{"id":714097,"date":"2026-09-20T06:17:04","date_gmt":"2026-09-20T06:17:04","guid":{"rendered":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=714097"},"modified":"2026-09-20T06:17:04","modified_gmt":"2026-09-20T06:17:04","slug":"cat-din-noi-este-de-fapt-uman-lumea-invizibila-care-traieste-in-corpul-nostru","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=714097","title":{"rendered":"C\u00e2t din noi este, de fapt, uman? Lumea invizibil\u0103 care tr\u0103ie\u0219te \u00een corpul nostru"},"content":{"rendered":"
\n
<\/div>\n<\/p><\/div>\n

O ampl\u0103 analiz\u0103 publicat\u0103 \u00een revista \u0219tiin\u021bific\u0103 Gut Microbes<\/a> descrie microbiomul uman drept \u201eun ecosistem dinamic, format din trilioane de bacterii, virusuri, fungi \u0219i arhee\u201d, cu roluri care \u201emerg de la digestie \u0219i producerea unor vitamine p\u00e2n\u0103 la dezvoltarea sistemului imunitar \u0219i reglarea metabolismului\u201d. Concluzia cercet\u0103torilor este c\u0103 microbiomul trebuie privit ca un \u201epartener esen\u021bial\u201d al biologiei umane, \u0219i nu ca o colec\u021bie pasiv\u0103 de microorganisme.<\/p>\n

Rela\u021bia cu aceast\u0103 lume microscopic\u0103 este una de schimb. Microorganismele primesc de la organismul uman un mediu \u00een care pot supravie\u021bui \u0219i nutrien\u021bii de care au nevoie, iar organismul beneficiaz\u0103, la r\u00e2ndul s\u0103u, de capacit\u0103\u021bi metabolice pe care celulele sale nu le au.<\/p>\n

Parteneri activi \u00een func\u021bionarea organismului uman<\/h2>\n

Unul dintre cele mai simple exemple se afl\u0103 chiar \u00een procesul de digestie. Organismul uman dispune de un arsenal de enzime pentru a descompune alimentele, dar nu poate procesa singur toate componentele acestora. O parte ajunge \u00een intestinul gros f\u0103r\u0103 s\u0103 fi fost digerat\u0103, iar acolo este prelucrat\u0103 de bacteriile intestinale.<\/p>\n

<\/p>\n

Acestea fermenteaz\u0103 fibre \u0219i al\u021bi carbohidra\u021bi pe care enzimele umane nu \u00eei pot digera, produc\u00e2nd acizi gra\u0219i cu lan\u021b scurt \u2013 substan\u021be importante prin care activitatea microbiotei ajunge s\u0103 influen\u021beze direct func\u021bionarea organismului. Printre ace\u0219tia se num\u0103r\u0103 acetatul, propionatul \u0219i butiratul, implica\u021bi \u00een mai multe procese biologice.<\/p>\n

Butiratul, de exemplu, furnizeaz\u0103 energie celulelor care c\u0103ptu\u0219esc colonul, contribuie la men\u021binerea integrit\u0103\u021bii barierei intestinale \u0219i intervine \u00een reglarea r\u0103spunsului imunitar.<\/p>\n

Acizii gra\u0219i cu lan\u021b scurt ac\u021bioneaz\u0103 \u0219i ca semnale chimice, leg\u00e2ndu-se de receptorii celulelor umane \u0219i transmi\u021b\u00e2nd astfel semnale care le modific\u0103 activitatea. Prin intermediul acestor produ\u0219i, bacteriile intervin direct \u00een reglarea metabolismului \u0219i \u00een mecanismele de ap\u0103rare ale organismului.<\/p>\n

