{"id":712337,"date":"2026-09-09T03:57:03","date_gmt":"2026-09-09T03:57:03","guid":{"rendered":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=712337"},"modified":"2026-09-09T03:57:03","modified_gmt":"2026-09-09T03:57:03","slug":"oamenii-de-stiinta-au-descoperit-o-forma-de-gheata-complet-neasteptata-apare-la-presiuni-de-milioane-de-ori-mai-mari-decat-pe-pamant","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=712337","title":{"rendered":"Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 au descoperit o form\u0103 de ghea\u021b\u0103 complet nea\u0219teptat\u0103. Apare la presiuni de milioane de ori mai mari dec\u00e2t pe P\u0103m\u00e2nt"},"content":{"rendered":"
\n
<\/div>\n<\/p><\/div>\n

Cercet\u0103torii au demonstrat experimental existen\u021ba unei forme exotice de ghea\u021b\u0103, care apare la presiuni de p\u00e2n\u0103 la 2,3 milioane de atmosfere \u0219i la temperaturi de mii de grade Celsius.<\/p>\n

Descoperirea ar putea ajuta la explicarea unora dintre caracteristicile neobi\u0219nuite ale planetelor Uranus \u0219i Neptun, \u00een interiorul c\u0103rora se presupune c\u0103 exist\u0103 forme de ghea\u021b\u0103 superionic\u0103.<\/p>\n

Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 au g\u0103sit o form\u0103 neobi\u0219nuit\u0103 de ghea\u021b\u0103<\/h2>\n

Apa are propriet\u0103\u021bi neobi\u0219nuite chiar \u0219i \u00een condi\u021bii normale. Spre exemplu, ghea\u021ba este mai pu\u021bin dens\u0103 dec\u00e2t apa lichid\u0103, motiv pentru care plute\u0219te, iar apa are un punct de fierbere neobi\u0219nuit de ridicat raportat la masa moleculelor sale.<\/p>\n

\u00cen condi\u021bii extreme, comportamentul apei devine \u0219i mai surprinz\u0103tor.<\/p>\n

Cercet\u0103torii condu\u0219i de fizicianul Alexis Forestier, din cadrul Comisariatului pentru Energie Atomic\u0103 \u0219i Energii Alternative din Fran\u021ba, au supus cantit\u0103\u021bi extrem de mici de ap\u0103 unor presiuni \u0219i temperaturi similare celor care ar putea exista \u00een interiorul planetelor gigantice de ghea\u021b\u0103, scrie Science Alert<\/a>.<\/p>\n

Experimentele au fost realizate la presiuni de p\u00e2n\u0103 la 230 de gigapascali, echivalentul a aproximativ 2,3 milioane de ori presiunea atmosferic\u0103 de la nivelul m\u0103rii.<\/p>\n

Noua form\u0103 de ghea\u021b\u0103 a fost observat\u0103 la temperaturi de mii de grade<\/h2>\n

Pentru a reproduce condi\u021biile extreme, cercet\u0103torii au comprimat probele de ap\u0103 \u00eentre v\u00e2rfurile unor diamante \u0219i le-au \u00eenc\u0103lzit cu ajutorul laserelor.<\/p>\n

Temperaturile au ajuns p\u00e2n\u0103 la 2.630 de kelvini, adic\u0103 aproximativ 2.357 de grade Celsius.<\/p>\n

\u00cen mod normal, la asemenea temperaturi, apa ar trebui s\u0103 se transforme \u00een gaz. Sub presiuni uria\u0219e \u00eens\u0103, expansiunea apei este \u00eempiedicat\u0103, iar moleculele pot r\u0103m\u00e2ne \u00eentr-o stare extrem de dens\u0103.<\/p>\n

Pentru a observa structura materialului, cercet\u0103torii au folosit un fascicul foarte \u00eengust de raze X provenit de la un accelerator de particule de tip sincrotron.<\/p>\n

Rezultatele au indicat existen\u021ba unei structuri de ghea\u021b\u0103 denumite hexagonal close-packed (hcp), care fusese prev\u0103zut\u0103 teoretic, dar nu fusese identificat\u0103 f\u0103r\u0103 ambiguitate \u00een experimente.<\/p>\n

Ghea\u021ba superionic\u0103 este solid\u0103 \u0219i lichid\u0103 \u00een acela\u0219i timp<\/h2>\n

Descoperirea este legat\u0103 de un tip \u0219i mai neobi\u0219nuit de materie: ghea\u021ba superionic\u0103.<\/p>\n

\u00cen aceast\u0103 stare, atomii de oxigen r\u0103m\u00e2n organiza\u021bi \u00eentr-o structur\u0103 cristalin\u0103 rigid\u0103, asemenea unui solid. \u00cen schimb, nucleele de hidrogen se pot deplasa prin aceast\u0103 structur\u0103, comport\u00e2ndu-se \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103 asemenea particulelor dintr-un lichid.<\/p>\n

