{"id":711265,"date":"2026-09-02T15:46:04","date_gmt":"2026-09-02T15:46:04","guid":{"rendered":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=711265"},"modified":"2026-09-02T15:46:04","modified_gmt":"2026-09-02T15:46:04","slug":"descoperire-in-cardiologie-cercetatorii-pot-identifica-mai-rapid-boala-care-imita-infarctul","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=711265","title":{"rendered":"Descoperire \u00een cardiologie: cercet\u0103torii pot identifica mai rapid boala care \u201eimit\u0103\u201d infarctul"},"content":{"rendered":"<div class=\"sgb-google-buttons\">\n<div class=\"display-flex justify-center google-logo\"><img decoding=\"async\" loading=\"lazy\" class=\"mg-x-auto\" width=\"30\" height=\"30\" src=\"https:\/\/microscopemedia.com\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/descoperire-in-cardiologie-cercetatorii-pot-identifica-mai-rapid-boala-care-imita-infarctul.png\" alt><\/div>\n<\/p><\/div>\n<p class=\"isSelectedEnd\" id=\"p-0\">O echip\u0103 interna\u021bional\u0103 de cercet\u0103tori a dezvoltat un instrument bazat pe analize de s\u00e2nge \u0219i sexul biologic care ar putea ajuta medicii s\u0103 fac\u0103 diferen\u021ba \u00eentre cele dou\u0103 afec\u021biuni \u00eenaintea efectu\u0103rii unor investiga\u021bii invazive, potrivit <a href=\"https:\/\/www.sciencedaily.com\/releases\/2026\/09\/260901070518.htm\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">Science Daily<\/a>.<\/p>\n<p class=\"isSelectedEnd\" id=\"p-1\">Afec\u021biunea, cunoscut\u0103 medical drept sindrom Takotsubo, apare brusc \u0219i afecteaz\u0103 \u00een special femeile aflate dup\u0103 menopauz\u0103. Poate fi declan\u0219at\u0103 de un stres emo\u021bional sau fizic intens.<\/p>\n<p class=\"isSelectedEnd\" id=\"p-2\">Sindromul reprezint\u0103 aproximativ 2% dintre cazurile considerate ini\u021bial drept infarct \u0219i poate ajunge p\u00e2n\u0103 la unul din zece cazuri \u00een r\u00e2ndul femeilor cu sindrom coronarian acut, potrivit informa\u021biilor prezentate de Universitatea din Zurich.<\/p>\n<p class=\"isSelectedEnd\" id=\"p-3\">Problema pentru medici este asem\u0103narea dintre cele dou\u0103 afec\u021biuni \u00een primele etape ale evalu\u0103rii pacientului.<\/p>\n<p class=\"isSelectedEnd\" id=\"p-4\">Persoanele cu Takotsubo pot prezenta dureri \u00een piept, modific\u0103ri ale electrocardiogramei \u0219i niveluri crescute ale enzimelor cardiace. Spre deosebire de infarctul clasic, \u00eens\u0103, sindromul Takotsubo nu presupune blocarea arterelor coronare. Tocmai din cauza simptomelor similare, numero\u0219i pacien\u021bi ajung s\u0103 fie supu\u0219i cateterismului cardiac pentru stabilirea diagnosticului.<\/p>\n<h2 id=\"chapter-0\">Cum func\u021bioneaz\u0103 noul instrument<\/h2>\n<p class=\"isSelectedEnd\" id=\"p-5\">Cercet\u0103torii au dezvoltat un sistem de diagnostic denumit BioTAK, care combin\u0103 sexul biologic al pacientului cu mai mul\u021bi biomarkeri identifica\u021bi prin analize de s\u00e2nge.<\/p>\n<p class=\"isSelectedEnd\" id=\"p-6\">Inteligen\u021ba artificial\u0103 a fost utilizat\u0103 pentru a stabili combina\u021bia de biomarkeri care ofer\u0103 cele mai relevante informa\u021bii pentru diferen\u021bierea celor dou\u0103 afec\u021biuni. Ulterior, ace\u0219ti indicatori au fost integra\u021bi \u00eentr-un instrument destinat sprijinirii deciziei clinice.<\/p>\n<p class=\"isSelectedEnd\" id=\"p-7\">Rezultatele sunt promi\u021b\u0103toare: \u00eentr-un lot independent de validare format din aproape 1.800 de pacien\u021bi, scorul BioTAK a clasificat corect aproape 90% dintre participan\u021bi, \u00eenainte ca ace\u0219tia s\u0103 fie supu\u0219i cateterismului cardiac.