Completeaz\u0103 capacit\u0103\u021bile celulelor umane<\/h2>\n

Leg\u0103tura dintre acesat\u0103 lume \u0219i organismul uman nu se limiteaz\u0103 \u00eens\u0103 la procesele digestiei. Bacteriile transform\u0103 \u0219i alte substan\u021be care ajung \u00een intestin, conferindu-le propriet\u0103\u021bi \u0219i func\u021bii biologice pe care acestea nu le au \u00een forma produs\u0103 de celulele umane.<\/p>\n

Un exemplu sunt acizii biliari. Produ\u0219i ini\u021bial de ficat \u0219i elibera\u021bi \u00een intestin pentru a participa la digestia gr\u0103similor, ace\u0219tia sunt transforma\u021bi de bacterii \u00een alte forme, numite de speciali\u0219ti acizi biliari secundari. O parte dintre ace\u0219tia este reabsorbit\u0103 prin peretele intestinal, ajunge \u00een s\u00e2nge \u0219i este transportat\u0103 \u00eenapoi la ficat.<\/p>\n

La fel ca acizii gra\u0219i cu lan\u021b scurt, \u0219i ace\u0219ti compu\u0219i ac\u021bioneaz\u0103 ca mesageri chimici, contribuind la reglarea modului \u00een care organismul gestioneaz\u0103 gr\u0103simile \u0219i glucoza, dar \u0219i la reglarea activit\u0103\u021bii sistemului imunitar.<\/p>\n

Comunicarea func\u021bioneaz\u0103 \u00een ambele sensuri<\/h2>\n

Dar schimbul nu se desf\u0103\u0219oar\u0103 numai dinspre microorganisme c\u0103tre noi. Organismul transmite, la r\u00e2ndul s\u0103u, semnale la care bacteriile r\u0103spund. Printre substan\u021bele implicate se num\u0103r\u0103 hormoni, citokine \u2013 molecule folosite de celulele sistemului imunitar pentru a comunica \u00eentre ele \u2013 dar \u0219i al\u021bi compu\u0219i produ\u0219i de organism.<\/p>\n

Un exemplu surprinz\u0103tor \u00eel ofer\u0103 adrenalina \u0219i noradrenalina, a c\u0103ror eliberare cre\u0219te \u00een situa\u021bii de stres. Cercet\u0103rile au ar\u0103tat c\u0103 unele bacterii reac\u021bioneaz\u0103 la prezen\u021ba lor, modific\u00e2ndu-\u0219i activitatea.<\/p>\n

\u201eInterac\u021biunile complexe mediate de molecule, bazate pe schimbul bidirec\u021bional de informa\u021bii dintre microorganisme \u0219i celulele umane, contribuie la ap\u0103rarea \u00eempotriva bolilor \u0219i la men\u021binerea s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii\u201d, arat\u0103 cercet\u0103torii de la Universitatea Tianjin din China \u00eentr-un studiu publicat \u00een npj Biofilms and Microbiomes.<\/p>\n

Comunicarea este, a\u0219adar, bidirec\u021bional\u0103: microorganismele influen\u021beaz\u0103 organismul, iar semnalele produse de celulele umane influen\u021beaz\u0103, la r\u00e2ndul lor, microorganismele.<\/p>\n

Cele dou\u0103 direc\u021bii nu sunt \u00eens\u0103 cunoscute la fel de bine. De\u0219i cercetarea modern\u0103 a microbiomului este relativ recent\u0103, mecanismele prin care moleculele produse de microorganisme ac\u021bioneaz\u0103 asupra celulelor umane au fost studiate mai aprofundat, \u00een timp ce modul \u00een care moleculele umane regleaz\u0103 fiziologia \u0219i echilibrul microorganismelor este \u00eenc\u0103 prea pu\u021bin cunoscut.<\/p>\n