Astfel, materialul prezint\u0103 simultan caracteristici asociate cu starea solid\u0103 \u0219i cu cea lichid\u0103.<\/p>\n

Exist\u0103 deja mai multe forme cunoscute de ghea\u021b\u0103, iar \u00een anumite condi\u021bii unele dintre ele pot deveni superionice. Cercet\u0103torii \u00eencearc\u0103 s\u0103 determine \u00een ce condi\u021bii apar diferitele faze \u0219i c\u00e2t de stabile sunt acestea.<\/p>\n

Ghea\u021ba descoperit\u0103 ar putea exista pe Uranus \u0219i Neptun<\/h2>\n

Descoperirea este important\u0103 nu doar pentru studiul apei, ci \u0219i pentru \u00een\u021belegerea planetelor din Sistemul Solar.<\/p>\n

Uranus \u0219i Neptun sunt considerate gigan\u021bi de ghea\u021b\u0103, iar \u00een interiorul lor presiunile \u0219i temperaturile sunt at\u00e2t de mari \u00eenc\u00e2t oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 cred c\u0103 ar putea exista forme de ghea\u021b\u0103 superionic\u0103.<\/p>\n

Propriet\u0103\u021bile acesteia ar putea avea leg\u0103tur\u0103 cu modul \u00een care se deplaseaz\u0103 materia \u0219i sarcinile electrice \u00een interiorul celor dou\u0103 planete.<\/p>\n

Acest lucru este important deoarece Uranus \u0219i Neptun au c\u00e2mpuri magnetice neobi\u0219nuite, mult diferite de cele ale P\u0103m\u00e2ntului. C\u00e2mpurile lor magnetice sunt \u00eenclinate \u0219i nu sunt centrate \u00een acela\u0219i mod fa\u021b\u0103 de interiorul planetelor.<\/p>\n

Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 au observat transformarea dintre dou\u0103 forme de ghea\u021b\u0103<\/h2>\n

Experimentele au ar\u0103tat \u0219i c\u0103 structurile hcp \u0219i fcc, o alt\u0103 form\u0103 de ghea\u021b\u0103 superionic\u0103 identificat\u0103 anterior, se pot transforma una \u00een cealalt\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce presiunea \u0219i temperatura cresc.<\/p>\n

La 155 de gigapascali \u0219i 2.000 de kelvini, semnalul ob\u021binut cu ajutorul razelor X indica prezen\u021ba ambelor structuri.<\/p>\n

La 197 de gigapascali \u0219i 2.250 de kelvini, structura hcp devenea mai pronun\u021bat\u0103, iar la 219 gigapascali \u0219i 2.630 de kelvini, aceasta domina aproape complet semnalul observat.<\/p>\n

Cercet\u0103torii au reanalizat inclusiv date ob\u021binute \u00een cadrul unui experiment mai vechi \u0219i au constatat c\u0103 un semnal observat anterior la presiuni de peste 130 de gigapascali ar fi putut reprezenta, de fapt, aceea\u0219i form\u0103 hcp de ghea\u021b\u0103.<\/p>\n

Noua ghea\u021b\u0103 ar putea schimba modul \u00een care sunt \u00een\u021belese planetele<\/h2>\n

Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 nu cunosc \u00eenc\u0103 toate propriet\u0103\u021bile acestei forme de ghea\u021b\u0103. Sunt necesare noi experimente \u0219i calcule teoretice pentru a determina, printre altele, conductivitatea electric\u0103 \u0219i propriet\u0103\u021bile mecanice ale ghe\u021bii hcp.<\/p>\n

Dac\u0103 aceast\u0103 form\u0103 de ghea\u021b\u0103 conduce electricitatea \u00eentr-un mod diferit fa\u021b\u0103 de structura fcc, descoperirea ar putea determina modificarea modelelor referitoare la interiorul lui Uranus \u0219i Neptun.<\/p>\n

Mai exact, propriet\u0103\u021bile ghe\u021bii ar putea contribui la explicarea modului \u00een care materia \u0219i sarcina electric\u0103 se deplaseaz\u0103 \u00een interiorul celor dou\u0103 planete \u0219i, implicit, a modului \u00een care sunt generate c\u00e2mpurile lor magnetice neobi\u0219nuite.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cercet\u0103torii au demonstrat experimental existen\u021ba unei forme exotice de ghea\u021b\u0103, care apare la presiuni de p\u00e2n\u0103 la 2,3 milioane de atmosfere \u0219i la temperaturi de mii de grade Celsius. Descoperirea … Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":712338,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"Default","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/712337"}],"collection":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=712337"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/712337\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/712338"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=712337"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=712337"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=712337"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}