<\/p>\n<p class=\"isSelectedEnd\" id=\"p-8\">Cercet\u0103torii sus\u021bin c\u0103 biomarkerii identifica\u021bi ofer\u0103 \u0219i indicii despre mecanismele biologice care separ\u0103 Takotsubo de infarctul clasic.<\/p>\n<h2 id=\"chapter-1\">Leg\u0103tura dintre creier, stres \u0219i inim\u0103<\/h2>\n<p class=\"isSelectedEnd\" id=\"p-9\">Doi dintre biomarkerii inclu\u0219i \u00een noul scor sugereaz\u0103 un rol important al a\u0219a-numitei axe creier-inim\u0103.<\/p>\n<p class=\"isSelectedEnd\" id=\"p-10\">Una dintre proteine este implicat\u0103 \u00een activarea unor neuropeptide asociate r\u0103spunsului organismului la stres, anxiet\u0103\u021bii, regl\u0103rii vaselor de s\u00e2nge \u0219i activit\u0103\u021bii sistemului nervos autonom. Cealalt\u0103 are leg\u0103tur\u0103 cu stabilitatea pl\u0103cilor aterosclerotice.<\/p>\n<p class=\"isSelectedEnd\" id=\"p-11\">Combina\u021bia lor indic\u0103 un mecanism biologic diferit de cel caracteristic unui infarct clasic \u0219i ar putea contribui la \u00een\u021belegerea modului \u00een care stresul intens poate afecta func\u021bionarea inimii.<\/p>\n<h2 id=\"chapter-2\">Testul nu \u00eenlocuie\u0219te investiga\u021biile cardiace necesare<\/h2>\n<p class=\"isSelectedEnd\" id=\"p-12\">Autorii studiului avertizeaz\u0103 c\u0103 BioTAK nu trebuie privit ca un substitut pentru cateterismul cardiac atunci c\u00e2nd medicul consider\u0103 c\u0103 aceast\u0103 procedur\u0103 este necesar\u0103.<\/p>\n<p class=\"isSelectedEnd\" id=\"p-13\">Instrumentul ar putea \u00eens\u0103 ajuta la orientarea mai eficient\u0103 a investiga\u021biilor \u0219i, \u00een anumite cazuri selectate, la evitarea unor proceduri invazive care se dovedesc ulterior inutile.<\/p>\n<p class=\"isSelectedEnd\" id=\"p-14\">Urm\u0103toarea etap\u0103 va fi evaluarea modului \u00een care introducerea scorului BioTAK \u00een practica medical\u0103 obi\u0219nuit\u0103 ar putea \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi diagnosticul \u0219i tratamentul pacien\u021bilor cu sindrom Takotsubo.<\/p>\n<p id=\"p-15\">Studiul a analizat, \u00een total, date provenite de la peste 3.600 de pacien\u021bi diagnostica\u021bi fie cu sindrom coronarian acut, fie cu Takotsubo. Cercetarea a folosit inclusiv date din registre din Elve\u021bia \u0219i din registrul interna\u021bional InterTAK \u0219i a fost publicat\u0103 \u00een European Heart Journal.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>O echip\u0103 interna\u021bional\u0103 de cercet\u0103tori a dezvoltat un instrument bazat pe analize de s\u00e2nge \u0219i sexul biologic care ar putea ajuta medicii s\u0103 fac\u0103 diferen\u021ba \u00eentre cele dou\u0103 afec\u021biuni \u00eenaintea &hellip; <a href=\"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=711265\" class=\"more-link\">Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":711266,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"Default","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/711265"}],"collection":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=711265"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/711265\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/711266"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=711265"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=711265"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=711265"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}