C\u00e2t din noi este, de fapt, uman?<\/h2>\n

Dimensiunile acestei lumi microscopice par greu de imaginat. Speciali\u0219ti din centre universitare \u0219i de cercetare din Germania, China, Taiwan, Iran \u0219i Egipt ofer\u0103 o perspectiv\u0103 surprinz\u0103toare asupra propor\u021biilor sale. \u201eNum\u0103rul acestor celule microbiene este aproximativ egal cu cel al celulelor umane\u201d, arat\u0103 cercet\u0103torii, care vorbesc despre o rela\u021bie profund\u0103 de interdependen\u021b\u0103 \u00eentre organism \u0219i comunit\u0103\u021bile de microorganisme pe care acesta le g\u0103zduie\u0219te.<\/p>\n

Estim\u0103rile pe care se bazeaz\u0103 aceast\u0103 compara\u021bie indic\u0103 aproximativ 38 de trilioane de bacterii \u0219i 30 de trilioane de celule umane \u00eentr-un organism adult. Numeric, raportul este astfel foarte apropiat de 1 la 1.<\/p>\n

<\/p>\n

\u00cen ciuda num\u0103rului lor uria\u0219, bacteriile sunt mult mai mici dec\u00e2t celulele umane \u0219i c\u00e2nt\u0103resc \u00eempreun\u0103 aproximativ 200 de grame, potrivit calculelor cercet\u0103torilor de la Institutul Weizmann din Israel.<\/p>\n

Privit\u0103 \u00eens\u0103 strict numeric, imaginea este spectaculoas\u0103: \u00een corpul uman \u0219i la suprafa\u021ba lui tr\u0103iesc aproximativ tot at\u00e2tea bacterii c\u00e2te celule umane alc\u0103tuiesc \u00eentregul organism.<\/p>\n

Microbiomul nu se afl\u0103 doar \u00een intestin<\/h2>\n

De\u0219i microbiomul intestinal este cel mai intens studiat, microorganismele tr\u0103iesc \u00een \u0219i pe corpul uman, coloniz\u00e2nd numeroase alte zone, printre care pielea, cavitatea oral\u0103, tractul respirator \u0219i sistemul urogenital. Fiecare dintre aceste medii g\u0103zduie\u0219te microorganisme adaptate condi\u021biilor locale, astfel \u00eenc\u00e2t microbiomul difer\u0103 de la o parte a corpului la alta.<\/p>\n

Numai \u00een microbiomul intestinal au fost identificate peste 4.500 de specii de bacterii, potrviti cercet\u0103torilor de la Universitatea Cambridge.<\/p>\n

Pielea ofer\u0103 un exemplu concret. Staphylococcus epidermidis, o bacterie care tr\u0103ie\u0219te \u00een mod obi\u0219nuit la suprafa\u021ba corpului, produce substan\u021be cu efect antibacterian \u0219i stimuleaz\u0103 celulele pielii s\u0103 produc\u0103 propriile molecule de ap\u0103rare. \u00cen acest fel, contribuie la ap\u0103rarea natural\u0103 a pielii \u0219i limiteaz\u0103 dezvoltarea unor microorganisme care \u00eei pot fi d\u0103un\u0103toare.<\/p>\n

Printre acestea din urm\u0103 se num\u0103r\u0103 Staphylococcus aureus, a c\u0103rui \u00eenmul\u021bire excesiv\u0103 este frecvent \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een dermatita atopic\u0103, contribuind la deteriorarea barierei pielii \u0219i aliment\u00e2nd astfel boala.<\/p>\n

Un ecosistem care se schimb\u0103 odat\u0103 cu noi<\/h2>\n

Microbiomul nu r\u0103m\u00e2ne neschimbat de-a lungul vie\u021bii. Compozi\u021bia sa se modific\u0103 odat\u0103 cu v\u00e2rsta \u0219i este influen\u021bat\u0103 de alimenta\u021bie, mediul \u00een care tr\u0103im, stilul de via\u021b\u0103 \u0219i medicamente.<\/p>\n

