia sistemului vizual, \u00eens\u0103 acestea presupun interven\u021bii invazive, costuri ridicate \u0219i o perioad\u0103 lung\u0103 de adaptare.<\/p>\n

\u00cen cazul noilor molecule nu este necesar un implant \u0219i nici modificarea genetic\u0103 a celulelor. De asemenea, mai exist\u0103 un avantaj: ele reac\u021bioneaz\u0103 la lumina vizibil\u0103 obi\u0219nuit\u0103. Pacientul nu ar trebui, \u00een principiu, s\u0103 poarte un dispozitiv care s\u0103 produc\u0103 o lumin\u0103 special\u0103 pentru activarea lor.<\/p>\n

Tocmai combina\u021bia dintre aceste caracteristici face ca cercet\u0103torii s\u0103 priveasc\u0103 metoda drept o posibil\u0103 cale spre un tratament mai simplu.<\/p>\n

\u201eAceste molecule nu vindec\u0103 orbirea\u201d<\/h2>\n

Entuziasmul provocat de rezultate vine \u00eens\u0103 cu o precizare esen\u021bial\u0103. Experimentele au fost realizate, deocamdat\u0103, pe animale, iar cercet\u0103torii mai au de parcurs mai multe etape \u00eenainte ca metoda s\u0103 poat\u0103 fi testat\u0103 \u0219i, eventual, folosit\u0103 \u00een cazul oamenilor.<\/p>\n

\u00cen plus, moleculele nu repar\u0103 cauza care a determinat distrugerea fotoreceptorilor. Cu alte cuvinte, nu fac celulele pierdute s\u0103 creasc\u0103 la loc \u0219i nici nu opresc neap\u0103rat boala care le-a distrus.<\/p>\n

Chiar coordonatorul cercet\u0103rii, Pau Gorostiza, atrage aten\u021bia asupra acestei diferen\u021be.<\/p>\n

\u201eAceste molecule nu vindec\u0103 orbirea, deoarece nu ac\u021bioneaz\u0103 asupra cauzei degener\u0103rii fotoreceptorilor. Dar sunt remarcabil de eficiente \u00een restabilirea vederii \u0219i fac acest lucru printr-o abordare foarte simpl\u0103 \u0219i u\u0219or de utilizat de c\u0103tre pacien\u021bi\u201d, a explicat cercet\u0103torul.<\/p>\n

Metoda nu vindec\u0103, a\u0219adar, boala care a afectat retina, ci \u00eencearc\u0103 s\u0103 redea o parte din vedere folosind celulele care au r\u0103mas func\u021bionale.<\/p>\n

Speran\u021ba c\u0103 vederea ar putea fi redat\u0103 \u0219i oamenilor<\/h2>\n

Cercet\u0103torii studiaz\u0103 acum siguran\u021ba substan\u021belor \u0219i \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103 formula astfel \u00eenc\u00e2t efectul asupra vederii s\u0103 dureze mai mult.<\/p>\n

Tehnologia a fost brevetat\u0103, iar echipa caut\u0103 investi\u021biile necesare pentru continuarea cercet\u0103rilor \u0219i pentru a putea ajunge, \u00een viitor, la studii clinice pe oameni.<\/p>\n

Exist\u0103 deja un precedent \u00eencurajator. Un alt medicament bazat pe fotofarmacologie \u2013 aceea\u0219i metod\u0103 prin care activitatea unei substan\u021be este controlat\u0103 cu ajutorul luminii \u2013 a ajuns la primul studiu clinic pentru restabilirea vederii. Acesta ac\u021bioneaz\u0103 \u00eens\u0103 diferit de moleculele prosthe6 dezvoltate de echipa IBEC.<\/p>\n

Pentru noua \u201eprotez\u0103 molecular\u0103\u201d, drumul p\u00e2n\u0103 la un posibil tratament r\u0103m\u00e2ne \u00eenc\u0103 lung. Iar cercet\u0103torii nu ascund acest lucru: \u201etransformarea acestui lucru \u00eentr-o terapie este un proces lung \u0219i laborios\u201d.<\/p>\n

Exist\u0103 \u00eens\u0103 o perspectiv\u0103 realist\u0103 ca medicamentele s\u0103 poat\u0103 reda, \u00eentr-o zi, o vedere de bun\u0103 calitate, printr-o metod\u0103 reversibil\u0103, f\u0103r\u0103 interven\u021bii invazive \u0219i care s\u0103 nu depind\u0103 de o anumit\u0103 muta\u021bie genetic\u0103.<\/p>\n

Dac\u0103 rezultatele vor putea fi reproduse \u00een siguran\u021b\u0103 la oameni, miza ar putea fi uria\u0219\u0103. \u00cen special pentru persoanele ajunse \u00een stadii avansate ale bolilor degenerative ale retinei, pentru care posibilit\u0103\u021bile actuale de recuperare a vederii sunt extrem de limitate.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pentru milioane de oameni, pierderea vederii \u00eencepe \u00eentr-un loc minuscul aflat \u00een partea din spate a ochiului: retina. Aici se g\u0103sesc celule specializate care capteaz\u0103 lumina \u0219i fac posibil primul … Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":710562,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"Default","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/710561"}],"collection":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=710561"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/710561\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/710562"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=710561"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=710561"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=710561"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}