Alimenta\u021bia influen\u021beaz\u0103 \u00een special microbiomul intestinal. O diet\u0103 bogat\u0103 \u00een fibre favorizeaz\u0103 bacteriile care le fermenteaz\u0103, \u00een timp ce alimenta\u021bia occidental\u0103, bogat\u0103 \u00een gr\u0103simi \u0219i zaharuri rafinate, este asociat\u0103 reducerii diversit\u0103\u021bii microorganismelor care alc\u0103tuiesc microbiomul. Cu c\u00e2t dispar mai multe tipuri de bacterii, cu at\u00e2t se pot pierde \u0219i unele dintre func\u021biile pe care acestea le \u00eendeplinesc pentru organism.<\/p>\n

<\/p>\n

\u0218i medicamentele modific\u0103 acest ecosistem. Cel mai evident exemplu \u00eel reprezint\u0103 antibioticele: ele combat bacteriile care provoac\u0103 infec\u021bii, dar le afecteaz\u0103 \u0219i pe cele care tr\u0103iesc \u00een organism. \u00cen func\u021bie de antibiotic \u0219i de durata tratamentului, microbiomul poate suferi modific\u0103ri importante, iar revenirea la compozi\u021bia anterioar\u0103 necesit\u0103 timp.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 la refacerea lui, organismul r\u0103m\u00e2ne mult mai vulnerabil \u00een fa\u021ba agen\u021bilor patogeni care pot provoca diverse infec\u021bii, spun cercet\u0103torii.<\/p>\n

C\u00e2nd echilibrul se pierde<\/h2>\n

Pentru a descrie perturbarea echilibrului acestei comunit\u0103\u021bi de bacterii, speciali\u0219tii folosesc termenul de disbioz\u0103. Aceasta poate \u00eensemna reducerea diversit\u0103\u021bii, pierderea unor microorganisme care \u00eendeplinesc func\u021bii utile sau proliferarea altora care, \u00een anumite condi\u021bii, pot deveni d\u0103un\u0103toare.<\/p>\n

Studiile au asociat astfel de modific\u0103ri cu numeroase afec\u021biuni: de la boli gastrointestinale \u0219i metabolice p\u00e2n\u0103 la boli cardiovasculare, autoimune, neurologice sau oncologice.<\/p>\n

Rela\u021bia dintre disbioz\u0103 \u0219i aceste boli este \u00eens\u0103 complex\u0103. \u00cen unele cazuri, dezechilibrul microbiomului contribuie la apari\u021bia sau la evolu\u021bia bolii, \u00een timp ce \u00een altele chiar boala sau tratamentul modific\u0103 microbiomul. De asemenea, cele dou\u0103 procese se pot \u00eentre\u021bine reciproc.<\/p>\n

Microbiomul poate schimba r\u0103spunsul la medicamente<\/h2>\n

Rela\u021bia cu microorganismele intestinale devine important\u0103 \u0219i atunci c\u00e2nd lu\u0103m medicamente. Dup\u0103 administrarea oral\u0103, unele substan\u021be medicamentoase pot fi transformate chimic de enzimele produse de bacteriile intestinale, fiindu-le modificat\u0103 activitatea.<\/p>\n

Microbiomul poate influen\u021ba astfel absorb\u021bia, metabolizarea \u0219i eficien\u021ba unor medicamente, contribuind la diferen\u021bele de r\u0103spuns la tratament dintre persoane.<\/p>\n

\u201eDiferen\u021bele dintre persoane \u00een compozi\u021bia \u0219i con\u021binutul genetic al microbiomului contribuie semnificativ la varia\u021biile \u00een expunerea la medicamente, eficien\u021ba tratamentului \u0219i reac\u021biile adverse\u201d, arat\u0103 cercet\u0103torii.<\/p>\n

Aceast\u0103 rela\u021bie este studiat\u0103 \u0219i \u00een medicina de precizie, al c\u0103rei obiectiv este adaptarea preven\u021biei \u0219i tratamentului la particularit\u0103\u021bile fiec\u0103rui pacient.<\/p>\n

Poate fi modificat microbiomul pentru a trata o boal\u0103?<\/h2>\n

Cercet\u0103torii \u00eencearc\u0103 \u0219i drumul invers: dac\u0103 anumite modific\u0103ri ale microbiomului particip\u0103 la apari\u021bia sau la evolu\u021bia unor boli, poate interven\u021bia asupra comunit\u0103\u021bii microbiene s\u0103 ajute la tratarea lor?<\/p>\n

Unele strategii, precum probioticele \u0219i prebioticele, sunt deja folosite, iar altele, precum microorganismele concepute \u00een scop terapeutic, sunt \u00eenc\u0103 \u00een cercetare.<\/p>\n

Posibilitatea de a modifica microbiomul nu \u00eenseamn\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 exist\u0103 un microbiom \u201eperfect\u201d care ar trebui reprodus la toat\u0103 lumea. Compozi\u021bia comunit\u0103\u021bilor microbiene difer\u0103 considerabil \u00eentre oameni, iar efectele variaz\u0103 \u00een func\u021bie de afec\u021biune, de microorganismele implicate \u0219i de particularit\u0103\u021bile fiec\u0103rui organism.<\/p>\n

Via\u021ba uman\u0103 depinde de trilioane de parteneri microscopici<\/h2>\n

Cercet\u0103rile din ultimele decenii asupra microbiomului au schimbat imaginea corpului uman, privit ca un sistem care \u00ee\u0219i \u00eendepline\u0219te singur toate func\u021biile.<\/p>\n

Celulele noastre \u0219i microorganismele au propriul material genetic \u0219i propriile mecanisme biologice, dar activitatea lor este permanent interconectat\u0103. Bacteriile proceseaz\u0103 componente alimentare pe care enzimele umane nu le pot descompune, produc molecule recunoscute de celulele noastre \u0219i particip\u0103 la reglarea metabolismului \u0219i a sistemului imunitar. Organismul uman, la r\u00e2ndul s\u0103u, modeleaz\u0103 mediul \u00een care tr\u0103iesc microorganismele \u0219i produce molecule capabile s\u0103 le influen\u021beze comportamentul.<\/p>\n

<\/p>\n

Iar aceast\u0103 interdependen\u021b\u0103 nu este un accident biologic. Microorganismele \u0219i gazdele lor au evoluat \u00eempreun\u0103, dezvolt\u00e2nd mecanisme de interac\u021biune care fac dificil\u0103 \u00een\u021belegerea fiziologiei umane dac\u0103 microbiomul ar fi privit separat de organism.<\/p>\n

Cercet\u0103rile, \u00eencepute \u00een urm\u0103 cu doar c\u00e2teva decenii, continu\u0103 s\u0103 dezv\u0103luie amploarea implic\u0103rii acestuia, at\u00e2t \u00een func\u021bionarea normal\u0103 a organismului, c\u00e2t \u0219i \u2013 \u00een cazul dezechilibrelor sale \u2013 \u00een apari\u021bia \u0219i evolu\u021bia unor boli,<\/p>\n

Pentru c\u0103, \u00een ciuda complexit\u0103\u021bii extraordinare a corpului uman, o parte din procesele care men\u021bin organismul nostru \u00een func\u021biune depind fundamental de rela\u021bia continu\u0103 cu lumea microscopic\u0103 pe care o g\u0103zduim.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

O ampl\u0103 analiz\u0103 publicat\u0103 \u00een revista \u0219tiin\u021bific\u0103 Gut Microbes descrie microbiomul uman drept \u201eun ecosistem dinamic, format din trilioane de bacterii, virusuri, fungi \u0219i arhee\u201d, cu roluri care \u201emerg de … Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":714098,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"Default","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/714097"}],"collection":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=714097"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/714097\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/714098"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=714097"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=714097"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=714097"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}